3,182 matches
-
i se adaugă cel puțin încă o funcție. Ilie Moromete, de exemplu, devine și personaj narator (funcție narativă și de regie) când relatează și comentează călătoria la munte cu Bălosu sau întâmplări din vremea secetei din 1922 (se adaugă funcția reflexivă și cea actorială). - Personajul reflector (raisonneur) este eroul învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv sau apodictic (bătrâna, mama Anei din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
devine și personaj narator (funcție narativă și de regie) când relatează și comentează călătoria la munte cu Bălosu sau întâmplări din vremea secetei din 1922 (se adaugă funcția reflexivă și cea actorială). - Personajul reflector (raisonneur) este eroul învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv sau apodictic (bătrâna, mama Anei din Moara cu noroc de I. Slavici). - Personajul focalizator (focal character) este „personajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un mijloc de cunoaștere. Un formidabil mijloc de pătrundere și de obiectivare a sufletelor omenești, acolo unde știința nu poate ajunge și cu rezultatele exprimate așa cum știința nu lear putea în nici un caz exprima“ (Camil Petrescu, Teze și antiteze). Lirismul reflexiv este focalizat asupra unor idei filozofice, surse ale tensiunii semantice și ale emoției artistice. O fațetă modernă a reflexivității este poezia autorefențială, care își află substanța în oglindirea propriului conținut. 3.4.5. Lirism subiectiv, lirism obiectiv, lirism narativ. Tipuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
primul caz, perspectiva descriptivă a poetului este disimulată sub aparența unei viziuni nonfocalizate, chiar dacă, prin epitete calificative, prin topică afectivă se întrezărește percepția subiectivă „primară“. În al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților din secolul XX, fascinată de exercițiul depersonalizării, reactualizează lirismul obiectiv al parnasienilor, în poezia avangardistă sau în cea modernist ermetică (Ion Vinea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică Încă din prima etapă (etapa metaforică/„luciferică“), lirica stănesciană își etalează noutatea limbajului poetic și a formelor de expresie artistică, viziunea poetică inedită, discursul conceptualizat, ambiguu și reflexiv. Această înnoire la toate nivelurile textului liric - care va deveni emblematică pentru neomodernism - este definitorie și pentru poezia Leoaică tânără, iubirea. Aparținând liricii erotice, poezia (publicată în volumul O viziune a sentimentelor, 1964) dezvoltă tema erotică întro viziune artistică originală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se încheie astfel rotund, prin revenirea la prezențele inițiale: omul și Erosul. Întregul discurs, formulat la persoana întâi (în versuri cu o metrică variabilă, liber sau cu semirimă), situează eul liric în centrul viziunii artistice, înscriind poezia în sfera liricii reflexive. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia criticului Ion Pop (Nichita Stănescu - spațiul și măștile poeziei) leoaica tânără este „expresia metaforică a iubirii [...], transformată întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
subiectivității sunt indicii persoanei I - pronume personale și verbe la persoana I prin care eul liric se proiectează în text -, tonalitatea elegiacă, simbolurile poetice care personalizează imaginarul artistic. Eul liric apare în două ipostaze complementare: cea a omului modern, ființă reflexivă ce conștientizează limitele condiției umane și solitudinea iremediabilă întrun univers agonic (Sunt singur și mă duceun gând... ), și ipostaza atemporală a omului ca ființă fragilă, copleșită de teama ancestrală de moarte, de spaime instinctuale în fața stihiilor naturii (Tresar prin somn
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din SilișteaGumești, Moromete este prețuit pentru inteligența sa nativă și pentru calitatea de bun vorbitor, adesea ironic, este recunoscut drept liderul care animă întrunirile duminicale din poiana fieră riei lui Iocan. Complexitatea psihică a personajului moromețian, firea sa contemplativă și reflexivă, natura dilematică și comportamentul disimulant sunt reliefate prin contras tul dintre manifestările exterioare și eul de adâncime reflectat în cugetările perso na jului, prin acțiunile și opțiunile eroului, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Dacă în primul volum planul narativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
țărănească, devenind mai întâi activist de par tid, apoi inginer horticultor. Ultimul statut social îl încadrează definitiv în tipologia inte lectualului, caracterizat complex, prin neobosită aspirație spre cunoaș tere - a sinelui și a lumii -, prin inteligență și luciditate, prin fire reflexivă, introvertită. Prin intermediul celor două personaje, tată și fiu, romanul pune în dezbatere teme defi nitorii pentru existența satului românesc, surprins din perioada interbelică până în anii ‘50, ai colectivizării forțate, dar și pentru destinul intelectualului întro epocă totalitaristă. Toate liniile tematice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de cel care i la inspirat. Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin referire la două episoade/secvențe/citate comentate Structurile de semnificație asociate eroinei sunt multiple, stratificate. Fata - pe care autorul însuși o definește drept „exuberantă și reflexivă, cultă, nebunatică, serioasă, furtu noasă, meditativă, muzicantă“ - însumează toate crizele și contradicțiile adolescenței, dar și toate incertitudinile, neputințele și victoriile omului modern. Comportamentul fetei este contradictoriu, derutant (motivul oglinzilor mobile din odaia Otiliei și motivul celor trei fotografii sugerează mobilitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în sens filozofic ne rămâne inaccesibilă, "insondabilă", necomunicabilă), după cum apreciază chiar un om de știință de importanța lui Poincaré, contemporanul lui Dilthey (vezi II, 2Bj). Prin urmare, considerăm că metafilozofia însăși rămâne prizoniera tendințelor divergente ale filozofiei. Într-un raport reflexiv, acestea se întorc asupra metafilozofiei: ceea ce s-a încercat să se depășească prin demersul metafilozofic revine inevitabil chiar în același demers. Fiindcă, asemenea filozofiei predispuse concomitent spre speculație și spre știință -, metafilozofia aspiră deopotrivă să instituie (ca rațiune) și să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
europeană se manifestă și la nivelul pregătirii inițiale și continue a cadrelor didactice prin următoarele tendințe: - îmbunătățirea calității și capacității de învățare prin mutarea accentului pe achiziții de cunoștințe, pe formare și dezvoltare de competențe; formarea este orientată către practica reflexivă. Se instituie "universitarizarea formării” (Tudorică Roxana) cadrelor didactice în sensul asigurării unui nivel superior de pregătire a tuturor cadrelor didactice (studii superioare indiferent de nivelul de învățământ la care se predă); - dezvoltarea colaborării între profesori în cadrul programelor de formare și
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
partea imaterială a existenței, tentînd acea construcție "en creux", în golurile, adîncimea, negativul vieții diurne. Nu cu totul invizibile în romanele clasice, care au fost însă ale reliefului faptic, ale acțiunii și inițiativei plenare, "transparențele interioare"(Dorrit Cohn) și discursul reflexiv cuceresc noua scenă a romanului. Explorarea eului, cu accente obsesive, recluziunea în turnul de fildeș și în defavoarea arenei, sau, mai exact, a situării în agora, iată coordonatele pe care se construiește personajul romanului "celibatar". Ca formă, textul se ilustrează prin
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
găsitei căi, aceea care unește trăirea în adevăr și eliberarea de tulburările fără răspuns. Pentru Bologa, aceasta este, cu o terminologie care nu mai surprinde, "credința cea nouă": "Avu răgaz să-și judece, precum obișnuia, credința cea nouă." Atitudinea sa reflexivă are, spre deosebire de constructele ideologice juvenile, o așezare în "cumpăna gîndirii". O lege va putea dicta, de aici înainte, selecția matură a atitudinilor; Apostol o enunță, pentru el: "convins că numai însuflețirea care rezistă pe cîntarul minții e vrednică să locuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
trecere spre glorioasa autoimagine a zborului se construiește fulgurant, în acord și cu sensul primar al "achiziției": "Maxențiu era acum o biată făptură străvezie, un steag palid cu blazon, ce se clătina la orice suflu." Înlănțuite și ascultînd de logica reflexivă, narcisistă, a "amantului mistic", imaginile "plutirii" ("Se credea un înger și vorbea numai de zbor") contrastează în plan "obiectiv"(corespunzînd "realului" care-l include pe Maxențiu) cu necruțătoarea evidență. Prizonier, ca și Lenora, al unui pat de suferință, Maxențiu își
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
specifice eului liric simbolist (nevroza, golul istoric, spleen-ul, disoluția eului) sunt evidențiate și de refren, verbele de percepție și de stare: "aud", "tresar", "parcă dormi", "mi se pare", "sunt singur", verbele la persoana I, ca și pronumele personal sau reflexiv ("mă duce-un gând", "mi se pare", "mă găsesc"), preferința pentru gerunzii. Poezia mizează pe o artă a sugestiei, lumea fiind goală de orice transcendență. Decor În poezia Decor, poetul exprimă sentimentul însingurării într-o atmosferă dezolantă, prin cuvinte-simbol. Este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tristețe, presimțirea morții este anunțată de substantivul "liniște", de verbele "ascult", "picură", "aud", "bate", "curg", la prezent, și de unele verbe la viitor ("voi ciopli", "voi gusta"), de metafore: "limpezi depărtări", "zvonuri dulci", "stropi de liniște". Gorunul e un poem reflexiv, care valorifică tema naturii, cu meditația asupra trecerii timpului. Unele idei sunt de origine folclorică și sunt dezvoltate pe un fond melancolic. Amintind de Miorița și Mai am un singur dor, Gorunul se apropie de semnificația tragică a asimilării ființei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
făcut o sinteză originală din valorile expresive ale poeziei populare, încât opera sa a devenit: "expresia integrală a sufletului românesc" (N. Iorga). Limbajul poetic insolit este marcat de invenția verbală și metaforică, magia ritmului și muzicalitatea interioară a versurilor, sensibilitatea reflexivă. În proiectele sale viza vârsta mitică și eroică a istoriei neamului, fiind atras de misterele genezei; și-a propus o epopee dacică, "o mitologie proprie românească". În unele poezii apare sentimentul dorului, "o stare de alean și de elan" (George
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eminesciană, apar eroul-titan (Toma Nour din Geniu pustiu) și eroul-demon (Dionis din Sărmanul Dionis), împreună cu idei filosofice despre geniu, despre timp și spațiu. Dionis, din nuvela romantică, fantastică și filosofică Sărmanul Dionis este un tânăr de 18 ani, cu spirit reflexiv, cu predispoziție pentru metafizică, reverie, lucruri mistice, aspirând spre iubirea absolută. Ființă superioară, tânărul se refugiază în vis, în speranța că acolo se poate salva, departe de camera "cu pereți negri de șiroaie de ploaie", "cu mucigai verde", cu o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Memoria involuntară îi aduce în prim-plan amintirea propriei povești de dragoste. Sunt două realități temporale: a) timpul cronologic (obiectiv) în care se povestesc întâmplările de pe front; b) timpul psihologic (subiectiv) unde se desfășoară drama iubirii. Eroul e o natură reflexivă care analizează în amănunt, cu luciditate, stările interioare. E o fire pasională, în căutare de absolut, cunoscând semnele neliniștii, incertitudinii, îndoielii, până când viața devine un mare chin. După ce s-a despărțit de soție, într-o după-amiază s-a întâlnit cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fost în măsură a-și recunoaște limitele, subiectivismul inerent, precaritatea instrumentarului disponibil. Conștiința slăbiciunii îi nutrește, paradoxal, puterea de înnoire. Departe de suficiența obtuză ce se degajă din atâtea producte mai vechi ale domeniului, istoricul contemporan e mai critic, mai reflexiv, mai atent la dimensiunea peratologică a discursului său. Nu e totul în explorarea condiției umane, o chestie de limite, de circumscriere a nuanțelor de ierarhie a determinărilor cronotopice sau de altă natură? Mai puțin încrezător în liniaritatea progresului, el știe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
publice chiar înainte de tipărirea cărții. Impulsul pare a veni însă de la o carte mai veche pe aceeași temă subscrisă de Abraham Kuyper. Scrisă în spirit creștin, Istoria văzută cu ochii credinței nu e totuși o apologie. Ea se vrea memorie reflexivă, iar memoria presupune lucruri demne de a fi povestite. În fond, "istoria nepovestită nu e istorie și, tehnic, nici nu există", afirmă Wells, gândindu-se desigur la scrisul istoric. Altminteri istoria înseamnă viață, iar viața, câtă vreme există, se cere
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
umanității ca tot. Fără ea, perspectiva fiecăruia nu poate fi decât falsă, de neînțelegere a situației proprii și de conflict ireductibil cu lumea. Gândind astfel, Kogălniceanu se vedea un spirit modern, în stare a defini corect problematica omului. Gestul său reflexiv se prelungește până la noi prin Eminescu, Iorga, Pârvan, dacă e să amintim doar câteva nume de neocolit. Ultimului i s-a dus poate cel mai departe preocuparea atunci când vedea în Clio pe "zâna devenirii gândului", iar în istorici niște buni
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
uite că la el lecturile se transformă în experiențe proprii. Pe Dostoievski, de exemplu, nu-l citește pur și simplu, ci îl trăiește, așa încât, pe parcursul lecturii, spune ca se simte fantasmal un epileptic. Preocupat să impună ideea purității trăirilor sale reflexive, Cioran ajunge să vadă, iritat, lucrurile într-un mod unilateral, căci, în realitate, evocați în legătură cu sine, Schopenhauer, Nietzsche sau oricine altcineva nu rămân doar precursori, ci, la rândul lor, se transformă ei înșiși, "fiindcă se cioranizează"12. Filosoful și exegetul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mai mare claritate în această perioadă școlară este diferența dintre stilurile cognitive. Acest concept desemnează tendința de a răspunde varietății sarcinilor și problemelor intelectuale într-un mod particular. Cercetările care vizează stilul cognitiv fac deosebirea între stilul impulsiv față de stilul reflexiv și stilul analitic față de cel tematic. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid, cu tendința de a ”ieși la rampă” cu primul răspuns care le vine în minte și sunt preocupați să găsească repede răspunsuri. Copiii reflexivi au nevoie
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]