10,458 matches
-
vecină 197, părea să amenințe siguranța teritoriului provinciei și integritatea monarhiei, autoritatea politică locală, în frunte cu baronul Vasile Balș, a reacționat imediat, implicându-se în luarea unor măsuri politice concrete, menite să prevină și să combată orice amenințare. Agitația refugiaților polonezi s-a intensificat după ce armata franceză, condusă de Napoleon Bonaparte, a învins zdrobitor armata austriacă, ocupând întreg nordul Italiei și apoi s-a îndreptat spre Viena. În noile condiții internaționale, în primăvara și vara anului 1797, emigranții polonezi refugiați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a căror număr sporea dintr-o zi în alta, ce urma să fie îndreptată în contra Imperiului habsburgic. Ca urmare, autoritățile centrale vieneze dispuneau ca șefii Administrațiilor din Galiția de vest și de est să instituie măsuri de supraveghere a activității refugiaților polonezi, căutând să obțină mai multe informații prin intermediul Agenției consulare austriece din Iași, precum și a unor negustori armeni, trimiși în acest scop în Moldova 200. La aflarea știrii despre iminența unui atac polonez împotriva Bucovinei, prin intermediul agentului consular austriac la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Donaufürstentümer. 1774-1812. Ein Beitrag für habsburgischen Südosteuropapolitik, Graz, 1984, p. 80. 256 HausHofund StaatsArchiv Wien, Staatskanzlei, Provinzen, Bukowina, Fasz. 1. 257 Ibidem. 258 Hurmuzaki, op. cit., vol. XIX, partea a 2-a, Cernăuți, 1938, p. 155, nr. CCXLVI. 259 Teodor Balan, Refugiații moldoveni în Bucovina. 1821 și 1848, Ed. Cartea Românească, București, 1929, p. 6-7; 41-42. 260 Ibidem, p. 41-42; Ion Nistor, Istoria Fondului bisericesc din Bucovina, Cernăuți, 1921, p. 26-27. 261 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Geheime Polizeihofstelle, Fasz. nr. 1402/1807
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de copii, mergând pe langă tunuri, căci tare semănau cu părinții noștri concentrați ce urcau spre Cernăuți..și într-o dimineață am auzit prima dată bubuitul neintrerup al tunurilor, apoi tot mai departe, tot mai departe... până au tăcut. Pe refugiații din cealaltă vară, care erau pe la noi, i-am văzut cum se bucurau de tare, până la lacrimi că se întorceau acasă. Ei plecau spre satele lor, se întorceau din nou la casele părăsite, dar care au găsit totul distrus și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
bomba de la Sarajevo, care abia dupa ce sârbii au fost atacați masiv de același NATO s’a dovedit a fi fost pusă de musulmanii Înșiși. Care a continuat acum cu bombardarea cu bună știință de către NATO a unui convoi de refugiați, desigur albanezi. Și așa, 10 milioane de sârbi Înfruntă ca de obicei, căci acest popor n’a purtat război decât pentru a se apăra sau pentru a deveni liber, și a făcut-o cu bravură lumea civilizată, vorba vine, a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cred, prea suficiente motive pentru tribunalul de la Haga spre a se autosesiza Împotriva NATO, pentru crime de război, dacă nu i-ar fi vândut. Lipsa de scrupule a NATO atinge paroxismul. Americanii provoacă, bombardând orașe, refugierea, și nici coloanele de refugiați nu sunt scutite de asta, prezentând apoi cinic realitatea unei drame umanitare pentru a justifica o alta, continuarea unui pogrom antisârb. Bine gândit. Căci cine fuge dintr’o țară aflată În nevoie? Doar străinii, adică acolo albanezii, deveniți unelte ale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Folea Victor, fiu Folea Silvia, fiică Folea Laurenția, fiică Folea Livia, fiică Folea Tiberiu, fiu Notarul a murit în Ucraina în localitatea Gruskaia, la 29 august 1917 din cauza mizeriei. Evenimentul a fost rememorat într-un foarte frumos pasaj al broșurii «Refugiații Ardealului», scrisă de Dr. Ioan Matei, el însuși pribeag, atunci, pe drumuri triste. Ceilalți membri ai familiei au revenit în Cârțișoara în 1919. Dragoman Trandafir, preot în Arpașul de Jos și sora lui Dragoman Silvia, din Streza care s-a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sudul Dobrogei, Durostor și Caliacra la bulgari), tot jaful acesta comis fără nici cea mai neînsemnată rezistență, din păcate, din partea României. Astfel: * Imediat după cedarea Ardealului de Nord, în 1940, în Streza a u fost primiți, adăpostiți și ajutați următorii refugiați : 1. Boșcă Petru n. 1914 , din comuna Valea Porcului, Maramureș. 2. Iuga Ioan, n. 1910, din comuna Săliște, Maramureș, care ulterior se va căsători cu localnica Blendea Maria (a Floricului), din Oprea C. 3..Pop Petru, n.1913, din comuna
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
naționaliști fanatici, israeliți. În același spirit rațional și umanist a acționat și suedezul Raoul Walenberg provenind dintr-o familie bogată, de industriași și bancheri. Trimis în calitate de prim secretar al Legației suedeze la Budapesta în 1944, după ce S.U.A. înființaseră Conciliul pentru Refugiații de Război, urmărind salvarea oamenilor căzuți represaliilor naziste Raoul Walenberg a reușit să acorde pașapoarte suedeze și să elibereze peste 100 de evrei ce fuseseră destinați transporturilor pentru lagărele de gazare. Din nefericire, rușii care l-au surprins în Capitala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în zona de ocupație obligă familia Beck să se refugieze în vestul Germaniei, inițial la Leipzig, apoi la Bayern. În căutarea unor repere morale și piloni de stabilitate comunitară, în anul 1947 se mută la Stuttgart-Büssnau. Aici se așezaseră numeroși refugiați bucovineni, care au înființat un fel de "colonie" a bucovinenilor. În anul 1949, Erich Beck susține examenul de bacalaureat la Liceul din Stuttgart. După absolvirea liceului participă, ca muncitor, la reconstrucția Universității Tehnice din Stuttgart, la care se înscrie în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în prezent. În paralel cu activitatea economică, domnul Erich Beck se implică în studierea trecutului, în special a istoriei Bucovinei, într-o perioadă în care, în Germania, Bucovina era un cuvânt care nu putea fi rostit decât în șoaptă pentru refugiații bucovineni, între cunoscuți și prieteni. Se interesează despre tot ce se scrie și publică despre Bucovina și încă nu numai în noua sa patrie, ci și în Austria, România, Israel, ori printre bucovinenii din diaspora. Începe să publice el însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
înființate în urmă cu peste trei decenii, în Germania, la Augsburg (1988), în Ucraina, la Cernăuți (1992) și în România, la Rădăuți. Primul centru de investigații, Institutul Bukowina, s-a născut, inițial, spre a se ocupa cu evidența și ocrotirea refugiaților germani din Bucovina, iar în prezent se preocupă de toate aspectele istorice, în general, și de înrâurirea culturii și civilizației austro-germane, în special, în evoluția acestui ducat, editând și difuzând cu regularitate publicația "Kaindl-Archiv". Cel de-al doilea centru de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dezastru. Au curs râuri de sânge nevinovat din vieți tinere, din vieți la apusul vieții, copii morți, mame înnebunite de durere, alergând în neștire pe străzi în ruine... În urma ei, catastrofa a lăsat mii și mii de victime... Trenul cu refugiați a trecut de Videle într-o goană nebună. Era înfricoșător să fugi din calea morții... De peste Nistru și Prut veneau rușii, iar din văzduh, veneau anglo-americanii în valuri ca niște păsări de pradă, aducând cu ei groaza și moartea... Curând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să mai existe..!” își încheie bărbatul pledoaria, ca un mare avocat, și se șterse pe frunte de sudoare cu o batistă tărcată. Vorbele acelui om au avut asupra noastră un efect devastator. Teama din sufletele noastre deveni și mai mare... Refugiații aveau în ochi lumina cenușie a celor care nu mai speră nimic. Războiul.. lunga noapte a morții... Toți sunt tulburați de spaima amenințării bolșevice. Nu se gândesc la nimic altceva decât la fugă, la găsirea unui mijloc de izbăvire din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de preoți și corul elevilor seminariști, au săvârșit Sfânta Liturghie într-o solemnitate de o gravitate și măreție, cum n-a mai fost vreo dată la biserica din Pesac. „...Ca la catedrala din Temiș-Var..!”, spuneau sătenii, cu adâncă admirație pentru refugiații moldoveni. Biserica devenise neîncăpătoare. Oameni de toate vârstele; bărbați, femei, tineri și copii, bătrâni încovoiați...păreau desprinși de pământ... „...Ca și iubirea, credința se trăiește la intensitate maximă”, a spus cineva... Flăcările galbene ale lumânărilor, jucau pe chipurile sfinților din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Slava soborului preoțesc și corului, se înălța într-un chip divin... Părea că și Dumnezeu asculta cântarea lor, ca pe o revărsare a inimilor...ca o fugă de sub poverile pământești, la adăpostul aripilor dumnezeirii. Localnicii au prins „mare drag”, de refugiații „de la Moldova”, dar mai ales de elevi, care prin purtare, le-au cucerit inimile... Pe zi ce trecea, „gostiile”, după obiceiul lor, erau prilejuri de a înțelege ce asemănări sufletești, adânci, ne uneau... Atât românii cât și nemții căutau să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
așternuse peste sat încă de dimineață.. Soarele se înălța repede pe cer... La amiază, pământul și aerul dogoreau. În dimineața aceea de duminică, liniștea parcă era mai apăsătoare și mai tristă. Dinspre Biserica, ce strălucea în primele raze ale dimineții, refugiaților le veneau speranța, curajul și forța... curgându-le odată cu sângele prin vine... Biserica strălucea tot mai puternic, ca și cum ar fi luat toată lumina soarelui. Toți, nu-și mai puteau desprinde ochii de pe acea lumină care le ogoia rănile din suflet
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Apus. Întoarcerea armelor...a stârnit mare agitație printre „șvabi”. Privirile lor, până ieri prietenoase, deveniră dintr-o dată dușmănoase de te frigeau. Se auzea că la Lovrin, o localitate vecină, un grup de șvabi, au dat foc cu benzină la trei refugiați, în centrul satului, pentru simplul motiv că... l-au învinovățit pe Hitler de dezastrul războiului iar Regele Mihai a făcut bine că a întors armele. Zvonurile că: „ ..vin rușii!.. vin rușii.. !”, se răspândiseră ca focul... dar, încă nu veneau. Totuși
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de aprilie frumoasă și caldă. Mica gară, posomorâtă și singuratică de la marginea satului, străjuită de trei salcâmi bătrâni, gemea de lume. Mulțimea de bărbați, femei, bătrâni și copii, înghesuită pe peronul devenit neîncăpător... întreg satul, venise să-i petrecă pe refugiați.. pe seminariști.. cei care cu cântul lor, au făcut ca pentru o clipă, măcar, Dumnezeu să coboare pe pământul satului lor... Cheferistul cu chipiu roșu, a dat semnalul... Un șuierat prelung și, locomotiva pufni de câteva ori înecând cu un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război; - ajutorul anual pentru acoperirea unei părți din costul chiriei, energiei electrice și energiei termice; - ajutorul de înmormântare; - sprijinul material acordat soțului supraviețuitor sau urmașilor membrilor Academiei Române; - ajutoarele acordate emigranților politici greci; - ajutorul pentru refugiați; - ajutoarele umanitare, medicale și sociale; - ajutoarele sociale acordate în baza legislației de pensii. Ordonanță f) contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protecție și de lucru, alimentației de protecție, medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, ce se acordă potrivit legislației în vigoare; Norme
NORME METODOLOGICE din 29 decembrie 1999 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126564_a_127893]
-
Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situații: ... a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional; ... b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene; ... c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare; ... d) solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro. ... (3) Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetăţeniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127318_a_128647]
-
profesională în domeniile menționate la art. 1; ... d) schimburi de documentații, publicații și rezultate ale cercetărilor științifice în domeniile de interes comun; ... e) cooperarea în protecția și asistența cetățenilor străini cărora autoritățile celor două state le-au recunoscut statutul de refugiat. ... Articolul 3 Autoritățile competente ale părților vor putea încheia protocoale de colaborare, în vederea realizării practice a cooperării în domeniile prevăzute la art. 1, în conformitate cu legislația lor internă. Articolul 4 Părțile își vor acorda asistență în prelucrarea informațiilor și în dotarea
ÎNŢELEGERE din 7 iunie 1995 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitatii internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127352_a_128681]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României și acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia și se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU -----
DECRET nr. 402 din 29 noiembrie 1999 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României şi acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126180_a_127509]
-
Articolul 1 Se aprobă Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României și acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republică Federală Iugoslavia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 30 aprilie 1999, cu următoarele modificări și completări: 1. Titlul ordonanței de urgență va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență privind aprobarea intrării
LEGE nr. 179 din 2 decembrie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României şi acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126179_a_127508]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 30 aprilie 1999, cu următoarele modificări și completări: 1. Titlul ordonanței de urgență va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență privind aprobarea intrării pe teritoriul României și acordarea statutului de refugiat unor cetățeni sau rezidenți din Republică Federală Iugoslavia" 2. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Se aprobă intrarea pe teritoriul României și acordarea statutului de refugiat, potrivit art. 5 din Legea nr. 15/1996 privind statutul și regimul
LEGE nr. 179 din 2 decembrie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României şi acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126179_a_127508]