60,360 matches
-
ei dacă nu li se satisfac cerințele. Apoi, Regele, în urma deciziei Conferinței de la Moscova a miniștrilor de Externe ai Angliei, SUA și URSS, i-a cerut lui Groza demisia. Cum acesta n-a acceptat, a urmat celebra grevă regală, suveranul "refuzînd să se mai consulte cu miniștrii și să mai semneze vreun decret". Regina mamă i-a fost continuu aproape regelui, îmbărbătîndu-l sufletește. Dar după asta Groza și sovieticii se purtau ofensator cu familia regală, deplasările ei prin țară și străinătate
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
Golul nu poate fi numit plin, nu ne putem preface că nu-l vedem, întrucît există riscul de-a cădea noi înșine întrînsul. Golul constituie o trapă la fel de periculoasă pentru cel ce l-a iscat ca și pentru cel ce refuză a-l recunoaște. Putem oare adresa exclusiv laude creatorilor de gol ideologic, indiferent de statura intelectuală a acestora? Virgil Ierunca socotește pe bună dreptate că nu, scriind astfel despre, de pildă, Tudor Vianu: "să vedem dacă este spre onoarea lui
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
toate acestea, aromânii, (continuatorii populației romanizate din această zonă, deci autohtoni în Balcani) au parte de un regim discriminator. În Grecia au fost și sînt considerați greci vlahofoni (azi nici asta nu li se recunoaște) și, prin aceasta, li se refuză celorlalți aromâni din zona Balcanilor, calitatea chiar națională pe care, totuși, o au. Prima școală aromână a fost deschisă, la Tîrnovo (în Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
Tîrnovo (în Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I. Cuza. Apoi au apărut și altele (vreo 100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în biserici. Ostilitatea grecilor a crescut mult cînd, în mai 1905, Sublima Poartă a emis un decret (iradea) prin care îi recunoștea pe aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă de celelalte din Peninsula Balcanică
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
aici ar fi faptul că s-a convenit ca în primele două clase elementare să fie utilizată, ca limbă de predare, "dialectul român-macedonean", limba română fiind utilizată în clasele superioare. Dar patriarhul de la Constantinopol și Sfîntul Sinod, la îndemnul grecilor, refuzau să acorde aromânilor dreptul de a se sluji liturghia, în biserici, în aromână și română. Patriarhia din Constantinopol nu era apărătoarea - precizează documentul citat de dl Gh. Carageani - ortodoxismului în genere, ci numai a ortodoxismului grecesc, ortodoxia fiind confundată de
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
română. Patriarhia din Constantinopol nu era apărătoarea - precizează documentul citat de dl Gh. Carageani - ortodoxismului în genere, ci numai a ortodoxismului grecesc, ortodoxia fiind confundată de această înaltă instituție cu elenismul. S-a mers pînă acolo încît Patriarhia constantinopolitană a refuzat aromânilor dreptul de a avea un episcop național, ceea ce sîrbilor li s-a admis. Era, atunci, în interesul grecilor, ca prin aceste măsuri antiaromânești, să nu se fortifice, prin intermediul aromânilor, influența bulgară. În urma războaielor balcanice, la Conferința de pace - din
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
se sesizează pentru a adopta măsuri juridice eficiente, în virtutea stipulațiilor drepturilor omului, pentru a-i apăra pe aromâni. Întrebarea, desigur neliniștitoare, este și astăzi stabilirea numărului de aromâni existenți, în condițiile prigoanei efective împotriva lor în Grecia (unde li se refuză statutul de minoritate etnică, considerați fiind greci) și în Albania. Dl Gh. Carageani își pune, firește, această întrebare și încearcă să răspundă deși nu dispune de rezultatele unor recensăminte actuale (nici înainte existente). Aprecierea d-sale se face prin analogie
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
de circulație europene, și greaca. În 1913, după asasinarea regelui George, tatăl ei, Constantin, e proclamat rege al Greciei. Războaiele balcanice sleiseră țara și, la izbucnirea primului război mondial, tatăl Elenei a înțeles să adopte o politică de strictă neutralitate, refuzînd angajarea în conflagrație, știind bine că aceasta n-ar fi adus nimic teritorial țării peste care domnea. Dar omul politic Venizelos, care se visa dictator, voia contrariul, agitînd spiritele pentru intrarea țării în război alături de Antanta. Grecia devenise un cîmp
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
prințului Barbu Știrbei, a reginei Maria pe lîngă regele Ferdinand, și el iritat, a fost convocat parlamentul (nu înainte ca regele să fi trimis un înalt emisar cu ordinul ca prințul Carol să se reîntoarcă imediat în țară; a fost refuzat) care, la 4 ianuarie 1926, hotărăște decăderea prințului moștenitor din drepturile succesorale. Mihai a fost desemnat prinț moștenitor în locul tatălui său. În vara lui 1926 Elena, cu îngăduința regelui, pleacă la Milano pentru a-l convinge pe Carol să se
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
1926, hotărăște decăderea prințului moștenitor din drepturile succesorale. Mihai a fost desemnat prinț moștenitor în locul tatălui său. În vara lui 1926 Elena, cu îngăduința regelui, pleacă la Milano pentru a-l convinge pe Carol să se reîntoarcă în țară. Acesta refuză s-o primească. Apoi evenimentele se precipită. În 1927 mor, succesiv, la distanțe relativ apropiate, regele Ferdinand și Ionel Brătianu. Carol, în loc să se înapoieze, pentru a urca pe tron, la sfîrșitul anului 1927 îi cere Elenei, epistolar, divorțul. Conducătorii țării
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
civil). În țară se formase un curent de opinie favorabil rechemării lui Carol pe tron, primul ministru Maniu fiind, și el, favorabil dar numai ca să fie cooptat în Regență. La începutul lui iunie 1930 Carol se reîntoarce, intempestiv, la București, refuză propunerea lui Maniu și, la 8 iunie 1930, parlamentul îl proclamă rege. Maniu ar fi obținut, din partea lui, promisiunea să-și refacă distrusa căsătorie și neaducerea în țară a Lupeascăi. Dar Carol nu era omul respectării promisiunilor. O readuce pe
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
obținut, din partea lui, promisiunea să-și refacă distrusa căsătorie și neaducerea în țară a Lupeascăi. Dar Carol nu era omul respectării promisiunilor. O readuce pe Elena Lupescu și depune stăruințe pe lîngă fosta lui soție ca ea să anunțe că refuză refacerea căsătoriei. Cum ea refuză acest plan diabolic, Carol începe să o supună unui tratament insuportabil, fiindu-i luat Mihai. A fost silită să părăsească țara. La început s-a opus. Finalmente, nemaiputînd suporta tratamentul ofensator (i se interzisese să
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
-și refacă distrusa căsătorie și neaducerea în țară a Lupeascăi. Dar Carol nu era omul respectării promisiunilor. O readuce pe Elena Lupescu și depune stăruințe pe lîngă fosta lui soție ca ea să anunțe că refuză refacerea căsătoriei. Cum ea refuză acest plan diabolic, Carol începe să o supună unui tratament insuportabil, fiindu-i luat Mihai. A fost silită să părăsească țara. La început s-a opus. Finalmente, nemaiputînd suporta tratamentul ofensator (i se interzisese să apară în public la festivități
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
său Constantin Tudor, demolează ceea ce el n-a fost în stare nici măcar să imagineze. Dar poate că și aici lucrurile au tot un înțeles tainic și greu de măsurat cu unelte raționale: în virtutea aceleiași ratări istorice, părinții legitimi ai combinatului refuză acum ceremonialul parastasului și azvîrlă, dintr-o insuportabilă frustrare, coliva la cîini. Așa cum refuză, la fel de vehement, de data aceasta din spirit caritabil și din convingeri ecologiste, să mai păstreze in situ fiarele mumificate și oțelurile de cea mai bună calitate
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
Dar poate că și aici lucrurile au tot un înțeles tainic și greu de măsurat cu unelte raționale: în virtutea aceleiași ratări istorice, părinții legitimi ai combinatului refuză acum ceremonialul parastasului și azvîrlă, dintr-o insuportabilă frustrare, coliva la cîini. Așa cum refuză, la fel de vehement, de data aceasta din spirit caritabil și din convingeri ecologiste, să mai păstreze in situ fiarele mumificate și oțelurile de cea mai bună calitate, aruncîndu-le și pe ele, pe bani mulți și frumoși, tocmai la mama dracului, pe
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
tineri" și se văd, la rândul lor, combătuți de alții, nou veniți în arenă." Sîntem de acord cu Cristian Crăciun că în manualele alternative trebuie să fie incluși și scriitori tineri, în schimb nu împărtășim exagerarea că acestora "li se refuză recunoașterea publică", atîta timp cît sînt publicați la edituri de prestigiu (Univers, Cartea Românească, All, Nemira, Paralela 45), în colecții anume consacrate lor, sînt recenzați și susținuți în paginile revistelor, premiați de Uniunea Scriitorilor. Credem că editorialistul Axiomei se înșeală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
ai candidatului PDSR, care se îndreptau către acesta doar din lipsa alternativei, își vor regăsi opțiunile în figura colțuroasă a fostului premier de criză." În editorialul d-lui Ursu se strecoară totuși o inexactitate. Aceea că Mugur Isărescu ar fi refuzat să se alăture țărăniștilor în cursa electorală. La ora la care dl Ursu își scria editorialul, Mugur Isărescu nu refuzase nimic, dar nici nu acceptase ceva. Anunțase că se mai gîndește. Încît atitudinea d-lui Ursu începe să fie suspectabilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
fostului premier de criză." În editorialul d-lui Ursu se strecoară totuși o inexactitate. Aceea că Mugur Isărescu ar fi refuzat să se alăture țărăniștilor în cursa electorală. La ora la care dl Ursu își scria editorialul, Mugur Isărescu nu refuzase nimic, dar nici nu acceptase ceva. Anunțase că se mai gîndește. Încît atitudinea d-lui Ursu începe să fie suspectabilă de antițărănism marcat în repetate rînduri. Și dacă mai adăugăm aici și războiul ziarului cu țărănistul Radu Sîrbu, șef al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
a scris de bine despre opera sa în România literară. A fost tot ceea ce a putut obține și s-a bucurat imens, văzînd în acestea semnul reapariției și renașterii sale. Dincolo de asta n-a trecut pentru că Ed. Cartea Românească a refuzat să-i publice Narațiunile și să-i reediteze Interior. În martie 1975 moare în spital, lăsînd un maldăr de manuscrise. Este meritul extraordinar al d-lui Aurel Sasu de a fi restituit opera lui Fîntîneru într-o masivă ediție de
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
Mă pasiona, pînă la uitare de sine, fenomenul cultural și de idei românesc. Îm O existență de cărturar, pentru care originea evreiască a fost un constant handicap: Îi irita nespus pe naționaliștii ceaușiști că, deși evreu fiind, nu plec și refuz să plec în Israel. Nu-mi plac vorbele late și umflate. Interviul acesta mă obligă să mărturisesc că patria mea e literatura și cultura română.[...] Am rămas aici din dragoste pasionată pentru literatura și cultura românească, știind bine că vocația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
-o cu ajutorul partidelor minuscule, dar cu drept de vot, PER și MER, partide care îi atârnă acum de gât, ca piatra de moară. Ecologiștii se urăsc între ei, iar dl. Weber, președintele PER, a găsit cu cale să declare că refuză să fuzioneze cu MER, motivând că partidul condus de dl. Marcian Bleahu are în frunte un fost informator dovedit al Securității. Asta nu-l împiedică totuși pe dl. Weber să facă parte dintr-o alianță cu dl. Bleahu. Care domn
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
supleant al CC al PCR. Aceste onoruri reprezentau însă și o formă de cumpărare - la început discretă, apoi din ce în ce mai explicită - a scriitorilor. Este adevărat că mulți dintre ei, printre care Nicolae Breban însuși, s-au trezit la timp și au refuzat înregimentarea, însă afirmarea impetuoasă a unei întregi noi generații în deceniul șapte rămâne și expresia voinței liderului comunist de a-și crea propriul lui anturaj cultural. Nicolae Breban tună și fulgeră împotriva criticilor areactivi de azi, împotriva frigidității manifestate de
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
exponenți de limbă germană ai tendinței numite ridiculizează cînd vor să denunțe eșecul civilizației de consum. Schimbarea de accent relevă cît de personali putem să fim în curentul unei reprezentative polifonii de soluții artistice. Dar mai spune ceva. Anume că refuzăm excesele, că viața spirituală românească se rostește în buna lumină a comunității umane și nu a demoniei, dezechilibrului, explozivității. Este de reținut nota aceasta particularizantă în primul rînd pentru proba de creativitate oferită. Apoi în orientarea ce caută să trezească
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
căciula pusă pe-o ureche, c-o mână ținând nevasta după umeri și cu alta ținută în sus, trosnind din degete, țopăind și cântând, au venit să ne ducă la ei la petrecere, să nu le facem rușinea să-i refuzăm, că vor râde oamenii din sat de ei. Și, cum era să-i supărăm noi pe niște oameni care ne-au oferit atâtea momente de deosebită ospeție?! Ca să încheie frumoasa lor ospitalitate, a doua zi ne-au dus la gară
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
de a anula această sciziune, chiar dacă anularea nu e posibilă decît în moarte. Însă Mishima e sumbru pînă la capăt: întocmai ca și tînărul din povestea adevărată, protagonistul său se răzgîndește în ultima clipă, salvîndu-se de la incendiu. Rămînînd în viață, refuzînd apropierea de alteritate, Mizoguchi acceptă, de fapt, o viață din care iubirea e exclusă. Templul de aur este și un roman angajat direct în dialog cu filozofia Zen, pe care nu o preia sau ilustrează, ci mai curînd o analizează
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]