2,230 matches
-
zvârcolire isterică, o violență permanentă. O a doua dimensiune prin care Pintilie transformă într-o distopie universul operei lui Caragiale o constituie regresia la animalitate adesea la confiniile cu scatologicul. Dincolo de acuplările însoțite de sunete animalice și de imprecațiile libidinoase, regresia la animalitate se regăsește nu mai puțin elocvent prin prezența animalelor printre oameni. Pisici în călduri, câini linșați schelălăind dramatic sau asmuțiți sardonic, capre cu mestecatul placid, șobolani vioi circulând nestigheriți printre botinele doamnelor, oi mânate orb către un țarc
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
întreprinderile mici și mijlocii, potrivit acestui studiu. Profesorul MacMahon încearcă deasemenea să stabilească relații de cauzalitate între orientarea spre dezvoltare și diferite variabile care măsoară dimensiunea firmei (precum volumul vânzărilor, profitabilitatea sau volumul lichidităților), utilizând în acest scop modele de regresie logistică. Din nefericire, rezultatele sunt descurajatoare, pentru majoritatea modelelor valoarea coeficientului de corelație multiplă (R2) find mai mică de 0,20. Autorul recunoaște de fapt limitele modelului și preconizează ca direcție viitoare de cercetare rafinarea sa prin creșterea volumului eșantionului
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
supun mult mai bine “legii numerelor mari” (cu alte cuvinte, perturbațiile întâmplătoare care nu țin de esența fenomenului studiat tind a se compensa reciproc). Modelele macroeconometrice prezintă așadar o stabilitate mai mare; există mai multe șanse ca parametrii ecuațiilor de regresie să nu sufere modificări esențiale pe o perioadă de timp mai îndelungată. Drept urmare, prognozele asupra fenomenelor macroeconomice realizate cu ajutorul modelelor econometrice sunt mai demne de încredere. Dacă ținem seama de aceste fapte, dezvoltarea unor modele econometrice pentru un sistem microeconomic
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
că în întreprindere întâlnim mai curând relații de cauzalitate strictă, deterministă, care nu intră sub incidența modelării econometrice. Desigur, în multe cazuri lucrurile stau chiar așa. De exemplu, este greu de crezut că ar avea sens construirea unui model de regresie care să explice legătura dintre consumurile de materii prime și cheltuielile de producție: prețurile inputurilor fac acest lucru îndeajuns de bine. În același mod, legătura dintre beneficiile B și cheltuielile de producție C poate fi exprimată exact prin relația B
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
arăta în cele ce urmează. După numărul de variabile care compun ecuația avem de-a face cu: ecuații bifactoriale, în care, alaturi de variabila endogenă, intervine o singură variabilă exogenă (modelele care conțin ecuații bifactoriale se mai numesc modele de regresie simplă); ecuații multifactoriale sau complexe, în care apar două sau mai multe variabile exogene. Modelele descrise de asemenea ecuații mai poartă numele de modele de regresie multiplă. După tipul variabilelor care intervin putem împărți ecuațiile unui model econometric în: ecuații
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
o singură variabilă exogenă (modelele care conțin ecuații bifactoriale se mai numesc modele de regresie simplă); ecuații multifactoriale sau complexe, în care apar două sau mai multe variabile exogene. Modelele descrise de asemenea ecuații mai poartă numele de modele de regresie multiplă. După tipul variabilelor care intervin putem împărți ecuațiile unui model econometric în: ecuații care exprimă legături între variabile cantitative; ecuații care exprimă legături între variabile calitative; ecuații care exprimă legături mixte (între variabile cantitative și calitative). După direcția legăturii
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Ecuațiile liniare ale unui model econometric se scriu sub forma unde y este variabila dependentă, x1-xk sunt variabile independente, sunt parametrii ce exprimă legătura dintre variabile, iar ε este variabila reziduală. După cum am văzut, apariția variabilei reziduale în ecuațiile de regresie se datorează faptului că relația dintre variabilele dependente și independente nu este una strictă, deterministă, ci una statistică. Pentru fiecare unitate din eșantion, variabila reziduală se calculează ca diferență între valoarea reală sau observată a lui y și cea estimată
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
că relația dintre variabilele dependente și independente nu este una strictă, deterministă, ci una statistică. Pentru fiecare unitate din eșantion, variabila reziduală se calculează ca diferență între valoarea reală sau observată a lui y și cea estimată prin ecuația de regresie scrisă mai sus. În esență, variabila reziduală “colectează” influențele factorilor necunoscuți sau întâmplători, dificil de estimat, precum și erorile de eșantionare și de măsurare. Metoda utilizată cel mai adesea pentru determinarea coeficienților unei ecuații liniare este metoda celor mai mici pătrate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ale variabilei y și cele estimate cu ajutorul ecuației de la pasul al doilea. Aceste diferențe vor juca rolul de variabilă endogenă într-o nouă ecuație, variabila explicativă fiind de această dată următoarea variabilă (xk) introdusă în model. Vom estima parametrii de regresie și pentru această ecuație. Pasul al treilea se repetă până în momentul în care terminăm de introdus toate variabilele relevante. Variabila y se va exprima ca suma tuturor funcțiilor determinate prin pașii 2 și 3. Criticile aduse metodei lui L. Bean
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
economic studiat și identificarea legităților care operează în cadrul acestuia; determinarea variabilelor relevante și clasificarea lor ca endogene sau exogene; descrierea interdependențelor dintre diversele variabile; identificarea formei funcționale a relațiilor dintre variabile; stabilirea (dacă este cazul) a restricțiilor privind parametrii de regresie; precizarea modului în care vom ține seama de caracterul stochastic (aleator) al legăturilor dintre variabile (introducerea ipotezelor privind distribuția variabilelor reziduale ale modelului). Odată ce modelul a fost specificat se poate proceda la culegerea datelor empirice necesare pentru trecerea în etapa
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
un instrument foarte bun de evaluare a calității modelului este testul F (Fisher Snedecor). El verifică existența unei relații liniare între variabila endogenă y și variabilele exogene x1-xk-1. Ipotezele acestui test se formulează în următorul mod: H0: toți coeficienți de regresie β0-βk-1 sunt nuli H1: cel puțin un coeficient de regresie este nenul Pentru a determina statistica F este necesar să facem mai întâi următoarele calcule. Am folosit următoarele notații: ^ y valorile estimate ale variabilei endogene; y media variabilei y; n
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
testul F (Fisher Snedecor). El verifică existența unei relații liniare între variabila endogenă y și variabilele exogene x1-xk-1. Ipotezele acestui test se formulează în următorul mod: H0: toți coeficienți de regresie β0-βk-1 sunt nuli H1: cel puțin un coeficient de regresie este nenul Pentru a determina statistica F este necesar să facem mai întâi următoarele calcule. Am folosit următoarele notații: ^ y valorile estimate ale variabilei endogene; y media variabilei y; n - volumul eșantionului de date; k - numărul de variabile. Valoarea calculată
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
spre exemplu, ne arată că evoluția variabilei endogene y este determinată în proporție de 85% de variabilele exogene x1-xk-1 și în proporție de 15% de alți factori de influență, neluați în considerare în model. Pentru a verifica dacă parametrii de regresie β1-βk-1 sunt semnificativ diferiți de 0 avem la dispoziție testul t (Student). Pentru un coeficient oarecare βp valoarea testului t se calculează astfel, unde cu s s-a notat abaterea medie pătratică a estimatorului βp. Valoarea acestei abateri se determină
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
secțiuni nu ne propunem să ne angajăm într-o analiză detaliată a surselor și a categoriilor de erori ce pot apărea în modelarea econometrică, ci doar să prezentăm pe scurt acele situații în care erorile pot afecta semnificația parametrilor de regresie obținuți prin estimare și deci verosimilitatea modelului. După cum am precizat în secțiunea anterioară, erorile generate în diversele etape ale construirii unui model econometric sunt “capturate” de variabila reziduală ε. Dacă toate erorile au un caracter întâmplător, nesistematic, atunci variabilele reziduale
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
unii ani vânzările au cunoscut o descreștere; așadar, rata de creștere g este negativă. Acest lucru s-a dovedit a fi pentru noi un inconvenient, deoarece valorile negative ale variabilei dependente nu permit dezvoltarea unor anumite categorii de modele de regresie, precum cele exponențiale sau logaritmice. Din acest motiv am preferat să folosim ca variabilă endogenă indicele de evoluție a vânzărilor g’(=1+g), care ia numai valori pozitive (supraunitare în cazul creșterii și subunitare în cazul descreșterii). O primă încercare
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Din acest motiv am preferat să folosim ca variabilă endogenă indicele de evoluție a vânzărilor g’(=1+g), care ia numai valori pozitive (supraunitare în cazul creșterii și subunitare în cazul descreșterii). O primă încercare de estimare a parametrilor de regresie pentru o evoluție liniară dă următorul rezultat. Rata de creștere a cifrei de afaceri - estimare liniară Prima observație pe care o facem privește nivelul redus de semnificație a modelului (în ciuda coeficientului de corelație multiplă destul de mare): rezultatele pot fi garantate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
testelor statistice (testul F, în cazul nostru) și să accceptăm sau să respingem un model în funcție de nivelul de semnificație al acestor teste. Evident, modelele acceptate urmează să fie testate ulterior în practică, prin prisma stabilității în timp a parametrilor de regresie și a acurateții prognozelor realizate cu ajutorul respectivelor modele. Vorbind de testele statistice, un alt fapt care ne-a făcut să ridicăm semne de întrebare asupra justeței formei liniare a modelului a fost reprezentat de nivelele de semnificație nesatisfăcătoare ale coeficienților
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a acurateții prognozelor realizate cu ajutorul respectivelor modele. Vorbind de testele statistice, un alt fapt care ne-a făcut să ridicăm semne de întrebare asupra justeței formei liniare a modelului a fost reprezentat de nivelele de semnificație nesatisfăcătoare ale coeficienților de regresie (mai mari de 10%). Credem că există totuși o explicație pentru aceasta: perioada de timp redusă pe care s-a realizat cercetarea (cu alte cuvinte, volumul mic al eșantionului de date). Din acest model se pot desprinde următoarele concluzii: profitul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
puțin până în punctul în care acest lucru nu afectează profitabilitatea (din cauza creșterii costului împrumuturilor). Înlocuind variabila T cu variabila PRODACT obținem următoarea ecuație. Mutatis mutandis, concluziile trase pentru modelul anterior sunt valabile și aici (se observă dealtfel că parametrii de regresie ai variabilelor comune celor două modele sunt foarte apropiați). Nivelul de încredere cu care sunt garantate rezultatele acestui model este ceva mai bun (89,3%). În cele ce urmează vom accepta o evoluție a lui g’ neliniară în raport cu variabilele P
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
endogenă g’: primele introduse sunt variabilele cele mai puternic corelate. Prima variabilă luată în considerare este P. Graficul in figura 5.6 ne sugerează o dependență ușor exponențială a indicelui g’ de rata profitabilității. Cu ajutorul SPSS obținem următoarea ecuație de regresie. Urmează acum să analizăm diferența ca funcție de rata autofinanțării R. Graficul următor ne indică o evoluție liniară, cu o pantă ușor pozitivă. Ecuația acestei dependențe este. Mai departe, vom căuta o ecuație de regresie care să exprime cât mai fidel
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Cu ajutorul SPSS obținem următoarea ecuație de regresie. Urmează acum să analizăm diferența ca funcție de rata autofinanțării R. Graficul următor ne indică o evoluție liniară, cu o pantă ușor pozitivă. Ecuația acestei dependențe este. Mai departe, vom căuta o ecuație de regresie care să exprime cât mai fidel diferența în funcție de rotația activelor T. Graficul din figura 5.8 ne indică o evoluție parabolică. În urma rulării analizei de regresie obținem. În sfârșit, diferența va fi exprimată ca funcție de rata îndatorării L. Întrucât graficul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
pantă ușor pozitivă. Ecuația acestei dependențe este. Mai departe, vom căuta o ecuație de regresie care să exprime cât mai fidel diferența în funcție de rotația activelor T. Graficul din figura 5.8 ne indică o evoluție parabolică. În urma rulării analizei de regresie obținem. În sfârșit, diferența va fi exprimată ca funcție de rata îndatorării L. Întrucât graficul de mai sus sugerează din nou o evoluție parabolică, vom rula ecuația de regresie și vom obține. Curba ajustată se prezintă ca în figura 5.10
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
figura 5.8 ne indică o evoluție parabolică. În urma rulării analizei de regresie obținem. În sfârșit, diferența va fi exprimată ca funcție de rata îndatorării L. Întrucât graficul de mai sus sugerează din nou o evoluție parabolică, vom rula ecuația de regresie și vom obține. Curba ajustată se prezintă ca în figura 5.10. Ceea ce se observă în primul rând la acest model este calitatea ajustării, superioară modelelor liniare. O altă observație privește semnele coeficienților de regresie: ele reflectă de această dată
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
parabolică, vom rula ecuația de regresie și vom obține. Curba ajustată se prezintă ca în figura 5.10. Ceea ce se observă în primul rând la acest model este calitatea ajustării, superioară modelelor liniare. O altă observație privește semnele coeficienților de regresie: ele reflectă de această dată în totalitate sensul dependențelor dintre g’ și variabilele exogene (pozitive pentru P, R și L, negativă pentru T). Înseamnă aceasta că modelul neliniar aditiv de mai sus exprimă cel mai bine realitatea? Credem că numai
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este destul de greu de crezut că ecuațiile parțiale ale modelului descriu exact relațiile de cauzalitate dintre variabilele exogene și cea endogenă. În continuare vom încerca să ajustăm curba g’ utilizând un model neliniar multiplicativ de forma. În urma rulării analizei de regresie se obține (figura 5.11). După părerea noastră, acest model nu poate fi considerat satisfăcător din nici un punct de vedere. Pe de o parte, puterea sa de a exprima variația lui g’ este mică (R2 este redus), iar pe de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]