2,802 matches
-
care se petrece comunicarea sunt variate, și fiecare își aduce partea de influență în desfășurarea procesului: a. contextul psihologic, are în vedere cine suntem și ce am adus interacțiunii. Nevoile, dorințele, valorile, personalitatea individului etc. formează contextul psihologic; b. contextul relațional, care se preocupă de reacțiile noastre vizavi de persoanele din jur; c. contextul situațional este focalizat pe "locul" psiho-social în care are loc comunicarea. O interacțiune care se desfășoară într-o clasă va diferi foarte mult de una dintr-un
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de ambele părți. Perspectiva după care se ghidează aceste modele ar putea fi enunțata astfel: manieră în care se comportă un individ față de altul depinde de un ansamblu de reprezentări cognitive derivate din seria interacțiunilor anterioare. Cea mai utilizată perspectiva relaționala este atașamentul, prin care se afirma faptul că relațiile părinte-adolescent sunt inerent stabile în timp, în termeni de calitate a funcționării lor. Menționam, aici, teoria lui J. Bowlby, care se preocupă îndeosebi de relațiile dintre copil și tutore, si pe
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
individualitatea pot precipita conflictul și diminua sentimentele de apropiere pentru un timp, dar magnitudinea acestor schimbări și impactul asupra relației trebuie să reflecte istoria anterioară a acesteia 40. În concluzie, putem că afirmă că atât perspectiva individuală, cât și cea relaționala asupra interacțiunii părinte-adolescent evidențiază două trăsături esențiale ale comunicării: empatia,41 care funcționează ca un potențial factor de atracție ce ajută la menținerea legăturilor dintre membrii familiei, acționând împotriva schimbărilor în indivizi, și conflictul, care funcționează ca un potențial scut
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
introduce delimitări în continuum-ul substanței sonore și în cel al gândirii, ea ordonează infinitatea de acte de vorbire, stabilind variantele prin prejudecăți de identitate 54 impuse de practică socială; deci ea este mediatoarea între sunete și idei, între valorile relaționale interne și masa vorbitorilor, element stabil și totodată schimbător, caracteristic fiecărui colectiv social. În opoziție cu limba, vorbirea este aspectul individual al limbajului, reprezentând actul prin care vorbitorul se servește de limbă pentru a-și exprima ideile. Vorbirea depinde de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de socializare, care înseamnă înțelegerea codurilor dominante, urmată de deciderea momentului utilizării acestor coduri, vor-bim de niveluri diferite de acceptare socială, de modul în care este percepută atitudinea curentă a persoanei, de către cei din jur. Aceste aspecte sunt subsumate perspectivei relaționale, potrivit căreia, construirea semnificațiilor între participanții la actul comunicării include contextul pentru comunicarea interpersonala. Altfel spus, cănd venim în contact cu semenii, sarcina noastră principala este de a comunica cine suntem (cu tot ce presupune acest lucru). Dacă interlocutorul detectează
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
provenite din interiorul corpului); contextul temporal (ceea ce se spune la un moment dat capătă sens în raport cu ceea ce s-a spus mai înainte); contextul pozițiilor actorilor (sensul se creează în raport cu pozițiile pe care le dețin actorii comunicării unii față de altii); contextul relațional social imediat (sensurile create de calitatea relației generale dintre actori pot fi diferite de sensurile create în sistemul de interactiune imediat); contextul cultural sau subcultural (sensul se creează în raport cu normele invocate sau create de-a lungul schimburilor de comunicare); contextul
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
oricare ar fi pierderile aparente de "consistentă" a acesteia, în urma modificării de perspectivă. Avem la îndemână o teorie mult mai profundă și mai flexibilă pentru a da seama de complexele legături culturale dintre organizație și mediul în care acționează. Capacitatea relaționala a culturii organizaționale După un lung detur, care ne-a arătat importantă problemei pe care o constituie cultură organizațională, dar și insuficientă teoriilor care caută să o circumscrie, revenim la perspectiva propusă de Crozier și Friedberg asupra problemei care ne
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
mai bine zis, de organizare a raporturilor umane sunt ireductibile la o simplă logică tehnico-economica. Condiționate, bineînțeles, de fascicolul de constrângeri de tot felul caracteristice unei situații date, aceste soluții nu se deduc mecanic. Ele sunt, de asemenea, expresia capacităților relaționale, cu alte cuvinte, culturale, ale indivizilor, capacități de care aceștia dispun, ca urmare a învățării familiale și sociale specifice situației lor, învățare pe care și-o însușesc sau și-o creează în jocurile și structurile de acțiune colectivă la care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Capitolul 1 Mize teoretice și sociopolitice Obiective * Descrierea naturii pluridisciplinare, psihosociologice, a originii durkheimiene și a reelaborării teoretice a acestei abordări. * Explicarea specificității noțiunii în raport cu alte noțiuni operative pe același teren (opinie, atitudine, stereotip etc.). * Propunerea unei alte concepții ,,triangulate", relaționale și interactive a subiectului care se reprezintă, a obiectului reprezentat și a cunoașterii practice care este o RS. 1. Obiecte de tranzacție și procese 1.1. Un pas înainte în descrierea opiniilor 1.1.1. Opiniile sînt fundamental labile Acest
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
atunci cînd implicarea în consum crește. Dacă luăm în considerație rezultatele analizelor efectuate asupra celor patru factori corespunzînd motivelor consumului, remarcăm faptul că experimentarea, dar și atributele personale negative sînt cel mai adesea citate de fete. Cea mai mare ușurință relațională și, în mod deosebit, performanțele sînt cel mai adesea citate de băieți. Mai mult, relația depreciativă cu performanțele și cu atributele personale negative este mai ridicată la cei care au o atitudine negativă față de droguri. Părerile în termeni de atribute
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
autorilor (Grize et al., p. 123) sau să constituie un pro-totip (cf. glosar) al obiectului. "Plăcere, cunoaștere, ambianță, parte din viață, orar, oboseală" sînt, mai probabil, periferice și formează astfel referenți lingvistici în timpul modulărilor conversaționale ale RS a muncii. Caracteristicile relaționale ("contact"), constrîngătoare sau de obligație ale obiectului studiat pot fi ilustrații, mai mult sau mai puțin periferice, normative sau funcționale, al căror sens poate proveni sau nu din sistemul central. Cazurile "frecvență puternică/rang mediu redus" sau "frecvență slabă/rang
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
În factorul 2 (F2 = 22,8%), "întreprindere, loc de muncă, profesie, muncă" se află în opoziție cu universul școlar simbolizat de termenii "școală, învățămînt, educație". Al treilea factor (F3 = 19,24%) este caracterizat de distincția dintre "relație, comunicare, schimb" (valori relaționale) și "instruire, studiu, competență" (valori ale cunoașterii și abilității). Această AFC, tradusă mai jos în proiecție grafică de F1 și F2 lasă să se întrevadă existența unui principiu organizator al RS, care opune cognitivul relaționalului. F2 • Școală • Învățămînt • Educație • Șomaj
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dintre "relație, comunicare, schimb" (valori relaționale) și "instruire, studiu, competență" (valori ale cunoașterii și abilității). Această AFC, tradusă mai jos în proiecție grafică de F1 și F2 lasă să se întrevadă existența unui principiu organizator al RS, care opune cognitivul relaționalului. F2 • Școală • Învățămînt • Educație • Șomaj • Informație • Cunoaștere Comunicare • • Schimbare • Relație • Studiu • Schimb • Reciclare F1 • Competență • Dezvoltare • Instruire • Pregătire • Stagiu • Profesie • Întreprindere • Loc de muncă • Muncă O altă serie de analiză pe subgrupuri și o clasificare ierarhică ascendentă permit confirmarea acestor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Competență • Dezvoltare • Instruire • Pregătire • Stagiu • Profesie • Întreprindere • Loc de muncă • Muncă O altă serie de analiză pe subgrupuri și o clasificare ierarhică ascendentă permit confirmarea acestor orientări generale, care exprimă o opoziție între constrîngerea universului întreprinderii și instrucției și valorile relaționale asociate pregătirii și educației. Analiza datelor rezultate din diferențiatorul semantic (di-mensiunea atitudinii față de "pregătire") arată că "în afara șomajului, totul este mai degrabă situat de partea utilității, în special cu-noașterea, competența, comunicarea, schimbul, informația" (p. 24). La fel, scalele "maleabil-constrîngător" sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al semnelor sociabilității, precum surîsul, atingerea și toate formele de comunicare non-verbale pentru care femeile ar părea mai "apte" (Brehm, in Moscovici, 1984, pp. 169-191). Situația lor, mai oprimată din punct de vedere socio-istoric, le-a condus la dezvoltarea stilurilor relaționale, de înțelegere și manipulare, flexibile sau blînde ale dominanților și a unei autoatribuiri stereotipe a faimoasei "intuiții feminine", care se sprijină totuși pe atitudini efectiv corespondente. Același context explică și alte comportamente, provenind fie de la bărbați, fie de la femei care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al ofrandei, la cel interesat de stabilirea unei relații speciale a omului cu divinitatea. Caillois acordă acestei idei o importanță aparte, deschizând calea unor interesante dezbateri, în care ideea de sacrificiu întregește imaginea absolută a sacrului prin conturarea unei scheme relaționale complexe, ce apropie în mod simbolic elementele lumii materiale de cele ale lumii spirituale. De multe ori, mai ales în vechile credințe religioase, cum este și cea iudaică, ofranda presupunea o anume violență, de care donatorul trebuia să uziteze pentru
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pentru Luxemburg al PSE și propunerea Comisiei Europene 564. R. Scharping nu a dat totuși atenție proiectului formal al grupului de lucru. Nici președinția luxemburgheză a conferinței liderilor nu era convinsă de produsul grupului 565. Asta denotă o importantă problemă relațională între grupul de lucru și conferința liderilor. Respingerea propunerii în beneficiul unei logici interguvernamentale social-democrate a fost dinainte criticată de PS francez 566. Protestele acestuia nu vor avea nici un rezultat. În plus, liderii și-au exprimat susținerea față de propunerea Comisiei
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
implicit redat de oase, praștie, culoarea pămîntie, furnizează o bază argumentativă solidă. Patina obținută prin șlefuirea lemnului indică longevitate, ceea ce le conferă actorilor și, în ultimă instanță, oamenilor pe care aceștia îi reprezintă, dreptul la un viitor. McMaster interpretează calitatea relațională a acestei lucrări pe baza unei etici ecologiste care trece dincolo de problema politică a aborigenilor. Însă orice altă poveste am mai dori să "citim" în această sculptură, interpretarea rămîne ineficientă dacă nu permitem antropomorfismului să pătrundă în cîmpul vizual. Cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lingvistice ale cuvântului „corupție”, există o semnificație destul de lămuritoare și densă care ne vine din elaborările antropologiei și ale dezvoltărilor recente. Astfel, în urma descoperirii rolului central al darului în viața oamenilor, el este capabil să pună în lumină dimensiunea simbolică, relațională, morală și argumentativă. Cercetarea lui Marcel Mauss a fost cea care a descoperit rolul central al darului în viața oamenilor. Punctul central al lui Mauss, care iese la iveală în concluzia eseului fundamental Saggio sul dono, constă în încercarea de
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
pe nedrept cu legile comerțului, atunci schimbul „e periculos și chiar imoral”, deoarece duce la „a-și pune încrederea pe legături personale de alianță sau de dependență pentru a realiza tranzacții supuse regulilor publice de dreptate”. Introducerea abuzivă a logicii relaționale a darului în logica legală a contractului generează corupția. Am putea spune că ceea ce generează corupția este amestecul dintre privat și public. Iar experiența noastră confirmă din plin această interpretare antropologică. Pe de altă parte, Hénaff ne pune încă o
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
sale și cu greu poate fi comparat (în nici un caz confruntat) cu celelalte. Ce le unește este un concept foarte vag: plăcerea estetică, acea clipă de iluminare și bucurie pe care o simțim când am intuit frumusețea, nu obiectuală, ci relațională, a unor manevre lingvistice. Ce le desparte sânt categoriile, familiile poetice (în sens wittgensteinian). O clasificare a poeziei în genuri relativ autonome nu este pedanterie, ci o necesitate vitală, precum clasificarea ființelor vii în specii în biologie. Nu vom ști
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care duc spre lumile învecinate sau aflate "peste mări și țări". Scrierea noastră e feniciană, calendarul nostru e asirian, "invențiile" noastre sânt chinezești, în coșmarurile noastre apare monstrul Humbaba, sîntem toți copiii potopului universal. Europa e un concept pâslos și relațional, o construcție mentală complexă, un sentiment contradictoriu, în care dragostea și ura de sine converg. Dar în același timp a cădea în relativism total, a susține că toate culturile au produs echivalenții valorici ai lui Homer, Shakespeare și Cervantes e
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
altele, o tipologie generală a mincinosului poate fi definită în funcție de [Gorgos, 1989:433]: • factorii de personalitate: intelectuali (inteligență, flexibilitate, fluiditate, creativitate etc.); dinamic-energetici (temperament, afectivitate, motivație); proiectivi (trebuințe, tendințe, dorințe, aspirații, scopuri, idealuri); efectori / instrumentali (memorie, deprinderi, priceperi, capacitate, aptitudini); relaționali (caracter, legături interpersonale); etc. • factori de natură bio-psiho-socială: constituție biologică (stare de sănătate sau de boală), vîrstă, sex; constituție psihică (echilibrat/dezechilibrat, introvertit/extrovertit etc.); grup cultural (primitiv/modern, religios/nereligios, cult/incult etc.), social-economic, de clasă socială și de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vocii) etc. O parte dintre aceste semne sînt posibil de obiectivat direct prin simțuri, altele presupun procedee și instrumente speciale medicale sau/și tehnologice (cum ar fi, de exemplu, "detectorul de minciuni"). O analiză mai subtilă o presupune analiza semnelor relaționale (respectiv a semnificațiilor lor), printre care se numără semnele: (epistemo)logice (invaliditate, incoerență, absența veridicității etc., în consens cu criteriile deja formulate), psiho-afective (tensiune sufletească, stres etc.), sociologice (degradare a relațiilor sociale, izolare) etc. Avînd în vedere multitudinea de semne
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
743) și că este mai greu să se disimuleze falsitatea unui mesaj prin limbajul gesturilor decît prin cuvinte. Gregory Bateson (1968:615) privește acest lucru din perspectivă evoluționistă: Se pare că discursul comunicării non-verbale se leagă în special de probleme relaționale iubire, ură, respect, teamă, dependență etc. între propria persoană și alți indivizi sau între individ și mediul înconjurător, iar societatea umană este de așa natură încît falsificarea acestui discurs devine foarte repede patogenă. De aceea, este important faptul că acest
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]