2,299 matches
-
era englez. Deși se simțea în largul ei cu cei din Singapore, îi era puțin mai ușor să vorbească cu cineva cu care împărtășea aceeași cultură, cu care putea să glumească fără să se teamă că n-o să fie înțeleasă. Relaxată, începu să ridice în slăvi virtuțile lui InvestorCorp. Era ușor să te înțelegi bine cu Jason White. Știa ce pretenții să aibă de la ea și știa și ce întrebări să pună despre cum proceda compania ei. Îi spuse că avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
care vin de departe. Prietenii mei din America or să fie acolo. Așa se face, spuse Gail. Am citit și eu despre asta. E la modă. —Hei, eu n-am nimic împotrivă, orice ar vrea ea să facă, spuse Stephen relaxat. Dacă își permite să arunce cu banii, n-are decât. Noi suntem aici oricând să plătim oalele sparte. Ce oale sparte? întrebă Nieve. Dacă apar probleme cu slujba aia a ta, zise Stephen. —Mai lasă-mă, i-o întoarse Nieve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Dar câteodată oamenii nu își dezvăluie adevărata frumusețe în 2D. Ai să arăți fabulos în ziua cu pricina. Ai niște pomeți superbi. —Mulțumesc, cred. Nieve se crispă. Fata asta era foarte departe de cum și-o închipuise ea. Era mult prea relaxată și neceremonioasă. Cum naiba avea să organizeze genul de nuntă pe care îl merita Nieve? —Vorbesc serios, zâmbi Lorelei. Și, ascultă-mă ce-ți spun, Nieve, o să ai parte de cea mai frumoasă nuntă din lume. Serios? Nieve simți o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
place să întrec așteptările, zise Lorelei zâmbind și aranjându-și perechea imensă de ochelari de soare pe care o purta în vârful capului. Oricum, nu-ți mai face griji pentru nimic pe ziua de azi. Totul trebuie să fie lejer și relaxat. Restaurantul e gata pentru mai târziu - am verificat. Nici o problemă din punctul ăsta de vedere. La ce oră vin domnișoarele tale de onoare? Cam într-o oră, zise Nieve. Bernie trebuie să apară cât de curând ca să mă machieze. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
italiană pe care o cumpărase mai devreme. Citea și mânca în același timp, savurând combinația perfectă de spaghete și de sos și efectul răcoritor al vinului rece. Nu se gândea la asta, dar știa, în adâncul sufletului, că era mulțumită, relaxată și fericită. —Bună. Tocmai luase o gură de spaghete și o înghiți pe toată dintr-odată. Ce s-a întâmplat? întrebă ea ridicând privirea îngrijorată. De ce ești aici? Nu s-a întâmplat nimic, zise Neil Lomond. Te superi dacă îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
smocuri rebele de păr se ițeau pe ici, pe colo din podoaba capilară. Neil își trase un scaun și se așeză în fața ei. Ea îi turnă un pahar de vin din sticlă. —Cum îți place la Edinburgh? o întrebă el relaxat. Merge bine, îi spuse ea. Sunt oameni de treabă și mă înțeleg de minune cu ei; pun la cale strategia pentru anul viitor. Călătoria asta... continuă cu un mic zâmbet, a fost un bonus neașteptat. Nu mi-am pus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cântat de negri, numai că mă Întreb adesea cum pot să-și dea seama de diferență. I-am răspuns: — Îmi place orice fel de jazz. Ea Învârti de manivela gramofonului și puse acul pe șănțulețul discului. Era o melodie plăcută, relaxată, cu un clarinet puternic și cu un saxofonist care ar fi putut conduce o companie de italieni peste graniță, pe pământul nimănui. I-am spus: — Vă supărați dacă vă Întreb de ce țineți apartamentul ăsta? Ea veni În pași de dans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
când ea se instalase lângă el. — Bună, replică ea, la fel de solemn. Apoi au chicotit amândoi. Acum începuse el. —Să îți iau ceva de băut? întrebă el. — Da. O votcă-tonică, mulțumesc. Când s-a întors cu băutura, ea i-a zâmbit relaxat. Arăta atât de prietenos, încât era greu să-l iei în serios. Ceea ce a stârnit un șir de gânduri dezamăgitoare în mintea ei. Nu îi plăcea de el. Toată emoția aceea emanată în așteptarea telefonului lui - risipită. S-a chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
rost să menționeze că era o ieșire cu școala, din care nu înțelesese nimic. Dar, în afară de incidentul cu Beckett, seara a trecut fără probleme. Băuturile curgeau, iar Marcus era fermecător și interesat de ea. Datorită pistruilor lui, ea se simțea relaxată și dornică să-i spună multe lucruri. Despre lecțiile ei de salsa - trebuia să recunoască faptul că era încântată că se apucase de ele, pentru că așa părea o persoană cu „interese“ - despre fetișul ei pentru poșete și despre cum, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Bărbații heterosexuali nu mănâncă împreună. Și nu stau față în față, stau unul lângă altul și refuză să se uite unul la celălalt. Și chestia cu mâncatul tortului - bărbățoii se tem că asta e prea feminin. Homosexualii sunt mult mai relaxați. Marcus își miji ochii, gânditor. — Dar uite, Ashling, poartă pantaloni de piele și au câte o cască fiecare alături, pe podea. Dacă aș spune că sunt motocicliști germani sau olandezi care fac turul Irlandei? — Bineînțeles, spuse Ashling, dintr-odată lămurită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de a se catapulta din scaun și de a fugi din casa aceea. Era o fată din clasa muncitoare, care se luptase toată viața pentru a deveni altcineva. Și, în ciuda anilor petrecuți muncind pe brânci, pupând cururi, trișând, rezistând, niciodată relaxată, mereu atentă, fusese adusă înapoi de unde plecase. Această senzație o făcuse incapabilă de a mai scoate un cuvânt. Nu se gândise niciodată ce anume sacrifică în timp ce se îndepărtează de rădăcinile ei. Recompensa părea mereu că merită. Dar, stând în bucătăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mi-a controlat garda, ca să vadă dacă pot continua, și i-a făcut semn lui Blanchard că poate relua lupta. Am simțit că mi se suie sângele la cap de furie, ca unui copil umilit. Blanchard se apropie de mine relaxat, cu garda jos, de parcă n-aș fi meritat întreaga lui concentrare. L-am întâmpinat frontal, cu o directă, chipurile, anemică, în clipa când mi-a intrat în raza de acțiune. Blanchard evită lovitura cu ușurință, după cum și era de așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
făcu cu ochiul și-mi zise: — Ai pierdut. — Ai trișat, i-am replicat. El izbucni în râs. — Te-ai prins. Te-am sunat de la un telefon public. Te-au sâcâit reporterii? M-am uitat cu atenție la partenerul meu. Părea relaxat, dar surescitat pe dinăuntru, și-și pusese din nou masca de glumeț. M-am ascuns. Tu? — A venit pe la mine Bevo Means și m-a-ntrebat ce-am simțit atunci. I-am răspuns că n-aș vrea să am parte de așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
singuri. Bernard Duncan Philips fu sculat din pat de o polițistă masivă, cu haine simple și dus la parter ca să-și facă numărul pentru reporter. Tehnica de intervievare a lui Miller era bună, Îl făcea pe Hoitar să se simtă relaxat și important, În timp ce un reportofon digital sclipitor se rotea În liniște pe mijlocul măsuței de cafea care avusese și zile mai bune. Trecură În revistă cariera sa academică sclipitoare, distrusă de sănătatea șubredă a mamei sale, apoi pășiră delicat peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
câteodată nici prin priviri, ci, asemenea cailor și câinilor de vânătoare, prin frământările și încordările trupului. „Dacă bănuiești că minte, uită-te cum i se crispează degetele, cum i se mișcă picioarele în încălțări.“ Gajus reținuse aceasta și acum asculta relaxat, inert, privind blând în ochii ei. Iar când termină de vorbit despre tatăl său, el păru că nu știe ce să-i răspundă: — Nu-mi amintesc... Eram foarte mic în vremea aceea... Simți un gest imperceptibil de enervare; bătrânei îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
din parc. În ciuda câtorva nori, vremea se anunța încă frumoasă pentru acea zi. Zgomotul steagului în bătaia vântului se auzi din nou, iar Arlecchino continuă să îi fixeze pe trecători cu ochii săi nepământeni. Cum se simte onorata mea audiență? Relaxată? Foarte bine, pentru că e timpul pentru al doilea număr din această seară. Probabil nu sunteți familiarizați cu numele de P. T. Selbit, însă dacă ați fost vreodată la un spectacol de magie sau dacă ați văzut vreun iluzionist dând reprezentații la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
acestui mic articol în dormitorul unui criminalist și, pe deasupra, om de știință. Se întoarse către Rhyme. - Ei bine, spuse el tot în șoaptă. Nu ești tocmai ce mă așteptam. - Mașina, spuse Rhyme. Din râu? Cum? - A, chestia aia? spuse el relaxat. Trucul cu mașina scufundată? Nu am fost în mașină în acel moment. M-am dat jos din ea când încă era pe stradă și m-am ascuns în tufișuri. E un truc simplu: geamurile erau închise - pentru ca martorii să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
e de ajuns. Vreau niște nume acum. Pus în dificultate, Constable se adresă direct lui Grady: - Trebuie să discut cu niște oameni înainte. Trebuie să fiu sigur. - Ți-e teamă că va trebui să-ți torni câțiva din amici? întrebă relaxat procurorul. Hm. Spuneai că îți place să pui întrebări incomode. Am și eu una pentru tine. Ce fel de prieteni îți sunt aceștia dacă sunt dispuși să te trimită la închisoare pentru tot restul vieții? Grady se ridică în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de nimic altceva în viață în afara vizitelor regulate la Stacey și a serilor cu cafea dezgustătoare și a păcii de neimaginat. Totul era uluitor de ușor: Lena mă acceptase fără împotrivire și chiar de la prima vizită atmosfera fusese atât de relaxată și non-critică încât invitația pe care mi-o adresase de a trece din nou pe acolo a doua zi păruse cel mai natural lucru din lume. În propria-i casă, Stacey se dovedise a fi și mai adorabilă decât mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
dar n-a făcut-o: a luat-o în serios într-adevăr și mi-a zis printre dinți ceva de genul „Mă așteptam la așa ceva“. Când am început s-o întreb, a dat imediat înapoi și s-a prefăcut mai relaxată, pentru că, bineînțeles, își dădea seama că mă panichez și știu că ultimul lucru pe care și-l doresc ei acum este o mamă panicată. Mă străduiesc, serios, dar mă copleșesc toate și nu sunt sigură că le mai pot face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
apară în reclamele la pasta de dinți Crest, și ei i-au atras atenția. Abia când bărbatul zâmbi, formând niște riduri de expresie adânci, dar într-un fel atrăgătoare, își dădu seama că îl cunoaște. Chiar în fața ei, zâmbindu-i relaxat și cu o expresie binevoitoare pe chip, era Jesse Chapman, un om care fusese comparat pentru talentul lui cu Updike, Roth, Bellow, McInerney, Ford și Franzen. Deziluzia, primul său roman pe care-l publicase la vârsta de douăzeci și trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pachetul frumos ambalat de la Barneys, încercând să nu-și facă griji în privința conținutului care era un mister total, își adună mândria șifonată și o luă fugă pe scări să oprească un taxi. Russell aștepta în fața restaurantului Daniel, cu un aer relaxat, fericit și în formă. De parcă se întorsese după o vacanță de o lună în Caraibe, unde nu făcuse decât să-și trateze corpul ca pe un templu. Costumul de culoarea mangalului se mula perfect pe mușchii lui lucrați. Pielea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
că este întreruptă, dar chiar când spuse “ Da?” pe cel mai iritat ton de care era în stare, regretă pe loc. Uitându-se la ea, era un tip cu înfățișare clasică — păr negru și des, ochi cu riduri mici, zâmbet relaxat cu dinți drepți și albi — care îl făcea aproape universal atrăgător. Nu era genul frumos de picai sau sexy ca un actor de cinema, dar înfățișarea lui plăcută laolaltă cu atitudinea plină de încredere cu care o abordase o făcură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în urmă, când a petrecut șase luni în Franța, lucrând prin diverse restaurante și vizitând podgorii. Bordeaux n-a fost niciodată unul dintre vinurile ei favorite, dar în seara asta îi plăcea mult ce gust avea. Au stat de vorbă relaxați cât au băut sticla de vin, timp în care Emmy își imagina iminenta lor lună de miere (o vilă cu vedere spre mare în Bora Bora, cu un pavilion în aer liber unde poți să și dormi și o piscină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
fi întîmplat. Nu, ai dreptate, recunoscu Emmy. A fost decizia mea și am de gând să mă țin de ea. O să-mi facă bine, nu-i așa? N-o să mă mai gândesc atât de mult la căsătorie. O să fiu mai relaxată. Doar că în teorie pare minunat, dar când e miezul nopții, te afli într-un hotel străin, te uiți la tipul din fața ta pe care abia l-ai cunoscut și te gândești că o să te vadă dezbrăcată când tu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]