6,752 matches
-
coaliției internaționale antiirakiene din 1991 și au rămas pe poziții relativ asemănătoare până la căderea regimului Saddam Hussein în 2003. 3.2.3.2. Dinamica spațială a conflictelor interarabe A. Distribuția spațială a stărilor conflictuale/tensionale interarabe se caracterizează printr-o repartiție cantitativă inegală, dar relativ uniformă sub aspectul “acoperirii” cu conflicte interstatale a întregului areal arab. Cele mai active state arabe pe linia “promovării” relațiilor conflictuale cu țările surori au fost Egiptul și Irakul, pe de o parte și Arabia Saudită și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
suferă și pentru asigurarea schimburilor comerciale. Mai nou, în 2003 a fost dată în folosință conducta petrolieră ce leagă bazinul Doba din Ciad de terminalul portuar camerunez Limboh. 3.2.4.2. Dinamica spațială a stărilor conflictuale/tensionale arabo-limitrofe A. Repartiția spațială a conflictelor arabo limitrofe De segmentele frontaliere circumscrise perimetrului extern sunt legate majoritatea conflictelor arabolimitrofe, a căror desfășurare se înscrie într-o geopolitică a periferiei arabe, marcată de un cerc de foc al sumei conflictelor asociate fiecărei dyade exterioare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
înțelegerii între cele două state, ce au un inamic regional comun și anume Somalia. Stările conflictuale/tensionale dintre statele arabofone și cele nearabofone limitrofe (conflicte arabolimitrofe) au afectat 86% din perimetrul frontalier exterior (16.819 km.), dar au avut o repartiție inegală de-a lungul perimetrului exterior al spațiului arabofon. Astfel, funcție de numărul conflictelor/dyadelor exterioare conflictuale, precum și de ponderea acestora din totalul lungimii perimetrului exterior, se evidențiază trei grupe de state (fig. 75): a. State fără conflicte cu exteriorul limitrof
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cazul conflictelor interarabe), situație în care un conflict este contabilizat pentru fiecare dintre cele două state implicate. Situația este valabilă și pentru însumarea, totală și pe categorii, a conflictelor derulate pe cele două mari regiuni - Asia arabă și Africa arabofonă. Repartiția stărilor conflictuale pe mari domenii regionale este una foarte inegală. Africa arabofonă, cu 60% din conflictele derulate în lumea arabă, este mult mai frământată decât arealul arab asiatic, ce concentrează numai 44,5% din conflictele ce au avut loc pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cele mai numeroase și state în care au predominat conflictele de scurtă durată (fig. 84). Categoriile stărilor conflictuale cu durată cuprinsă între 1-5 ani și între 5-10 ani, nu au deținut ponderea principală în niciun stat. Acest model structural de repartiție spațială, individualizează două domenii areale în cadrul spațiului arabofon: a. Spațiile cu predominare a conflictelor cronicizate/înghețate constituie “piesa de rezistență” la nivelul întregului domeniu arabofon, deținând cea mai mare pondere atât ca suprafață, cât și ca număr de state. Astfel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
analiștilor în domeniu. Pentru o evaluare corectă a raporturilor stabilitate versus conflictualitate este necesară atât o cuantificare spațială riguroasă a stării de conflictualitate/stabilitate în interiorul spațiului arab, cât și a semnificației și locului arealului arabofon pe scena conflictualității globale. A. Repartiția teritorială a potențialului conflictual în interiorul spațiului arabofon Exprimarea potențialului conflictual al unui spațiu dat exclusiv prin cantitatea numerică a stărilor conflictuale înregistrate poate induce unele erori de interpretare derivate din neluarea în considerare a duratei de desfășurare a conflictelor. Spre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
trei continente (Asia, Africa, Europa) la intersecția cărora se găsește lumea arabă. Prin urmare, nu am luat în calcul distribuția valorilor specificate pentru continentele America și Australia-Oceania, dată fiind absența elementelor de proximitate în raport cu spațiul nostru de referință. Din perspectiva repartiției stărilor conflictuale la scară macrospațială arătate în tabelul de mai sus, domeniul arabofon se prezintă sub forma unei borduri intermediare de tranziție, defalcată pe două componente areale (partea asiatică și cea africană), ce face joncțiunea între spațiile limitrofe cu caracteristici
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale Pentru o evaluare obiectivă a raporturilor centru-periferie vomefectua o cuantificare spațială a potențialului geopolitic atât în interiorul spațiului arab, cât și la scară globală. A. Repartiția spațială a potențialului geopolitic la scara spațiului arabofon În spațiul arabofon, la nivelul anului 2008, valorile indicelui de potențial geopolitic evidențiau existența a 3 state pivotale: Arabia Saudită (I=23,5), Egipt (I=21,3) și Maroc (I=20,2). Acestea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
continentele învecinate (Europa, Asia, Africa), configurează geografia politică a tablei de șah pe care se “joacă”, se compun și se recompun echilibrele de putere în macrospațiul euro-afro-asiatic. Avem de-a face așadar la începutul secolului al XXI-lea cu o repartiție spațială relativ simetrică ca poziționare a potențialului geopolitic în spațiul arab, deși asimetrică ca “greutate”. Este simetrică pentru că cele două areale pivotale sunt situate la extremitățile estică și vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
perimetru de pe “marea tablă de șah” specificată, respectiv de a stabili/identifica locul și valențele spațiului arabofon în postura sa de interfață de contact între cele trei ansambluri continentale. Acest lucru ne propunem a-l realiza prin evaluarea comparativă a repartiției valorilor indicelui de potențial geopolitic la nivelul marilor ansambluri regionale de pe cele trei continente, element prin care vom încerca să definim racordurile entităților arabofone față de/împreună cu ansamblurile teritoriale din proximitate. Așadar, în fața noastră se desfășoară un desen spațial ce evidențiază
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
iar în Somalia înlăturarea președintelui Mohammed Siad Barre în 1991 a fost urmată de instaurarea haosului intern. B. Redefinirea relațiilor centru-periferie în funcție de dinamica globală a raporturilor de potențial geopolitic Pentru investigarea modului în care s-a configurat desenul spațial al repartiției potențialului geopolitic este deosebit de utilă analizarea evoluției cronologice a ponderii diferitelor categorii de state (state-pivot, state periferice) identificate după valorile indicelui I corespunzătoare diferitelor momente din perioada de referință. Dinamica spațiilor pivotale și dinamica spațiilor periferice sunt responsabile și explică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de cazuri ,două cazuri distincte de imunoglobuline la același bolnav. În funcție de imunoglobulina secretată de plasmocitele transformate maligne se descriu următoarele tipuri de mieloame: • Mielom multiplu cu imunoglobulină „G” - cu frecvență de 50-59% în această grupă s-a stabilit și o repartiție pe subclase; • Mielom multiplu cu imunoglobulină „A” - cu frecvență de 20-25% • Mielom multiplu cu imunoglobulină „D” - cu frecvență de 1-2% • Mielom multiplu cu imunoglobulină „E” și imunoglobulină „M” - cu frecvență foarte redusă, după unii autori excepțională; • Mielom multiplu cu lanțuri
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
cu alta echi-valînd cu o schimbare a modului de producție. Capitalismul este deci un sistem istoric, oamenii putîndu-se elibera de exploatarea capitalu-lui, dispensa de tirania pieței libere și de dominația proprietății private și organiza într-un mod "rațional" producția și repartiția. La sfîrșitul secolului al XIX-lea se pro-duce așa numita revoluție neoclasică sau marginalistă, datorată lui K. Menger, W.S. Jevons și L. Walras, care pun un accent prioritar pe dorințele consumatorilor și pe cerere. Utilitarismul acestei școli rezidă în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
apoi de F. von Hayek, G. Bousquet și J. Attali. Clasicii înțeleg faptul că schimbul de mărfuri a devenit, în epoca lor, faptul social preponderent. Say, ca și Ricardo, restrîng economia la studiul a trei momente ale circulației mărfurilor: producția, repartiția și consumul de mărfuri, care nu se mai pot efectua decît prin intermediul schimbului. Este vorba de a explica de ce o marfă se schimbă contra alteia, cum se stabilește raportul de schimb sau prețul acestor mărfuri și, în același timp, care
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
își organizează activitățile de producție și consum; d) economia este știința avuțiilor. Aceste definiții sunt compozite pentru că ele așază alături un domeniu particular al activității umane (producția) și o tehnică (moneda). În ele se pot regăsi atît concepția clasică (producție, repartiție și consum al bogățiilor), cît și concepția abstractă, care privilegiază un comportament sau principiu al non-risipei. 1.4.4.5. Principiul general al acțiunii raționale În privința acestui principiu există două abordări. 1) Prima consideră principiul raționalității ca pe un dat
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
bunurilor, iar pe de altă parte, de instituții și activități care au ca obiect facilitarea acestor operațiuni"24. Potrivit lui M. Godelier, "economia se prezintă ca o realitate socială complexă, deoarece ea este un domeniu particular al activității, orientat spre producția, repartiția și consumul obiectelor materiale și, în același timp, prin mecanismele acestei producții, acestei repartiții și ale acestei consumații, este un aspect particular al tuturor activităților non-economice... Deoarece activitatea economică este, în același timp, o activitate specifică, ce desemnează un domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
facilitarea acestor operațiuni"24. Potrivit lui M. Godelier, "economia se prezintă ca o realitate socială complexă, deoarece ea este un domeniu particular al activității, orientat spre producția, repartiția și consumul obiectelor materiale și, în același timp, prin mecanismele acestei producții, acestei repartiții și ale acestei consumații, este un aspect particular al tuturor activităților non-economice... Deoarece activitatea economică este, în același timp, o activitate specifică, ce desemnează un domeniu particular al raporturilor sociale, și o activitate angajată în funcționarea altor structuri sociale, economia
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
economiei să considerăm un nivel larg de preocupări. Astfel, pentru R. Passet, "economia apare, în primul rînd, ca o activitate de transformare a lumii, finalizată prin satisfacerea aspirațiilor umane"26. Dar, la fel de bine, dincolo de cîmpul specific al activităților de producție, repartiție, schimb și consum, trebuie să-i fie atribuite economiei vastele domenii ale gratuității, afectivității, esteticii, convențiilor morale, filosofice, religioase, într-un cuvînt: acele valori prin care oamenii își definesc identitatea, propria rațiune de a trăi și, cîteodată, de a muri
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ele limitate pentru a preveni excesele, impozitele trebuie să condu-că la restabilirea egalității, iar activitățile comerciale sunt condamnate ca imorale. "Dar sarcina Statului nu va trebui să se limiteze la menținerea egalității; el va trebui încă să dirijeze producția și repartiția produselor"28. Ca guvernămînt politic, filosoful atenian propune o formulă intermediară între monarhie și democrație, apropiată de cea a monarhiilor constituționale moderne. În autentic spirit socratic, Platon este un moralist și aceas-ta îl apără de acuza unora de comunism avant
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
opera respectivă. Aceste caracteristici sunt: a) Similitudinile. Prima asemănare între aceste metaforme ale gîndirii sociale (filosofică, științifică, ideologică) este aceea că toate trei urmăresc același scop: să facă inteligibilă viața oamenilor în societate. Faptul că disciplina economică reține producția și repartiția ca primă dominantă a vieții sociale nu schimbă cu nimic focalizarea comună a acestor trei forme de gîndire. Al doilea element de asemănare este că toate trei sunt de natură conceptuală, dacă vrem aici să opunem conceptualul simbolicului. Simbolurile și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
prim timp testul lui Kaldor, cu scopul de a determina dacă noul stadiu este dezirabil; apoi testul lui Hicks, pentru a se asigura de inutilitatea unei întoarceri îndărăt. Samuelson prelungește și extinde perspectiva deschisă de Scitovsky, con-siderînd ca necesară compararea repartiției veniturilor după acordarea tuturor indemnizați-ilor posibile în stadiul inițial. 4.1.2.3. Unanimitate versus majoritate: alegere socială și procedură de vot Într-o primă abordare, unanimitatea pare o clauză particular restrictivă pentru adoptarea deciziilor colective. Cultura noastră democratică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lucrării lui Rawls, cea a lui Nozick, Anarhie, stat, utopie (1974), a antrenat o intensă dezbatere. Opunîndu-i-se lui Rawls, Nozick consideră că o procedură pură de justiție trebuie să se bazeze pe principiile justei achiziții și al justului transfer. "O repartiție este justă dacă ea provine dintr-o altă repartiție justă, prin intermediul unor mijloace legitime. Aceste mijloace legitime de trecere de la o repartiție la alta sunt furnizate de către principiul justului transfer. Primele mutații legitime sunt definite prin principiul justei achiziții. Repartiția
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
utopie (1974), a antrenat o intensă dezbatere. Opunîndu-i-se lui Rawls, Nozick consideră că o procedură pură de justiție trebuie să se bazeze pe principiile justei achiziții și al justului transfer. "O repartiție este justă dacă ea provine dintr-o altă repartiție justă, prin intermediul unor mijloace legitime. Aceste mijloace legitime de trecere de la o repartiție la alta sunt furnizate de către principiul justului transfer. Primele mutații legitime sunt definite prin principiul justei achiziții. Repartiția, oricare ar fi ea, reieșită din etapele juste ale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o procedură pură de justiție trebuie să se bazeze pe principiile justei achiziții și al justului transfer. "O repartiție este justă dacă ea provine dintr-o altă repartiție justă, prin intermediul unor mijloace legitime. Aceste mijloace legitime de trecere de la o repartiție la alta sunt furnizate de către principiul justului transfer. Primele mutații legitime sunt definite prin principiul justei achiziții. Repartiția, oricare ar fi ea, reieșită din etapele juste ale unei situații juste este ea însăși justă." În acest fel, este indispensabil să
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
repartiție este justă dacă ea provine dintr-o altă repartiție justă, prin intermediul unor mijloace legitime. Aceste mijloace legitime de trecere de la o repartiție la alta sunt furnizate de către principiul justului transfer. Primele mutații legitime sunt definite prin principiul justei achiziții. Repartiția, oricare ar fi ea, reieșită din etapele juste ale unei situații juste este ea însăși justă." În acest fel, este indispensabil să dispunem de un criteriu care determină legitimitatea aproprierii. După imaginea curentului libertarian, în care se inserează teoria justiției
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]