5,064 matches
-
Cât ai bate din palme, în jurul vătuiului s-au adunat toți cei patru copii ai pădurarului: Ionică, Mihăiță, Mugurel și Eliza. - Tată! Ce surpriză ne-ai făcut, chiar de Moș Nicolae! Ce pui de căprioară grozav! exclamă Eliza, mezina familiei, repezindu-se să mângâie puiul. - Măi copii, vătuiul este rănit! Are un picioruș frânt! Trebuie să-l oblojim!... Într-adevăr, cei ai casei, printre care veni și Anuța, soția pădurarului, începură să se ocupe de pui. Au oblojit cum s-au
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
celor cincisprezece ani de existență. Poate de aceea mi se pare atât de fraged ca o iarbă proaspătă din buza unui izvor cristalin. Tudor Cicu se poate mândri cu acest gen de creație literară care îi dă dreptul să se repeadă ca un hultan asupra textelor trimise de diverși scriitori spre a fi recenzate. De aceea cred că pentru a fi un critic demn de respect trebuie să eviți să se spună despre tine așa cum se spune despre Nicolae Manolescu că
SMOCHINELE ADOLESCENŢEI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362730_a_364059]
-
și acum priveau viața cu mai multă responsabilitate. Violarea ei de către inginerul Viorel Axinte, viol despre care nu i-a amintit niciodată nimic lui Mircea, îi schimbase radical viața. Nu mai era acea fată dornică de aventuri, de a se repezi în brațele primului bărbat întâlnit în cale. Nu mai rezona aventuros la întâlnirea bărbatului care reușea să-i stârnească senzații ce-i puneau în mișcare temperamentul său sanguin. Era mai liniștită, mai responsabilă cu propria ei viață. Poate la aceasta
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
a părăsit șoseaua lovindu-se de parapet plonjând în necunoscut. Se vedea printre copacii rupți corpul contorsionat al autoturismului. Farurile încă îi erau aprinse. Nimeni nu se încumetase să coboare pentru a afla dacă șoferul mai era în viață. Se repezi să ajungă cât mai repede lângă mașină. Nu se gândea că aceasta putea să facă explozie. Se simțea în aer un puternic miros de benzină. Presupunea că s-a spart rezervorul. Doar o scânteie mai trebuia, să se producă deflagrația
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
te întorci aici în zori! Împăcată, Bristena ascultă sfatul și se întoarse la familia ei. Nu reuși să doarmă toată noaptea, gândindu-se la Spiritul Izvorului și la motivul pentru care o chemase să revină. De cum se arătară zorii, se repezi la izvor, cu sufletul strâns ca o pasăre în colivie. Lângă piatra pe care se așezase cu o zi înainte, o aștepta un arc frumos, cu panglici roșii la capete și o tolbă cu săgeți. Bristena scoase un chiuit prelung
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului 9. Călătoria Dacă-ți place ceea ce faci, probabil că faci ceea ce nu trebuie. Legea lui Franko Săndica l-a rugat pe inginerul-șef să o repeadă IMS-ul sau nea Cârâc cu molotovul colectivului până în stația de la 23 August, pentru a prinde primul autobuz ce venea de la Mangalia spre Constanța. Nu avea curajul să riște plecarea cu cel de-al doilea accelerat. Coborî în stația liniei
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
ajuns la București. Se uită nedumerită pe fereastră și văzu peronul din gara Basarabi, apoi privi la frumosul Adonis, pentru a-i mulțumi. - Mulțumesc, domnule! Cred că nici nu mă trezeam așa curând, cât am fost de obosită. Tânărul se repezi și îi coborî geamantanul din suport și o ajută să coboare din tren. - Mergeți mai departe sau vă ajut până la un mijloc de transport? - Da... merg mai departe, mormăi ea încurcată de emoție. Până la Sinaia, însă mai aștept pe cineva
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri, încercam să fugim, însăcând ne ridicam să scăpăm de el, se repezea cu aripile și ne bătea, determinându-ne să ne ferim din calea lui, cât mai repede cu putință. De atunci, nu am mai avut ocazia să mai merg la pescuit până târziu, când deja mai crescusem și, împreună cu tata, ceilalți
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pat ca o felină, scoțându-și în relief frumoasele sale forme, ieșite parcă din mâinile lui Michelangelo, cu sânii săi zvelți, împungând aerul cu antenele mugurilor ridicați ca niște cornițe. Șoldurile sale sculpturale, decorate cu păduricea castanie și cârlionțată, se repeziră spre el. Cu o mână trase de capătul prosopului legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrățișarea lui mirată. Respiră cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate, înfundându-și obrazul în pieptul lui păros. Se minuna cum această
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
trei tineri. Fetele se întoarseră brusc spre el și îl întrebară în același timp: - Aaa! De când stai acolo și asculți? - Ce-aveți măi? V-au apucat rău de tot pandaliile, ar trebui să mergeți la un psihiatru. Atunci fetele se repeziră la el și începură ,,să-l bată", trăgându-i câte-o palmă sau ciupindu-l. - Du-te-n colo de nărod ce ești. - Auu! Auu! Auu! Lăsați-mă-n paceee! La un moment reuși printre hohote de răs să le
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
I. Cuza, lângă Gara de Nord. Pe când se juca de-a hoții și vardiștii cu prietenii, o femeie ceva mai în vârstă, cu o broboadă pusă strâmb pe cap, a ieșit clătinându-se din crâșma de peste drum. Beată, bolnavă? Copiii s-au repezit la ea cu țipete și râsete, femeia a grăbit pasul și s-a ascuns într-o curte. După circa o oră, în fața porții pe unde intrase, femeia s-a adunat lume. Mirosea fetid a gunoi nestrâns, iar biata femeie zăcea
BLESTEM ŞI IZBĂVIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352815_a_354144]
-
repede la cămară de unde a luat oala cu mâncarea lui Crivăț și, când l-a revăzut în fața ușii unde îl aștepta culcat pe treapta scării dând din coadă, a început din nou dansul său fără noimă în jurul cozii. S-a repezit flămând la vasul în care se punea hrana sa zilnică și, pentru câteva minute, a uitat de prietenul său din copilărie. Mircea l-a mângâiat pe spinare și a revenit în casă să se schimbe de pantaloni. Trebuiau spălați dacă
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
vreo 8 mm de canalul despărțitor. - Nenorocitule! răcnește Trandafir. Ești un idiot, un prost și un imbecil! Ce stai și te uiți ca mutul? Aștepți să moară ăsta? Scoate dracului acul ăla odată! Dar până să-l scot, s-a repezit și l-a scos el. Cu el pe deasupra capului continuă pledoaria: - Trimite aici toți tăntălăii să se facă doctori! Apoi iese ca o furtună pe ușă. Naiba știe unde. Mă uit la fundul lui Zanvetor și nu-mi dau seama
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]
-
Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului 9. Lupte surde în hățișul birocratic,cu lăstăriș de hoții A doua zi, cum a ajuns la birou, vicele Dolofanu s-a încuiat pe dinăuntru și s-a repezit glonț la dosarul unde ținea contractul fictiv cu inginerul Casapu. Mâinile îi tremurau, capul îi vâjâia, iar timpul îl presa ca o locomotivă care se-ndreptase cu viteză spre el, în timp ce se afla căzut pe șinele lucioase. Curaj, Mitică! Parcă
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
așezându-le ca pe niște rubine în culcușul adânc. Vara zvâcnea aprinsă, încingând satul din ce în ce mai tare. Întoarsă în răcoarea casei, nepoata căută cu privirea în direcția băncii pe care obișnuia să ațipească uneori Bunu. Scoase un țipăt ascuțit și se repezi afară. Bunu ridică privirea spre ea. Molfăia cu poftă cireșe, iar zeama sângerie i se prelingea pe la colțurile gurii întinse într-un rânjet satisfăcut. - Ce faci Bunule? Ți-am zis să nu mânci din ele că-s pline de jiermi
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
Dar se pare că doar despre asta-i vorba...Poate mai e timp și loc de făcut ceva...". A întors încet capul către Emil și apoi l-a privit întrebător pe șef. - Vorbește! E prietenul meu și știe, l-a repezit nea Costică înțelegându-i reținerea. Te poate ajuta, nenorocitule! E comisar în Corpul de control al ministrului. Vorbește, nu avem timp! - Șefu, cum să spun... nu am impus eu să... - Aha! Nu ai cerut, dar ai dat numărul contului, nu
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
vedem noi ce v-om face. După vreo jumătate de oră de tras la vâsle, nu am parcurs nici trei sute de metri. Eu eram deja în apă până la genunchi. Se umpluse compartimentul unde stăteam cu picioarele, de la valurile ce se repezeau cu forță în prova bărcii scufundate din cauza greutății mele și a apei aruncate de valuri. L-am lăsat pe frate să tragă la vâsle iar eu scoteam apa din compartiment. Din cauza proprie-mi greutăți, la fiecare val, apa intra la
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
mâna, să nu fugă peste ale mele. Vântul crescuse în intensitate. Stropii de apă sărată ne biciuiau fețele. Nu prinsesem mai mult de 3-4 kilograme de pește și abia era ora nouă. Sub barcă se deschidea hăul când talazurile se repezeau asupra noastră. Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja au ajuns aproape la doi metri înălțime, însă erau largi. Când vedeam bărcile din jurul nostru deasupra valurilor, când dispăreau, parcă înghițite de hău. Cum aveam de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
Poartă halat fără mâneci de la reformă. Urmează Cucu ținând în dinți sacoșa cu aparatul fotografului. Firică ghemuit pe targă. Apoi tânăra subofițer, doamna Cucu. Brancardierul îl răstoarnă pe Firică în mijlocul scenei iar acesta se vaită continuu în timp ce coana mare se repede la Cucu încercând să recompună din bucăți, aparatul de fotografiat. COANA MARE: Pozele, vreau poezele mele să văd cum îmi stă moartă. (Se repede la Firică, îl lovește fără milă, îl ridică în sus). FIRICĂ: Aparatul meu, aparatul meu ce
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
Brancardierul îl răstoarnă pe Firică în mijlocul scenei iar acesta se vaită continuu în timp ce coana mare se repede la Cucu încercând să recompună din bucăți, aparatul de fotografiat. COANA MARE: Pozele, vreau poezele mele să văd cum îmi stă moartă. (Se repede la Firică, îl lovește fără milă, îl ridică în sus). FIRICĂ: Aparatul meu, aparatul meu ce s-a ales din el... BRANCARDIERUL (lui Firică): Achitați factura domnule că mai am o groază de comenzi. Nici nu știți ce greu atârnă
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > CHEMAREA DESTINULUI (15) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Când și‑a revenit, Gavrilă s‑a repezit mânios la primele tulpini de floarea soarelui și a jumulit toate frunzele de pe ele, înghe-suindu‑le în sac. „Te prind eu pe tine altădată! Ți‑arăt eu ție cine este prost, f...i curu’ mă‑tii! Dacă nu te‑oi
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]
-
și Chile). * Există circa 50.000 de foci cu coamă (zalophus californianus wollebacki) în Galápagos. Masculii au haremuri de femele și pui și își păzesc teritoriul pe plajă, patrulându-l. Când un alt mascul îi încalcă teritoriul, grohăie și se repede la el. Cine ridică botul mai sus, acela biruiește - nu se mușcă, nu se bat. * Cele 13 specii din Galápagos de cinteze ale lui Darwin manifestă variate grade de evoluție ale ciocului, având forme și dimensiuni diferite pentru fiecare specie
NEUTROSOFIA ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354457_a_355786]
-
copii se făcuseră mari. Era parcă Viorel cel de acum peste douăzeci și cinci ani deghizat în femeie. Semăna desigur și cu Ramona destul de izbitor. - Ce s-a întâmplat mami, întrebă Deea speriată, văzând schimbarea la față a mamei sale și se repezi să o sprijine să nu cadă. Se aplecă să ridice bucata de lemn căzută pe jos. Mă sperii. Te simți bine? Parcă l-ai văzut pe Contele Dracula, nu două studente tinere și frumoase ca noi. - Nnnnimic... doar așa... am
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]