5,987 matches
-
lăsat ca amintire din partea instituției de sondaj, poate nu atât ca recompensă, cât ca obiect de reclamă (numele instituției fiind marcat de o manieră evidentă pe instrumentul respectiv). La noi în țară, în practica institutelor de sondaj nu este întotdeauna respectată această cerință de a anunța beneficiarul. În afara „barometrelor de opinie” realizate pentru Fundația pentru o Societate Deschisă, rareori mai auzim de comanditarul sondajelor ale căror rezultate apar în presă. Ca să nu spunem că și celelalte caracteristici ale sondajului sunt foarte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
schimbări paradigmatice în domeniu, în timp ce alte formulări sunt produse inferențial din starea domeniului. În acest context, trebuie să înțelegem foarte clar că o metodă de cercetare științifică nu este superioară alteia. Fiecare metodă de cercetare are anumite constrângeri care trebuie respectate și generează un anumit tip de cunoștințe necesare rezolvării unui anumit tip de problemă. Să ilustrăm această idee prin exemplul de mai jos. În psihologia evoluționistă, problema pornește de la încercarea cercetătorului de a descrie, prezice, explica și/sau sistematiza răspunsurile
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
bine să trăim o viață demnă și să avem o viață spirituală intensă, după bunul nostru plac. Omul prin însuși natura sa este „construit” să dețină atăt calități, căt și defecte. Demnitatea este calitatea de a fi respectabil, dar si respectat. A fi demn înseamnă a te bucura de respectul semenilor față de comportamentul tău moral, față de atitudinile tale în raport cu faptele morale, deopotrivă ale tale și ale altora. Un om demn este un om "de temut", "de neclintit", "de neoprit", în sens
Filosofia deminităţii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Maria Manuela Firu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2292]
-
se lasă ghidați de destin, nimic altceva nemaiavănd importanță, sunt persoane care nu au un mod de găndire justificat, deoarece responsabilitatea propriilor fapte, este un aspect al vieții umane, care trebuie luat în considerare, și, mai mult decăt atăt, trebuie respectat. Un mare om, spunea: “Culegem, ce am semănat. Semeni un gănd, vei culege o faptă. Semeni o faptă, vei culege un obicei. Semeni un obicei, vei culege un caracter. Semeni un caracter, vei culege un stil de viață. Semeni un
Predestinare sau liber arbitru?. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
care permit fiecărei persoane să-și dezvolte și să-și folosească căt mai eficient calitățile: fizice, intelectuale, socio-afective, morale și spirituale. Ele decurg din aspirația - tot mai mare - a omenirii la o viață în care demnitatea ți valoarea fiecăruia este respectată și protejată. Drepturile omului au un caracter universal: ele se referă la toate ființele umane de pe tot globul. Încălcarea drepturilor omului a constituit sursa unor tragedii și a unor mari conflicte sociale și politice, a violențelor dintre națiuni și în interiorul
Demnitatea umană şi drepturile omului în perspectivă ortodoxă. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2306]
-
pentru distrugerea fetișurilor; în 1958, el a petrecut trei zile la Okelataka, unde a impus sâmbăta ca zi de odihnă suplimentară (el voia ca aceasta să fie vineri, dar sătenii au protestat ("sâmbăta, ca europenii!"). Această odihnă de sâmbăta este respectată diferit: 6 bărbați (24 ore) și 11 femei (61 ore) în medie au muncit sâmbăta. Nu există nicio organizare concretă a muncii săptămânale: am găsit 5 cazuri de "zile de recoltă" și atât. În general, săteanul nu știe absolut deloc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin relație; • fiecare își satisface trebuințele sociale fundamentale în și prin relație (pe care le vom analiza într-un capitol al lucrării/cercetării); • în cadrul relației lor, partenerii nu se simt evaluați, criticați, ironizați, minimalizați, jigniți, umiliți; • partenerii se simt apreciați, respectați, stimați; • este o relație calmă, dinamică, provocatoare de noutate, cu momente de surpriză, tandrețe și de bucurie/fericire; • partenerii cresc psihologic; ei pot să devină ceea ce aspiră și sunt capabili să devină; • relația îi întărește în fața obstacolelor, a problemelor, a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și în același timp un dușman, pentru că ea conține în învelișul ei de nefericire și blocaj opusele care ne pot transforma: curiozitatea și curajul" (Wilks, 2003, p. 159). Este recomandabil ca o frică să nu fie mascată sau respinsă, ci respectată, ascultată, receptată. Un om curajos și curios nu este acela care nu simte frica, ci acela care "o trăiește, o recunoaște, o acceptă și trage învățăminte din ea" (Filliozat, 2006a, pp. 80-81). Th. D'Ansembourg (2006) consieră că, oricât de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se transformă în libertate; când este respinsă, negată, condamnată, ea se transformă în vinovăție" (Osho, 2003, p. 98). Prin urmare, există frici sănătoase și frici disproporționate, deplasate. Există frici care trebuie trăite și frici care trebuie depășite. Dar toate trebuie respectate și înțelese (Filliozat, 2006a). În context, pentru controlul temerilor, Fr. Lelord și Ch. André (2003) recomandă: • să ne acceptăm teama; n-are rost să ne fie rușine de ea; cum am văzut, "frica în limite normale este un semnal de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
elibera de ea, pentru că în caz contrar aceasta riscă să ne învenineze și, mai devreme sau mai târziu, să ne pericliteze orice relație 42. Exprimarea furiei este necesară "pentru a fi în contact cu puterea noastră, pentru a ne face respectați, pentru a face față frustrărilor fără a fi distruși de suferința lipsei, pentru a restabili armonia în relațiile noastre" (Filliozat, 2006a, p. 106). Între emoțiile noastre cele mai frecvente, furia este una dintre cel mai greu de controlat, deoarece ea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
naștere legii? În primul caz, legislatorul are ca misiune să organizeze, să modifice și chiar să suprime proprietatea, dacă găsește că așa este bine; în al doilea caz, atribuțiile sale se mărginesc la a o garanta, la a o face respectată. În preambulul proiectului de constituție al unuia dintre cei mai mari gânditori a timpurilor moderne, domnul Lamennais 17, citesc aceste cuvinte: Poporul francez declară că recunoaște drepturi și datorii anterioare și superioare tuturor legilor pozitive și independente de ele. Aceste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atâtea moduri de a exista ale proprietății câte erori pot exista în mintea utopiștilor, adică un infinit. Dacă, dimpotrivă, dreptul de proprietate este un fapt providențial, anterior oricărei legislații umane și pe care legislația are ca scop să îl facă respectat, nu există loc pentru niciun alt sistem. Mai înseamnă în plus securitate, și acest lucru este absolut evident: să fie bine recunoscut în sânul unui popor că fiecare trebuie să își producă propriile mijloace de existență, dar și că fiecare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
drepturilor, a tuturor intereselor lor? Ce înseamnă acest lucru dacă nu Justiția universală? Evident, dreptul fiecăruia are ca limită dreptul absolut asemănător al tuturor celorlalți. Legea nu poate deci face altceva decât să recunoască această limită și să o facă respectată. Dacă ea ar permite câtorva să o traverseze, acest lucru ar fi în detrimentul altor câtorva. Legea ar fi injustă. Ea ar fi încă și mai injustă dacă, în loc să tolereze această impietate, ea ar ordona-o. Că e vorba, de pildă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar face mai mult rău permanent decât bine temporar. Dar aici nu este vorba de măsuri excepționale. Ceea ce căutăm este următorul lucru: Legea, considerată dintr-un punct de vedere general și teoretic, are ca misiune să constate și să facă respectată limita drepturilor reciproce pre-existente sau să se ocupe în mod direct de fericirea oamenilor, provocând acte de devotament, de abnegație și sacrificii mutuale? Ceea ce mă frapează în acest ultim sistem (de aceea revin adesea la această chestiune, în scrierea mea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ci fiind autoritare în mod legal și în același timp limitate în puterile pe care le dețin. Guvernele nelimitate slabe pot fi extraordinar de periculoase, deoarece ele fac lucruri care nu ar trebui făcute, dar nu au autoritatea să facă respectate regulile de comportament just și să furnizeze siguranță pentru viață, libertate și proprietate, lucruri necesare pentru libertate și pentru schimburile libere de pe piață. Piețele libere nu sunt același lucru cu simpla absență a guvernului sau a statului. La urma urmei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
problema Atlantidelor". Dar în probleme insolubile, de tipul acesteia, trebuie să vii de asemenea cu grație. Nu trebuie să te porți precum copilul din poveste care strigă "regele e gol!". Toată lumea știe că regele e gol, dar regula jocului trebuie respectată. De ce trebuie să strigi în gura mare că există "neajunsul de a te fi născut"? Și este chiar un neajuns când depinde numai de tine să porți în tine un zeu?" 7 mai - 11 mai 1981 Joi, 7 mai 1981
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e singurul care se poate explica până la capăt. Apoi ― dar e același lucru ― Spiritul în filozofia lui Hegel. La Kant și la Heidegger omul devine pliul conștient de limita deplierii sale.) 8 mai Filozofii nu pot fi iubiți, ci doar respectați și, la rigoare, detestați. Medicul care îți spune cât mai ai de trăit îți impune prin autoritatea științei lui, dar tocmai pentru că îți răpește orice speranță, el nu are cum să fie iubit. Or, filozofii sânt aducătorii relei-vestiri. Nelăsîndu-ne să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nici să-l oprească. L-a "lăsat", ca să zic așa, să-l însoțească tot timpul lecturii și în tot acest timp fața nu i s-a schimonosit cu un milimetru. Ca și cum plânsul acesta avea o viață a lui, care trebuia respectată, o viață dictată de viața paginii și acompaniind-o în chip necesar. E singurul plâns la care, asistând, nu m-am simțit stânjenit. Mai mult, era un plâns căruia i te puteai alătura, pentru că de fapt el depășea drama unei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
făcut legal și ar exista dovada „prin scrisori, sau prin stăpânire stâlpită și pacinică”, fără pricini de nemulțumire din partea cuiva; - moșiile însorărite au fost statornicite pe baza unor reguli devenite, între timp, norme de drept bine precizate și riguros aplicate, respectate, reguli ce nu sunt întâlnite pentru satele și moșiile rupte din locurile domnești, de unde se poate trage concluzia firească privind trasarea hotarelor moșiilor însorărite înaintea întemeierii statului medieval, iar ale celorlalte după întemeierea sa. Așa se explică de ce moșiile însorărite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia hotarnică, prin care se trasase „linia îngiumătățirii” moșiei Umbrărești între partea boierească și cea a țăranilor, linie pe care ei o cer respectată, fusese „făcută de către Costandin Zbere clucer la anii 7213 (1704) septemvrie 1 (întîi) cu care au rămas mulțumit - se scrie în anafora - însuși acel stăpânitor de atunci, logofătul Manolache Costachi, înnoită această hotărâtură cu stâlpire de pietri și de către răposatul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spre faza așezărilor sătești cu reglementări noi de esență teritorială și principii de muncă, din care nu putea lipsi organizarea religioasă. Multă vreme aceasta a reprezentat ceea ce se numea „legea țării”, „legea creștină”, „obiceiul pământului”, cu norme riguros stabilite și respectate generații de-a rândul. Se explică cel mai bine situația aceasta și prin faptul că preotul se afla permanent în mijlocul poporănilor săi, nelipsind de la rezolvarea problemelor cu care satele noastre s-au confruntat de-a lungul istoriei lor, chiar și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre misiunile secundare ale Școlii. Atunci a pierdut Dascălul ceea ce-i dădea autoritatea. Tinerii care vor să învețe își afirmă astăzi nevoia de a fi încadrați, dirijați, învățați cu adevărat: vor dascăli care să aibă mijloacele de a se face respectați. Demagogia are Crezul ei: egalitatea tuturor sau, mai degrabă, identitatea tuturor, ca să le fie tuturor pe plac. Pentru a-și împlini acest ideal, va trebui limitată instruirea mulțimii, pentru ca aceasta să adere mai ușor la un mod unic de gândire
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adevărat stupefiant și năucitor al expresiei lingvistice, vom descoperi o structură literară absolut coerentă, de o logică neîndoielnic carteziană, în care principiile verosimilității, unității psihologice și de caracter, al concordanței tematice și de mentalitate sunt cu multă acuratețe și acribie respectate. Coerența este o operă de o disciplină internă perfectă, nici un personaj nu se dezvoltă de capul lui, ci exact pe schema ecuației narative și teatrale prevăzută de autor, mai mult, verosimilitatea caracterologică și de mentalitate ia locul celei a realității
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
onești cu unul ca el... că așa curăță cineva, cât se poate, o lepădătură din mijlocul societății omenești și... și este pedepsit de către societatea omenească, pentru că trebuie să fie pedepsit, pentru că trebuie să avem o grămadă de legi care trebuie respectate, spre binele oamenilor buni de legi. DOAMNA WURM: (către Herrmann) Vezi, mă, ce ți-ai adus pe cap cu josnicia ta. A trebuit să scoți din sărite toți oamenii din jur. (Îl lovește pe Herrmann de câteva ori peste față
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
oglindește împrejurimile vesele din jurul lui cu așa vehemență, că el, autovehiculul nu mai poate arăta ca un dric. Ca să poți oglindi împrejurimile din jurul tău, pentru că asta îți place cel mai tare, trebuie, cel puțin în parte, să ajungi să vinzi respectatul împrejurimilor într-un fel de tratat de armistițiu, ca și cum ar fi căldură omenească. Iar dricul d-voastră a ajuns să se poticnească, foarte probabil în căutare de întâmplări, coincidență, în fața unei mici capele pentru ciumați. Daca e sa ne luăm
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]