7,645 matches
-
Doamnă Simeonescu să priimiți expresiunea sentimentelor mele celor mai distinse. G.D.Mirea București 29 ianuarie 1887". Scotocind prin arhiva proprie am dat peste această epistolă care, după toate probabilitățile, este inedită. Am tot amânat publicarea ei, pentru că nu conține niște revelații deosebite, dar dacă se va pierde acest grăunte la biografia unui pictor însemnat de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul celui următor ? Amintirea lui George Demetrescu Mirea (1852 - 1934) trăiește în umbra marilor săi contemporani, de la Aman și
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
iar acesta e tocmai unghiul de vedere în care nimerește un meditativ căruia îi lipsește fibra mistică, Dan Iacob postulînd un Dumnezeu pe care nu-l simte, dar pe care îl instituie din fidelitate față de tradiție. Teologia, cînd nu e revelație acceptată, e stipulare subiectivă a unui numen consolator, iar pornirile reflexive ale lui Dan Iacob merg în direcția unei teologii creștine, așa explicîndu-se interesul arătat pentru Schmemann sau Siluan Athonitul. Cum pentru Dan Iacob nu contează decît cărțile în al
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
colecția „Raftul Denisei”, romanul Vise de pe Bunker Hill încheie ciclul lui John Fante (traducere din limba engleză de de Iulia Gorzo, 176 pag.), autor pe care l-au ocolit și marile premii și succesul de public. Romanele lui au fost revelații postume în proza americană, dar au marcat Generația Beat. Prin personajul Arturo Bandini, scriitor și alter-ego fidel, John Fante luminează episoade ale tinereții sale și atmosfera orașului magic Los Angeles. Tetralogia dă șansa de a înțelege modelul unor mari scriitori
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
planetelor. Smulge televizoarele din pereți și se închină la tot soiul de popi bizari deveniți celebri prin citatele mistice postate de-a valma, de idioti cărora li se citește neantu-n priviri, pe rețelele sociale. Inventează idoli din sfertodocți loviți de revelații postliceale. Poartă haine de pe vremea bunicii și le plătește ca la Monaco. Detestă orice urmă de progres postându-și tradiționalismul fanfaronard cu telefoane inteligente pe Net-ul globalist. Mă simt din ce în ce mai însingurat. Și mă rog la Marele Manitu să mă
Ciutacu: Mai bine îmi zbor creierii. Vezi la ce se referă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35413_a_36738]
-
în Apocalipsa lui Ioan, în Cartea lui Iov, ca să mă refer la textele vechi, dar și la poeții moderni începînd cu T.S. Eliot, Ezra Pound și la alți mari poeți ai lumii. Și, desigur, putem depista acești germeni ai sublimelor revelații și în opera lui Nichita Stănescu, de la a cărui naștere, iată, s-au scurs de curînd optzeci de ani, în cele 11 Elegii Laus Ptolemeu, în Oul și sfera etc., etc. Ceea ce l-a preocupat pe Nichita au fost cuvintele
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
o infinitate de simțuri „neinventate”, cum spune Nichita Stănescu, de ere și să posedăm nu numai un intelect mult superior nouă, dar și un suflet pe măsură pentru a descifra legile după care se călăuzește forța divină ce guvernează universul. Revelațiile noastre sînt simple încercări pentru a pătrunde în lumea de dincolo, simple zgîrieturi pe retina timpului în care ne-a fost dat să trăim. O picătură într-un ocean. Uneori însă această picătură conține încrustată în ea imaginea adevărului absolut
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
Erich dă semne de precocitate la vîrsta de 3 ani, cînd reproduce fără greșeală secvența unui cîntec gregorian și cîteva pasaje dintr-un cîntec franțuzesc, inspirîndu-i tatălui hotărîrea de a-l da în grija unor profesori elevați. Momentul hotărîtor al revelației muzicale se petrece în Biserica Neagră din Brașov, la sunetul de orgă al primelor măsuri din Toccata și Fuga în re minor de Bach, cînd copilul de opt ani trăiește un rapt sufletesc cu consecințe viagere: „Toccata lui Bach m-
Contrapunctul al XVIII-lea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3712_a_5037]
-
de-o șapcă obișnuită, pentru atâta nu face nimeni caz ! Poate sub șapcă își ascunde uneori singurătatea, mi-am spus amintindu-mi cât de vulnerabil părea cântându-mi noaptea târziu în fața ușii, pe coridorul pustiu. Și apoi am avut o revelație: dacă șapca mea are calități care mă afectează numai pe mine, pe care eu, în lipsa mea de sensibilitate poetică, nu le-am intuit? Și lui să nu-i folosească la nimic, să-l apere doar de ploaie. Mi-am pus
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
petreceri ale unor prieteni comuni. În anii ’80 bănuiesc că era altfel, dar cum arăta acest altfel? Dan C. Mihăilescu: Dragă Daniel, una e când ești coleg de celulă, sau de cazarmă, cu cineva, împărțind ororile, paradoxurile sublimului domestic și revelațiile înduioșătoare sau dezumanizante ale recluziunii - și cu totul altfel arată realitatea, viața, odată ieșit pe poarta pușcăriei, a unității militare ș.a.m.d. Dacă succesul generează invidie, suferința naște solidarizare, mai ales la români, experți în ajutorul reciproc în caz
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
curs de fiziologie principiile ce deosebesc viețuitoarele de lucruri sunt formulate în latină, alături de cele trei reguli ale cauzalității materiei. Să încheiem cu revolta profesorului Stoicescu la citirea adagiului lui Grabius privitor la inutilitatea efortului de a cunoaște acolo unde revelația nu te ajută: Melius est sistere gradum quam progredi per tenebras (mai bine să-ți oprești pasul decît să înaintezi în întuneric). Replica lui Stoicescu fiind: mai bine să faci o mie de ipoteze oțioase decît să te complaci într-
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
șapte vieți ale lui Felix K., traducere din limba germană de Ana Popa, Postfață de Ioana Pârvulescu, Editura Humanitas fiction, 2013, 448 pag. Darul unui povestitor cu har Cele șapte vieți ale lui Felix K. de Jan Koneffke a fost revelația Salonului Bookfest, un roman care atinge profund sensibilitatea cititorului român, prin povestea personajului său, Felix Kanmacher, care pleacă din Germania în 1934 și găsește refugiu în România, trece prin mai multe aventuri, prins în caruselul istoriei. Romanul s-a situat
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
excepție, spre ambiguități esențiale. Poezia ei era o tentativă de armonizare a sufocării existențiale. În proză, ea mizează pe felul cum exfolierile psihologice anunță resemnarea echivocă. Romanele sunt construite în jurul unor personaje ce parcurg o triplă metamorfoză. Mai întâi, o revelație denunță un simulacru al captivității. E vorba, mai precis, de felul cum individul se raportează, într-o situație limită, la exteriorități ce devin, totodată, un prim pilon în procesul interiorizării. În al doilea rând, Dora Pavel modelează universul psihologic al
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
acești vectori semantici ai culturii. Astfel, putem spune că există un beneficiu de conștientizare și cunoaștere a morții ca fenomen universal și totuși reflectat în numeroase feluri de către operele literare, la fel cum există și posibilitatea ca lectorul să experimenteze revelația propriei sale mortalități (și, ulterior, a unui început de ars moriendi), a propriei sale muritudini mediate cultural, literar. Căci, până la urmă, orice revelație a morții este susceptibilă de a fi suferit medieri anterioare.
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
reflectat în numeroase feluri de către operele literare, la fel cum există și posibilitatea ca lectorul să experimenteze revelația propriei sale mortalități (și, ulterior, a unui început de ars moriendi), a propriei sale muritudini mediate cultural, literar. Căci, până la urmă, orice revelație a morții este susceptibilă de a fi suferit medieri anterioare.
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
nec plus ultra al stilului creat de Galliano însuși - new musette. Actualul proiect își asumă un caracter retro, cu un repertoriu subordonat primatului melodic, oscilând între America Latină și producțiile valsante din categoria celor compuse de Joseph Colombo sau Tony Murena. Revelația festivalului au reprezentat-o cele două grupuri din ultima seară. The Andalou Jazz Project e axat pe un tandem de frunte al jazzului tânăr din Israel: pianistul Omri Mor și bateristul Noam David. Lor li s-a alăturat, cu deplină
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
imediată pentru domnia sa, nu poate să nu facă asta, nu funcționează altfel decât socotind. S-a creat o gaură în clipa de față în zona discursului naționalist din Romănia. De ce? Pentru că Gigi Becali este în pușcărie și acum are alte revelații de natură religioasă, domnul Corneliu Vadim Tudor a ajuns pe centura politicii, partidul său practic nu mai contează ca discurs naționalist, domnul Crin Antonescu a lăsat-o mult mai moale cu declarațiile naționaliste decât o făcea anul trecut, dânsu de
CTP: Băsescu mai vrea niște voturi de la românașii urâtori de bozgori by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/35916_a_37241]
-
poartă/ Prin care voi pătrunde, ca lunancet prin geam,/ Sau liniștea din sălcii rotind în Marea Moartă.” (Transfigurare). Amintirile servesc de bemol, de limită a vanităților, cu care se încearcă, degeaba, putințele omenești. Amintiri egoiste, în felul lor, vorbind de revelațiile domoale, limpezitoare, ale unui singur om, însă mișcând coarda clară a trecutului fiecăruia. „Destin al unor veșnic pierdute giuvaere” e soarta timpului pe care-l prețuim nechibzuit, strângând experiențe pe care nu le trăim cât trebuie. „Ani rătăciți, nu v-
Simplificări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3606_a_4931]
-
un cuvant drag lui, speculum= oglindă) într-o opera din care mai cunoscute sunt: Despre întreita cale (De triplici via), Solilocviu (Solilocvium), Pomul vieții (Lignum vitae), Itinerariul minții spre Dumnezeu (Itinerarium mentis în Deum), Viața mistica (Vită mystica). Despre înțelegerea revelației și teologia istorică a lui Bonaventura a scris însuși Joseph Ratzinger, cel care avea să devină Papă Benedict al XVI-lea, lucrare cu care s-a abilitat în 1957 la Universitatea Ludwig Maximilian din München (sub titlul Die Geschichtstheologie des
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
două maluri ale Atlanticului, cu descoperirea miraculoasă a unor poeți ca e.e. cummings sau William Carlos Wlliams, cu două tentative de a se stabili în spațiul lingvistic anglofon, dar la sfatul poetesei Marianne Moore de a scrie în germană, revelația Paul Celan o determină să revină definitiv în Germania. Toate sunt expresia apartenenței rezolute la spațiul cultural Mitteleuropa, dispărut după război: „nomadă evreică/a limbii germane/crescută sub/un steag galben/și negru/granițele m-au trimis/ba într-o
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
timp al memoriei: într-o scenă, imaginea unei fetițe cu un tricou alb, murdar, care cade de pe o bicicletă și se rănește la genunchi e suprapusă peste cea a unor statui cu lei, iar amalgamul acesta vizual îi produce Sașei revelația că toate operele de artă care par să aibă drept temă iubirea vorbesc de fapt despre moarte. O privire microscopică, aplecată asupra evenimentelor mărunte („Lucrurile cele mai simple te pot face să mori de fericire”, spune Sașa undeva), a detaliilor
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
adevărat ininteligibil în epoca contemporană. A rămas celebră anecdota potrivit căreia, stînd într-o zi în apropierea cuptorului unui fierar, Pitagora a constatat că sunetul ciocanului lovind nicovala producea acorduri de pătrimi, cincimi și octave, moment în care a avut revelația muzicii cerești. A intuit că totul e vibrație, sunet, armonie. Anecdota arată nu doar spirit de observație, dar mai ales obișnuința de a converti senzații banale în unități raționale. Tocmai de aceea am greși privindu-l pe Pitagora ca pe
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
deplasat în monografia lui G. Ardeleanu asupra eului biografic, asupra relațiilor tensionate cu Securitatea, asupra gândirii politice a tânărului burghez de altădată, asupra controversei convertirii lui Steinhardt sau asupra veritabilei istorii a confiscărilor Jurnalului fericirii - toate lăudabile investigații și, deopotrivă, revelații, îndărătul unor aspecte care, abandonate adesea în hățișuri de amatorism ori în pânze hagiografice, așteptau de (prea) multă vreme soluționare - constituie, fără îndoială, punctele „tari” ale unei monografii care, ea însăși, nu prea are puncte „slabe“. Însă, opera steinhardtiană în
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
total necunoscute ori nepublicate. Au contat mult, pe lângă aceste aspecte, receptarea și încadrarea - simptomatice pentru euforia anilor ’90 - în valul de tip tsunami al memorialisticii de închisoare, în cadrul căreia opera lui Steinhardt este, totuși, singulară ca scriitură și ca anvergură. Revelația, documentul, aura, „câmpul” - altădată, temelie a entuziasmului critic steinhardtian - au fost mai puternice decât reconstrucția de tip ficțional și s-au întors împotriva autorului și, ineluctabil, împotriva romanului acestei scriituri.
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
evlavios. Alcătuit simplu, din două catrene concepute în antiteză, acuză în primul pierderea credinței într-o lume atee („A ridicat păcatul neagra-i labă / O-nmoaien scârna aurului greu”), iar în al doilea reiterează crezul poetic al comuniunii cu divinitatea prin revelație și extaz („Și-n orice poezie, cât de slabă, / Să- nchid un tainic strop de Dumnezeu”). Se pare că anchetatorii n-aveau știință despre prozele voiculesciene impregnate de magism, dintre care cel puțin Lobocoagularea prefrontală putea deveni probă acuzatoare prin
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
Gellert. Toate aceste „ocazii” în care și-a cheltuit talentul de a fi îndrăgostit (vădind totuși un egoism nu tocmai lăudabil, „egoismul geniului”) i-au părut lui Goethe căi de a atinge imposibilul, de a primi într-o singură clipă revelația care prin strădanie neinspirată nu se atinge decât (sau nici) prin ani de trudă. Oricum, de la imitațiile italiene de tinereț e ( „Iubita-mi urmării decis/ Și fără fel și chip/ Am prins-o-n crâng, iar ea mi-a zis
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]