1,619 matches
-
gândirii, asociații mnezice, evocări reprezentative etc.; - sunt motivate, durabile ca durată în timp. Sentimentele cuprind o gamă extrem de variată de stări afective cum ar fi: orgoliul, triumful, gelozia, pudoarea, timiditatea, simpatia, ura, mila, invidia, admirația, respectul. 4) Dispoziția afectivă este rezultanta reacțiilor afective elementare, orientarea acestora, atmosfera interioară și atitudinea individului. Ea reprezintă „tonul afectiv” sau „umoarea” unei persoane într-un anumit moment și se poate manifesta prin următoarele forme: euforie, tristețe, indiferență, exaltare, neliniște. 5) Pasiunea este polarizarea afectivă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ipoteză care a suferit o întoarcere greșită asumându-și în mod nelegitim statutul de noesis”. Se pun două întrebări, și anume: 1) Delirul este un fenomen reductibil la o idee, o eroare, un sentiment sau o intuiție ? 2) Delirul este rezultanta unei manifestări a modificării globale și complexe a structurii psihotice a personalității individului ? Prima teza consideră delirul ca pe un „fenomen primar” (K. Schneider), ireductibil la o altă tulburare decât el însuși legat de o cauză pur mecanică (Clérambault), fie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incomplete. Paranoicul se înșală asupra lui însuși și asupra lumii externe. El „se vede pe sine” mai frumos, mai bun decât este în realitate, iar lumea „o vede” mai urâtă și mai rea decât este de fapt. Inadaptabilitatea paranoicului este rezultanta socială a atitudinii sale mintale, a tendințelor sale profunde. Solitudinea este pentru paranoic un remediu util și agreabil. Paranoicul, prin inadaptabilitatea sa, este în mod firesc condus către o viață solitară, izolată. Vagabondajul acestor bolnavi poate fi considerat ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
s-a impus tuturor, realitatea ar fi rămas în datele ei de început. La un moment dat, el însuși înclină să creadă: timp de cîteva zile acceptă și el faptele, realitatea. Ceea ce numim în mod obișnuit realitate nu e, oare, rezultanta confruntării dintre posibilele și imposibilele unui om? Istoria aceasta ne obligă să reconsiderăm o altă evidență pentru spiritul modern, ideea de comunicare. Ce înseamnă pentru oameni să comunice? Ceea ce pădurarul (care descoperă corpul în mașină) spune ofițerului de serviciu, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
activități, iar textul este finalizarea și concretizarea ei89. Ca orice entitate lingvistică, discursul are o latură formală, reprezentată de înlănțuirea elementelor de vocabular alcătuitoare, și o latură de conținut, care nu rezultă întotdeauna din însumarea conținuturilor acestor elemente, ci este rezultanta specifică tipului de combinare a lor. Mobilul realizării discursului constă în necesitatea comunicării și este plasat deci în afara limbii, dar concretizarea lui antrenează mijloacele și tehnica limbii. De aceea, elementele limbii cu care se realizează discursul sînt selecta-te din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin urmare, trecerea dincolo de sfera ocazionalului și a individualului, astfel că se reprezintă împrejurări și tendințe generale, redate în exprimare indivi-duală330. De aici se poate conchide că "rostul omului în lume", vizat rațional prin filozofie, devine ideație potența-toare și idealitate rezultantă pentru trăirea poetică. Ca atare, deși trăit individual, prin potențare rațională și depășire a egoismului, sentimentul obține prin poezie o impersonalizare, care îl face să acceadă la nivelul categorialului și să se înscrie în sfera general-umanului. Prin urmare, situația este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
numere speciale consacrate artelor plastice, arhitecturii, sculpturii, artizanatului și unor personalități marcante precum C. Brâncuși, însoțite de articole programatice. Legătura indisolubilă dintre constructivism și arta abstractă nu exclude însă ponderea mare acordată literaturii, îndeobște poemului, definit de Ion Vinea ca „rezultantă a tuturor artelor”: „muzica, plastica, literatura, sunetul, materia, verbul se rezolvă în poezie”, scrie poetul mentor al mișcării (Principii pentru timpul nou, 1925). Principalele repere ale curentului constructivist în lirică, intelectualismul, citadinismul, geometrismul, concentrarea expresiei, elemente comune, de altfel, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței" (CI), nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea sa propriu-zis condițională 3) instituie, intre cele două propoziții conectate, un
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
teoriei suveranității naționale, un mandat parlamentar este general și reprezentativ: general, deoarece parlamentarii reprezintă națiunea în întregul ei și nu un grup de votanți și reprezentativ, deoarece ei nu pot fi îngrădiți de niciun ordin primit de la electorat. Reprezentativitatea este rezultanta faptului că mandatul parlamentar nu este un contract, iar alegătorii, prin acțiunea alegerii, nu-i stabilesc parlamentarului drepturile și obligațiile. Dar, faptul că mandatul parlamentar este reprezentativ, nu înseamnă că orice legătură dintre parlamentar și alegători dispare odată ce acesta a
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
bariera care separă părțile societății. Drepturile reale presupun exercitarea exclusivității. În felul acesta părțile se individualizează. Mai departe Însă, solidaritatea negativă nu ar fi posibilă „decât acolo unde există alta, de natură pozitivă, pentru care prima nu este decât o rezultantă și o condiție”. (p. 137)[...] „Solidaritatea negativă nu este decât o emanație a unei alte solidarități, de natură pozitivă: este repercusiunea În sfera drepturilor reale a sentimentelor sociale care vin din altă sursă.” (p. 139). Cu alte cuvinte, mecanismul instituțional
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțional) și relațiile reciproce sau schimburile sociale. În relațiile negociate, actorii se angajează Într-un proces comun, mutual, de negociere, prin care ajung la o Înțelegere contractuală a termenilor de schimb. Desigur, angajamentele negociate fiind doar incomplete, există Înțelegeri sociale, rezultante ale unui proces de negociere socială, ce iau forma prevederilor legale sau a componentei instituționale a relației. Relațiile sociale de reciprocitate pe termen lung, schimburile sociale ce nu devin tranzacții nefiind guvernate În primul rând de mecanisme instituționale formale, produc
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
construcția instituțională nu este irelevantă atât timp cât actorii colectivi implicați sunt organizații, iar schimburile au totuși loc În cadrul reglementat al pieței. Totuși, mecanismele asiguratorii ale instituțiilor nu sunt suficiente pentru generarea cooperării, fiind complementate, Într-o măsură decisivă, de Încrederea interpersonală rezultantă a relației durabile, implicate Într-un context mai larg de schimburi Între actori. Uzzi identifică mai multe caracteristici și funcții ale legăturilor implicate. În primul rând, acestea presupun Încrederea Între parteneri: așa cum afirmau Molm și colaboratorii (2000) Încrederea se construiește
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costisitoare, iar capacitatea cognitivă este limitată), relațiile implicate presupun coordonarea reciprocă Între structuri și, prin angajamente reciproce credibile, stabilizează activitatea organizației și influența mediului organizațional. Uzzi (1997:61) afirmă că implicarea acțiunii În relații generează o logică de schimb unică rezultantă din structura socială a rețelei și din procesele individuale de luare a deciziei pe care le promovează. Într-o astfel de logică de schimb, Încrederea este principala structură de guvernare (governance structure), transferul de informații este mai explicit și aranjamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
uneia dintre concepțiile concurente. Logica poate fi extinsă la nivelul oricărei forme de stabilizare a proceselor cooperatoare. În câmpul organizațional, scopul fundamental urmărit de actori este supraviețuirea „construcției” și menținerea statu-quoului. Nu În ultimul rând, rutinele și practicile instituite sunt rezultante ale felului În care organizația a interpretat și a răspuns cerințelor percepute ale mediului În trecut, procesele atenționale fiind centrate pe ceea ce a fost important În trecut, și nu pe prospectarea viitorului. În acest fel, structura organizațională devine o componentă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
apaține lui V. Mihăilescu (2004) și se referă la legitimarea discursivă a schimbărilor instituționale astfel Încât acestea să devină legitime, să capete sens și să fie acceptabile de către populație. În sensul de spații ordonate, ce prezintă o anumită ordine socială stabilă, rezultantă a asumării de roluri. Factorii de producție conform teorie neoclasice sunt: capitalul uman (munca), capitalul fizic (mașini, utilaje), resursele naturale, tehnologia și cunoașterea. Acestea Împreună compun stocul de capital. Postulatul maximizării conduce la investiții În factorul de producție cu profitabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deosebire, să spunem, de bunurile publice care sunt deopotrivă non-exclusive și non-rivale În consum. Între aceste două extreme pot exista alte variante de proprietate asupra bunurilor: bunuri comune, bunuri vămuite. Putem să considerăm, la rândul lor, aceste semnificații ca fiind rezultante ale unui contract social. Ne vom referi Însă la astfel de reguli sociale drept instituții. Unii autori, precum Scott E. Masten (1993), consideră cadrul legal sau componenta instituțională a contractelor ca simple „presetări” legale ce ar avea menirea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o iubise încă din copilărie, în mod paradoxal, adeptă ferventă a celuilalt tip de idealism, socialist. De aici, ruptura morală și psihică și, simultan, breșa de ordin dramatic ce se produce între intenția inițială a autorului, cu deschidere tragică, și rezultanta, în ton minor, privind indecizia protagonistului, un om care nu știe ce vrea. Demonstrația cu nuanțe etice este procedeul predilect și în comediile și feeriile cu inflexiuni de basm, una originală, cealaltă fiind o dramatizare după George Meredith, și ține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
Reacția istoricului, impregnată de lirism, este pe măsura enormității: "Nu! Eminescu nu este motiv străin, nu este rendez-vous întîmplător, nu-i fabricant de asimilări, ci Eminescu este cometa Halley proorocită cu sute de ani în urmă de socotelile naturii ca rezultantă a calităților și aspirațiunilor unui popor; Eminescu este vioara străbună pe care au cîntat cronicarii veacurilor stinse și lăutarii de mai tîrziu; Eminescu este fluerul prin care ciobanul își doinește jalea, este buciumul ce se înalță majestos și amenințător în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gradul de cuprindere în școală), se introduc alte două variabile: media anilor de școală și durata preconizată de școlarizare. De asemenea, pentru venituri se introduce venitul național brut pe locuitor în locul produsului intern brut pe locuitor. Schimbările intervenite au fost rezultanta preocupărilor permanente ale specialiștilor în domeniul cuantificării cât mai riguroase a dezvoltării umane, a identificării celor mai potrivite variabile care să reflecte progresele sau regresele diferitelor țări în acest domeniu și care să fie în acord cu tendințele actuale la
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
la revolta studențească din Mai '68 de la Paris - ai cărei demni urmași au fost studenții români de azi -, îmi repetam: libertatea și democrația se cuceresc! Se învață pas cu pas și se poate spune, cred, cu îndreptățire: adevărata democrație e rezultanta unui proces de restructurare, nu ipoteza lui! Din haos și ebuliție nu există decât o singură ieșire: reinstaurarea societății civile - singura în stare să fundamenteze, de acum înainte, un dialog cu puterea. Structurile acestei societăți civile (de la civitas) vor trebui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Israel", Generalul Dayton atribuindu-le chiar statutul de "fondatori ai unui stat Palestinian", care se așteaptă să devină realitate în scurt timp.578 Stephen Walt,579 încercând să explice de ce lumea arabă desconsidera Israelul, sugerează că această atitudine este o rezultanta a faptului că identitatea arabă împreună cu naționalismul arab sunt principalii factori care-i determina să-l perceapă drept o "amenințare și un inamic";580 în revers, lumea arabă consideră Israelul un "dușman al tuturor", "periculos de agresiv și expansionist", care
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
oară (IPC = 320) plasând astfel cazul în categoria de maximă gravitate pentru care supraviețuirile sunt excepționale. 15.7. FIZIOPATOLOGIA ARSURILOR Transferul căldurii la nivelul pielii este un proces complex. Contactul unui material supraâncălzit față de temperatură pielii este caracterizat printr-o rezultanta denumită temperatura de contact, dependentă de inerția termică a materialului (conductivitatea termică, densitatea, căldura specifică) ea fiind mai mică pentru materialele neconducătoare de căldură și mare pentru metale. Rezultatul acțiunii energiei termice asupra țesuturilor este în primul rând degradarea proteica
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
parte constitutivă a acestuia. Reactor și accelerator În această operație pe jumătate alchimică, intimitatea nu e, Însă, doar recipientul În care se produce miraculoasa transformare. Intimitatea, după cum am văzut, nu e o „realitate”, un concept analizabil sau o formulă, ci rezultanta impalpabilă, restul insesizabil al unor eforturi creatoare ce-și ignoră forța generatoare de sens. Din acest motiv, intimul e perceput ca un halou anarhic, o dezorganizare a exteriorității. Dar ieșirea anarhică (un anarhism relativ, de fapt, pentru că el urmează linia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
probând competență socială, reeducându-se cheltuielile care implicau asistarea lor. Această viziune economică se întrunește cu aspectul umanitar, realizate deopotrivă în procesul recuperării deficienților mintali și al calificării profesionale. Concluzii Adaptarea socio-profesională a deficientului mintal este un proces complex, o rezultantă a interrelației dintre deficient cu posibilitățile sale limitate și mediul în care trăiește. Predicția adaptării arată că prognoza acesteia nu poate fi realizată decât prin conlucrarea mai multor factori implicați: factori psihologici, factori sociologici, factori pedagogici, cât și prin elaborarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spre exterior, iar mișcarea are de regulă rol de limitare, încetinire, frânare” (Moțet, D., 2009); mișcare continuă în opinia noastră, gest motric desfășurat cursiv, continuu; mișcare discontinuă în opinia noastră, ansamblu de acte motrice desfășurate aleatoriu, întrerupt, fără continuitate; mișcare rezultantă în opinia noastră, ansamblu de acțiuni motrice datorate efectelor pe care mai multe forțe le generează asupra centrelor de greutate ale corpului și segmentelor sale; mișcare eficientă în opinia noastră, act motric realizat cu indici superiori, raportați la o anumită
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]