3,363 matches
-
ale simțurilor". O altă împărțire distinge între figurile "vorbirii" sau "figurile verbale" și "figurile gândirii". Ambele dihotomii au însă defectul de a se referi la o structură externă, foarte superficială, căreia îi lipsește funcția expresivă. Astfel, în orice sistem tradițional, rima și aliterația sunt ambele considerate drept "scheme" fonetice, drept ornamente acustice ; totuși, noi știm că atât rima inițială cât și rima finală pot sluji la închegarea sensului, pot funcționa ca elemente de cuplaj semantic. Secolul al XIX-lea considera calamburul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
au însă defectul de a se referi la o structură externă, foarte superficială, căreia îi lipsește funcția expresivă. Astfel, în orice sistem tradițional, rima și aliterația sunt ambele considerate drept "scheme" fonetice, drept ornamente acustice ; totuși, noi știm că atât rima inițială cât și rima finală pot sluji la închegarea sensului, pot funcționa ca elemente de cuplaj semantic. Secolul al XIX-lea considera calamburul drept un "joc de cuvinte", drept "cea mai ieftină formă de spirit" ; secolul al XVIII-lea, prin
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a se referi la o structură externă, foarte superficială, căreia îi lipsește funcția expresivă. Astfel, în orice sistem tradițional, rima și aliterația sunt ambele considerate drept "scheme" fonetice, drept ornamente acustice ; totuși, noi știm că atât rima inițială cât și rima finală pot sluji la închegarea sensului, pot funcționa ca elemente de cuplaj semantic. Secolul al XIX-lea considera calamburul drept un "joc de cuvinte", drept "cea mai ieftină formă de spirit" ; secolul al XVIII-lea, prin Addison, îl clasificase drept
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în minte un sistem de selecție. Cu toate acestea, în practică, putem scăpa din acest cerc vicios. In unele cazuri, ca în cel al sonetului, un criteriu de clasificare extern și simplu (poemul de patrusprezece versuri, cu o formă de rimă fixă) constituie punctul de plecare necesar ; în alte cazuri, ca în cel al elegiei sau al odei, ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă unitatea genului este dată de altceva decât de o etichetă lingvistică comună. S-ar părea că
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
construirea noii Biblioteci din Alexandria (1989). A obținut Premiul I la Concursul Național de poezie și eseu „Octavian Goga” (1997). Lirica lui P., putin bogată și cuminte, nu intenționează să depășească o anume tradiție ardeleneasca. Poetul e consecvent în a rimă și a ritma după canoane, iar versul lui se distinge prin acuratețe, prin nuanțele patriotice decente și prin notația peisagistica inspirată. Un Lied sună melodios și cald, la limita contemplației: „Zilele trec cum frunzele vin,/ anii se duc și-mpreună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
analiza statisticilor metrice. El poate sta însă numai o cronologie relativă, care poate conține erori considerabile. *23 Deși putem afirma fără riscuri că numărul celor din piesele lui Shakespeare scade de la Zadarnicele chinuri ale dragostei (în care se găsesc cele mai multe rime) la Poveste de iarnă (în care nu există nici o rimă), nu putem trage concluzia că Poveste de iarnă a fost, în mod necesar, scrisă după Furtuna (care numără două rime). Deoarece diferite criterii, cum ar fi numărul rimelor, cel al
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
relativă, care poate conține erori considerabile. *23 Deși putem afirma fără riscuri că numărul celor din piesele lui Shakespeare scade de la Zadarnicele chinuri ale dragostei (în care se găsesc cele mai multe rime) la Poveste de iarnă (în care nu există nici o rimă), nu putem trage concluzia că Poveste de iarnă a fost, în mod necesar, scrisă după Furtuna (care numără două rime). Deoarece diferite criterii, cum ar fi numărul rimelor, cel al terminațiilor feminine, cel al angambamentelor etc. nu dau exact aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
de la Zadarnicele chinuri ale dragostei (în care se găsesc cele mai multe rime) la Poveste de iarnă (în care nu există nici o rimă), nu putem trage concluzia că Poveste de iarnă a fost, în mod necesar, scrisă după Furtuna (care numără două rime). Deoarece diferite criterii, cum ar fi numărul rimelor, cel al terminațiilor feminine, cel al angambamentelor etc. nu dau exact aceleași rezultate, nu se poate stabili o corelație fixă și fără greș între cronologie și tabelele metrice. Izolate de alte date
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
găsesc cele mai multe rime) la Poveste de iarnă (în care nu există nici o rimă), nu putem trage concluzia că Poveste de iarnă a fost, în mod necesar, scrisă după Furtuna (care numără două rime). Deoarece diferite criterii, cum ar fi numărul rimelor, cel al terminațiilor feminine, cel al angambamentelor etc. nu dau exact aceleași rezultate, nu se poate stabili o corelație fixă și fără greș între cronologie și tabelele metrice. Izolate de alte date, tabelele pot fi interpretate cu totul diferit. De
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
lui Mihai Codreanu, este evident că și Ț. ar vrea să construiască folosind cuvinte-statui. El cizelează versuri rimate și albe, lungi și scurte, libere și regulate, unele în forme fixe (de la sonet la pantum), recurge la facturi strofice variate, lansează rime rare, uneori compuse, funambulești: „violacee”- „ce e”, „îmi” - „sfărâmi”, „ca s-o” - „Picasso”. Caz foarte rar în poezia noastră, cuvinte românești rimează cu vocabule străine: „Cântec pe Rin... / Fetele-s ca-n / Cartierul Latin. // Mais ou sont les / Neiges d
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul, Vin’ să vezi cât am crescut! (Nicolae Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6. Redă, pe scurt, conținutul poeziei. TESTUL NR. 12 1. Se dă textul: “Patria e aducerea-aminte de zilele copilăriei, coliba părintească cu copacul cel
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
de a îmbogăți, de a transforma cele învățate. El nu se mai mulțumește cu memorarea exactă („toceala”) ci cu învățarea selectivă, făcându i plăcere săși combine și recombine reprezentările de care dispune, obținând produse mentale noi, asociază cuvintele, ajungând la rime, metafore, alegorii, pubertatea fiind, de altfel, perioada în care copilul scrie primele poezii, schițe sau povestiri. Apare nevoia de a-și exprima și exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
mustoasele forme argotice: „șolticari”, „ștoarfă”, „l-am bunghit”, „trebunal”, „oceane azure”, „să exhumul”, „insercții”, „liclind”, „coadă zbrulă”, „acuprinde”, „viscol selenit”, „mirifele grădini”, „amirezmătoarea izmă”, „inima ingenuină”, „resplendind”, „cristoși conturși”, „contură” (=contur), „flăcărat” (=înflăcărat), „îngeluit”, „arbor morn”, „ne-despărțire-ar”, „putear-aș”. Sau cultivă rima rară: „burnus” - „taciturnu-s”, „s-a scurs” - „Burns”, „mahorcă” - „or că”, „háșiș” - „pașii-și”. Sub nivelul cărților de mai înainte sunt sonetele din Patriarhale și exotice (1988), ca și cele imnice, din seria Sport și liră, dedicate pindaric sportivilor: Imnuri olimpice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
anii ’70 și ’80. Cartea sonetului (1987) - o masivă istorie a genului, o suită de bune cărți în versuri pentru copii (Veverița de foc, 1967, Scarabeul sacru, 1979, Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, 1980) ș.a., precum și traducerile de poezie (îndeosebi din italiană) întregesc o operă diversă și masivă, cu inegalități explicabile, dar cu un sunet inconfundabil în lirica românească de după al doilea război mondial. SCRIERI: Legenda cerbului, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
pentru eseul liric de... și o epistolă regăsită de F. Aderca, București, 1977; Imaculatul panegiric, București, 1977; Cupola Bărăganului, București, 1979; Scarabeul sacru, pref. Romulus Vulpescu, București, 1979; Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, București, 1980; Ierbarul amorului. Blazoane, imnuri, elegii, sonete, Iași, 1981; Inventar celest sau Taraba marelui talcioc cu hârburi strânse la un loc sau Turnanta frescă picarescă, București, 1982; Dacica, pref. Alexandru Balaci, București, 1984; Cetatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Façon, București, 1969 (în colaborare cu Marilena Munteanu); Philip Sidney, Astrophel și Stella, pref. trad., București, 1980; Cecco Angiolieri, Canțonierul, pref. trad., București, 1982; Poeți letoni contemporani, pref. Ioan Covaci, București, 1987 (în colaborare cu Ioan Covaci); Domenico di Giovannini, Rime, București, 1991. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 84-87; Cristea, Un an, 112-115; Piru, Poezia, II, 69-86; Felea, Aspecte, I, 122-126; Ștefănescu, Preludiu, 57-62; Baltag, Polemos, 194-199; Manu, Eseu, 156-163; Alexandru Condeescu, „Imaculatul panegiric”, LCF, 1978, 42; Poantă, Radiografii, I, 182-184; Grigurcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
comportamentului, conchizând: „discret, atent și făcând abstracție de persoana lui, domnul Sevastos a știut să-și facă un prestigiu și să-l mențină”. Volumele Cronici rimate (1963) și Versuri (1967) adună colaborările lui S. din periodice - unele apărute și în Rime sprintene (1920) -, grupate pe cicluri. Primul, Campanii (1911-1916), cuprinde textele militantului socialist din tinerețe („sunt zămislit din ură și durere,/ Și răzvrătirea-mi gâlgâie-n artere”). Solidar cu „cei în lanțuri”, ale căror gânduri și aspirații „se lovesc de boltă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
în afară de imaginea reușită din Sentimentală - „Ca lacul înghețat, inert,/ Adoarme sufletu-mi deșert/ Și toate gândurile tac./ Icoana ta doar, neclintită,/ Stă ca o lebădă-mpietrită,/ Surprinsă de îngheț pe lac” -, se află doar stanțe stângace, descriptive. Primii comentatori ai Rimelor... au apreciat ca originală preocuparea pentru cei mici și umili, a căror suferință S. o înțelegea, devenind „cântărețul durerii resemnate”, cu „o notă de discreție, de finețe”, ajutat de „facilitatea de versificație, și de eleganța rimei și de bogăția imaginilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
descriptive. Primii comentatori ai Rimelor... au apreciat ca originală preocuparea pentru cei mici și umili, a căror suferință S. o înțelegea, devenind „cântărețul durerii resemnate”, cu „o notă de discreție, de finețe”, ajutat de „facilitatea de versificație, și de eleganța rimei și de bogăția imaginilor” (Tudor Teodorescu-Braniște). Ulterior G. Călinescu reține numai „o foarte spirituală și plastică definiție a sonetului”, iar mai târziu Al. A. Philippide, considerând cronica rimată „o formă artistică de gazetărie”, subliniază caracterul militant social, grav al unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
M.P. Arțâbașev (Craiova, 1927), Profesorul Storițân de Leonid Andreev (jucată la Iași și București, în 1939-1940), Bătrânețe zbuciumată de L. Rahmanov, Ilia Golovin de S. Mihalkov, Cartoforii de N. V. Gogol, înscrise în repertoriul Teatrului Național din București după 1950. SCRIERI: Rime sprintene, Iași, 1920; Aventurile din Str. Grădinilor, București, 1933; Camioneta verde, București, 1935; Monografia orașului Ploiești, București, 1938; Carte de bucate, București, 1939; ed. București, 1998; Amintiri de la „Viața românească”, pref. Dumitru Micu, București, 1956; ed. București, 1966; Istorisiri adevărate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Stoian), Rudin, București, 1967 (în colaborare cu V. Stoian), Fum, București, 1969; ed. București, 2000, În ajun, București, 1969, În ajun. Fum, îngr. Mircea Aurel Buiuciuc, București, 2003. Repere bibliografice: Scrisori - Ibrăileanu, II, 424-439, III, 391-392; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Rime sprintene”, DMN, 1920, 5 161; Demostene Botez, „Rime sprintene”, VR, 1920, 10; Camil Petrescu, „Rime sprintene”, UVR, 1928, 14; Arghezi, Scrieri, XXVII, 286-288; Izabela Sadoveanu, Mărturii, ALA, 1933, 658; G. Topîrceanu, Explicația unui succes, ALA, 1933, 675; G. Călinescu, „Aventurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Stoian), Fum, București, 1969; ed. București, 2000, În ajun, București, 1969, În ajun. Fum, îngr. Mircea Aurel Buiuciuc, București, 2003. Repere bibliografice: Scrisori - Ibrăileanu, II, 424-439, III, 391-392; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Rime sprintene”, DMN, 1920, 5 161; Demostene Botez, „Rime sprintene”, VR, 1920, 10; Camil Petrescu, „Rime sprintene”, UVR, 1928, 14; Arghezi, Scrieri, XXVII, 286-288; Izabela Sadoveanu, Mărturii, ALA, 1933, 658; G. Topîrceanu, Explicația unui succes, ALA, 1933, 675; G. Călinescu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, ALA, 1934, 686; Paul Daniel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
În ajun, București, 1969, În ajun. Fum, îngr. Mircea Aurel Buiuciuc, București, 2003. Repere bibliografice: Scrisori - Ibrăileanu, II, 424-439, III, 391-392; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Rime sprintene”, DMN, 1920, 5 161; Demostene Botez, „Rime sprintene”, VR, 1920, 10; Camil Petrescu, „Rime sprintene”, UVR, 1928, 14; Arghezi, Scrieri, XXVII, 286-288; Izabela Sadoveanu, Mărturii, ALA, 1933, 658; G. Topîrceanu, Explicația unui succes, ALA, 1933, 675; G. Călinescu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, ALA, 1934, 686; Paul Daniel, „Aventurile din Str. Grădinilor”, „Epoca”, 1934, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
sale poetice. D. caută regresiunea: „Zbor invers, în roci, în mări/ presupuse din defuncte ere” (Peisaje). Autorul cultivă o poezie a firescului, participă la balul naturii, caută „ceas de mulțumire”, ascultă ecourile muzicii copilăriei, cu miturile ei, se joacă cu „rime în in”. Tonul predominant este cel elegiac, poetul fiind un retractil, căruia nu îi plac larma festivistă și nici versurile encomiastice, încorsetarea de orice fel fiindu-i străină. În Muncă și sacrificiu, vituperează încercările de înregimentare în turmă: „Ritmic, vei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
așază scrierile lui în apropierea unor specii folclorice precum snoava. Dar capacitatea de invenție este redusă, ceea ce face ca substanța povestirilor să fie inconsistentă. Cu toate acestea, stilul se remarcă prin fluiditate, iar plasticitatea limbajului e pusă în evidență de rime interioare și întorsături de frază, de cele mai multe ori generate de folosirea expresiilor populare. Două piese într-un act, După teatru și Un trandafir în livrée, incluse în repertoriul teatrelor de diletanți din Transilvania, sunt comedii de situație. Coleg de clasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]