2,775 matches
-
imaginilor sexual-viscerale se explică tocmai prin tentativa de a delimita un hinterland protector. Încercând să împiedice disiparea cosmosului, eul liric densifică aglomerările de materie, împrăștiind sânge și înmulțind numărul sexelor: „menirea mea-i să strâng masiv în pântec/ o tragică risipă./ și ca să uit coșmarul acestei vieți/ aș vrea să-mi fie sexul o aripă” (Și ca să uit). Versurile rezumă exemplar condiția ontopoetică a eului liric: zborul poetei nu are nimic de-a face cu elevațiile „puriștilor”, fiind o levitație de-
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
fără îndoială, la catedră el fiind un „animator”, un vraci dominând sala în alt mod decât Maiorescu. În pagina scrisă, același tumult vital nestăpânit, dar și excese neiertate: „Informația parazitară se răsfață trufaș, fără procedeul eliminării metodice, ci cu o risipă de fișe scăpate dintr-o vastă bibliotecă, pe o rază de lună, într-o noapte de Walpurgis”. L. însuși contaminat, încălzit, deși pornind de la date verificate, le topește în cuptorul imaginației, fantazând și dând despre Iorga pagini de cea mai
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
predominant fiind sonetul. H. adoptă postura de poet-copil care privește la lume nu atât prin copilăria maturului, cât prin maturitatea copilului încercat deja de asprimile timpului și ale secolului. De aceea, hamletizează în sens modern. Formula fixează implicarea, participarea și risipa, consumul uman. În Lut ars (1984) și Darul vorbirii (1985), perdeaua tainei se așază peste lucruri, făcându-l pe poet să „se petreacă” în ele, să lunece în neantul lor cu chip amăgitor: „Mă tot petrec în lucruri mai nou
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
malițiozitățile ce o compun, melanj de artificialitate și oralitate, de sarcasm și înclinație către calambur. „Combinație inelucidabilă între facondă și căzneală”, emisă cu „o ușurință anevoioasă a exprimării”, maniera criticului este a unui „cronicar cu sămânță de vorbă”, care prețuiește „risipa, ocolurile, introducerile, parantezele. Până să ajungi să afli ce vrea să spună, trebuie să te înarmezi cu răbdare” (Nicolae Manolescu). Alt critic (Gheorghe Grigurcu) i-a aproximat plastic identitatea stilistică prin imaginea „reunirii într-o singură conștiință” a lui Marius
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
de mai sus, cu toate că relevante, par totuși insuficiente pentru a justifica de ce șase miliarde de ființe umane trebuie să fie conectate și implantate reciproc În societatea globalizată. șase miliarde de conexiuni individuale, În absența unui scop unificator general, par o risipă colosală de energie umană. Mai important, legăturile globale fără vreun scop transcendent riscă o Îngustare, și nu o lărgire a conștiinței umane. Vestea bună este că mărirea conectivității rasei umane duce la creșterea conștiinței personale despre toate relațiile care formează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui D. Bolintineanu sau în cel al lui Al. Macedonski, după cum „balurile albe și lumea de mătase” țin de atmosfera serbărilor galante verlainiene. Totul e transcris într-o aglomerație febrilă și cu o fluență cvasiminulesciană, care afirmă, prin lux și risipă, o caracteristică a ludicului, dar o și subminează. Cu scânteieri de versuri fantaste („Prințesele din lună/ Cu rochi de pantomimă/ Pătrund printre perdele/ Se-ntind pe canapele/ Se-aștern peste covoare/ Petrec în toată casa/ Și toată casa arde/ De
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
-i dea o sfîntă de bătaie soră cu moartea" - Agîrbiceanu). Involuntar comică mi se pare selecția ultimelor două exemplificări, din perioada presiunii ideologice și a propagandei, cu inovațiile lor: "o forță de demascare soră cu moartea" ("Cinema", 1968) și "o risipă de materiale soră cu moartea" ("Scînteia", 1969). Și în uzul actual, anumite alunecări și substituții produc, din aproape în aproape, extinderea formulei. Alături de construcția-tip - "O bătaie soră cu moartea îndură mai toate nevestele" ("Evenimentul zilei" = EZ, varianta pe Internet
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
oricărui client, de sorginte de la țară, nu este ce cumpără. El nu știe ce bucurie și ce nevoie caută. Ci cum o cara. Aici, piața îi oferă o diversitate și multiculturalitate de pagube, care mai de care mai largi, la risipă. Unu: cărucioare. Ba prea scurte, ba prea fix, la tracțiune, ba prea scumpe, ba cu rotile prea mici, ba cu baza prea strâmtă, ba fără baza de susținere, la sarcină, ba de nici măcar un sac de făina, nu pui să
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]
-
o lună cu ochii de gheață în hibernarea greoaie a poverilor sufletești. Alături, înariparea îngerească a speranței. Zăbovesc pe străzi ca-ntr-o rugăciune. În jur, doar pândele cerșetorilor îmbrățișați părintește de ger, în uimirea trecătorilor indiferenți. Oriunde privesc, abatere, risipă, pierzanie de la drumurile moștenite de la facere, în licărirea luceafărului de seară. MĂ CHEAMĂ SINGURĂTATEA Șoapte meschine îmi șuieră în urechi, tocmai când bat clopotele împărtășaniei. Robe atârnate peste capetele rugânde, ochi înecați în lacrimi de căință, mustrări sfidând timid lumina
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
esență, una a materialității apăsătoare, de neînvins, chiar dacă „prin intensitatea cvasimorbidă a sensibilității sale de gorgonă și eumenidă, Eta Boieriu se chinuie parcă să-și resacralizeze lumea” (I. Negoițescu). SCRIERI: Ce vânăt crâng, Cluj, 1971; Dezordine de umbre, Cluj, 1973; Risipă de iubire, București, 1976; Miere de întuneric, Cluj-Napoca, 1980; La capătul meu de înserare, îngr. I. N. Boeriu, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1985; Din pragul frigului statornic, îngr. I. N. Boeriu, pref. Gh. Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Boccaccio, Decameronul
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
fel de logică, bizar până la absurd. În această situație, individul nu colecționează, ci adună la Întâmplare obiecte diferite, lipsite de orice fel de utilitate, ieșite din uz, vechi etc. Este o formă de degradare patologică a gusturilor, a egotismului său. Risipa este opusul acumulării. Ea indică o slăbire considerabilă a egotismului individual. Individul, datorită unui Supra-Eu slab, nu are simțul valorilor. El risipește la Întâmplare, adesea lipsit de orice fel de logică, de orice fel de utilitate, indiferent de circumstanțe. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fiind, de pildă acesta: ,, Dincolo de vis le vei găsi altfel pe toate - / În adormire fi-vei trecută de vad./ Dar toată acolo, peste întinderi te arată,/ În acest parc de ciment și de brad.// Pe alei candelabre desprinsă-i dintâi/ Risipa brațelor tale cu întunerecul priză/ De lucruri știute cuprinsă tu ești, tu rămâi,/ Când moartea-ți va fi cel mult o surpriză,/ Sau ruptă de flăcări în jur vei năluci mai înaltă/ Cu mădularele facle prin stingerea toată./ Prin urme
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
pensii] și mai puține impozite. În viitorul buget se vor prevedea 20 milioane reduceri [la cheltuieli] și 6 milioane [Încasări] de pe urma noilor impozite. I-am Încredințat lui D. A. Sturdza și ministerul de Război pentru a pune capăt odată și odată risipei. Sub directa mea Îndrumare se vor reduce șase milioane fără a se diminua numărul trupelor sau al munițiilor: dimpotrivă administrația, intendența și toate sinecurile vor fi suprimate fără milă. Practic armata va fi Întărită și teoretic redusă, adică vom trece
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
copleșitoare, lucrurile stau bine; dimpotrivă În țară crește nemulțumirea din cauza marilor reduceri de salarii, pensii și din diferitele ramuri ale administrației. Lumea este de părere că dacă finanțele stau atât de strălucitor și există excedente Însemnate poate să Înceapă vechea risipă. Deoarece așa ceva nu poate fi nicidecum acceptat și Opoziția promite tot ceea ce nu poate și nici nu vrea să Împlinească, au Început să fie sătui de guvern și sunt puse În mișcare toate pârghiile ca să-l răstoarne. Astfel situația este
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Dumnezeu le-a dat prepelițe pe săturate. Însă, din lăcomie și egoism, ei au mâncat în exces, provocându-L la mânie pe Creator (Numerele 11:31-33). Dumnezeu a rămas neschimbat. Prin urmare, creștinii trebuie să se străduiască să nu facă risipă, pentru că risipa poate fi un semn de lăcomie. Unii sunt de părere că au dreptul să folosească energia electrică sau alte resurse naturale după bunul plac. Dar resursele naturale nu trebuie risipite doar pentru că ni le putem permite sau pentru că
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
a dat prepelițe pe săturate. Însă, din lăcomie și egoism, ei au mâncat în exces, provocându-L la mânie pe Creator (Numerele 11:31-33). Dumnezeu a rămas neschimbat. Prin urmare, creștinii trebuie să se străduiască să nu facă risipă, pentru că risipa poate fi un semn de lăcomie. Unii sunt de părere că au dreptul să folosească energia electrică sau alte resurse naturale după bunul plac. Dar resursele naturale nu trebuie risipite doar pentru că ni le putem permite sau pentru că există din
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
cel puțin bazele metodelor statistice. Chiar dacă sunt astăzi disponibile numeroase softuri statistice cu interfețe prietenoase, fundamentele și cadrul conceptual nu trebuie ignorate. Îmbunătățirea calității cercetării medicale este vitală. Derularea unor studii insuficient analizate sau impropriu proiectate nu implică doar o risipă de resurse prețioase ci este și profund neetică. Afirmațiile statistice pot clarifica situații sau pot conduce pe piste greșite, în funcție de modul în care sunt înțelese. Exemplul descris în continuare este sugestiv în acest sens. În lucrarea [1] s-a descris
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
SCRIERI: Caiet liric, Chișinău, 1958; Trezirea viorilor, Chișinău, 1963; Drum deschis, Chișinău, 1996; Bucuria întâlnirilor, Chișinău, 1967; Dor de cuvinte, Chișinău, 1971; Flăcări pe comori, Chișinău, 1973; Culori și anotimpuri, Chișinău, 1974; Ultima frunză, Chișinău, 1976; Versuri. Eseuri, Chișinău, 1988; Risipă, îngr. pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, Vitalie Tulnic, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 542-547; Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 84-92; [Vitalie Tulnic], „Basarabia”, 1992, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 197-198; Popa, Ist. lit., II
TULNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290299_a_291628]
-
distinctă, de (pseudo-)marginal respectabil, părăsind prim-planul actualității, dar fără să se piardă în anonimatul umoristicii industrioase. În Proiect de câine, volum de povestiri antirealiste, superior burlești, V. impresionează prin combinația de umor lexical, lexical-conceptual și sintactico-silogistic și admirabila risipă de imaginație aplicată unor lucruri mici, din sfera derizoriului. Prozatorul se înfățișează mai ales ca un experimentalist, operează cu parabola modernistă, cu bufonada absurdă și inventează cu dezinvoltură cuvinte, manipulate în manieră ironică. Scriitura lui se caracterizează prin oralitate convingător
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
verbale, prin lipsa majusculelor. Ceea ce asigură, în ultimă instanță, unitatea este memoria, amintirea copilăriei: „dispunem întotdeauna de o trăsură unde memoria / noastră crudă te va răstigni”. Înregistrând aspecte fragmentare ale realului, eul se pierde, se risipește în fiecare clipă: „atâta risipă în noi atâta risipă în noi / încât a privi în gol nu este oare / începutul unei lumi privite pe dinafară?” Poezia nu este posibilă decât din prisma acestui „îngheț” interior, a atingerii „Nordului”, grad zero al percepției suprapus peste decantarea
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Ceea ce asigură, în ultimă instanță, unitatea este memoria, amintirea copilăriei: „dispunem întotdeauna de o trăsură unde memoria / noastră crudă te va răstigni”. Înregistrând aspecte fragmentare ale realului, eul se pierde, se risipește în fiecare clipă: „atâta risipă în noi atâta risipă în noi / încât a privi în gol nu este oare / începutul unei lumi privite pe dinafară?” Poezia nu este posibilă decât din prisma acestui „îngheț” interior, a atingerii „Nordului”, grad zero al percepției suprapus peste decantarea afectelor. Elegiile din Regensburg
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
a versurilor din primul volum semnat de Z., ca de altfel a întregii sale lirici, este imaginea; o imagine care nu vrea să epateze, ci este firească, ivindu-se din natura de care poetul s-a simțit mereu aproape. Atâta „risipă” de imagini nu se mai întâlnise - s-a spus - decât la V. Voiculescu. Poetul nu evocă țara fizică, ci una transfigurată într-o „țară a ochilor”. A doua plachetă, Murmură tăcerile (1940), continuă cu aceeași simplitate să dezvăluie o sensibilitate
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
similar și colorit exotic (Noapte bună), iar Alessio e de asemenea o scriere cu ambianță exotică și tramă melodramatică. În două nuvele realiste, Conu Alecu Zăgănescu și Subprefectul, evoluează siluete prefigurând personaje din romanul Comăneștenilor: Alecu Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul al lui I. Al. Brătescu-Voinești; un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi nemernic, figură anticipându-l pe Tănase Scatiu. Locotenentul Sterie și mai
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
strategiei, se face o preevaluare. Pe parcurs, se urmărește continuu eficacitatea potențială a strategiei, eventualele deficiențe de implementare a acesteia pentru corecție, explorarea continuă a alternativelor. Evaluarea finală - la sfârșitul unui ciclu de acțiune - este esențială pentru a se evita risipa efortului pe căi probate a fi slab eficiente sau chiar ineficiente. Bibliografie Forsyth, Tim (coord.), 2005, Encyclopedia of International Development, Routledge, Londra, New York. Ginsberg, Leon, 1996, Understanding Social Problems, Policies, and Programs, University of South Carolina Press, Columbia. Haralambos, Michael
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
to Govern, Circulo de Lectores, Galaxia Gutenberg, Barcelona, 1994; Bertelsmann, München, 1994; Frank Cass, Londra & Portland, 2001. Gabor, D.; Colombo, U.; King, A.; Galli, R., 1978, Beyond the Age of Waste, Pergamon Press, Oxford [ed. rom.: Să ieșim din epoca risipei, traducere de Nicolae Frigioiu, Editura Politică, București, 1983]. Giarini, Orio, 1980, Dialogue on Wealth and Welfare: An Alternative View of World Capital Formation, Pergamon Press, Oxford. Giarini, Orio; Liedtke, Patrick, 1998, Wie Wir Arbeiten Werden, Hoffmann und Campe, Hamburg [ed.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]