4,307 matches
-
ȘI CRIȘAN Era În toamna anului 1784. Se anunța o iarnă grea. Țăranii din Transilvania așteptau de multă vreme să li se ușureze traiul. Iobagii de pe moșiile nobililor fuseseră transformați În robi ai pământului, iar cei din Munții Apuseni, În robi ai aurului. Nobilii și statul doreau să aibă cât mai multe cereale și cât mai mult aur, dar acestea nu puteau fi obținute decât de brațele iobagilor, pe care-i obligau la fel de fel de munci grele. Deosebit de grea devenise munca
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
gândeau că-n acest fel, iobagii se vor Înspăimânta și nu se vor mai răscula. Horea a murit ultimul, spunând: ,,Mor pentru popor”. Cuvinte: iobag = țăran fără pământ, obligat să muncească pe moșia nobilului; nobili = În trecut, stăpâni ai pământului; robi ai pământului = iobagi obligați să muncească pe pământul nobililor; robi ai aurului = iobagi obligați să lucreze În minele de aur din Munții Apuseni; Viena = capitala statului austro-ungar sub stăpânirea căruia se afla și Transilvania noastră; Apuseni = ramura de apus a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nu se vor mai răscula. Horea a murit ultimul, spunând: ,,Mor pentru popor”. Cuvinte: iobag = țăran fără pământ, obligat să muncească pe moșia nobilului; nobili = În trecut, stăpâni ai pământului; robi ai pământului = iobagi obligați să muncească pe pământul nobililor; robi ai aurului = iobagi obligați să lucreze În minele de aur din Munții Apuseni; Viena = capitala statului austro-ungar sub stăpânirea căruia se afla și Transilvania noastră; Apuseni = ramura de apus a Munților Carpați. DIN ANII DE ȘCOALĂ AI LUI NICOLAE BĂLCESCU
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
voi trece mândru, puternic, zâmbitor, Un împărat... pe frunte purtând [mîndră] coroană Să-ngenunchez la tine așa ca la icoană Și, arătîndu-ți toată averea fără samă, Să-ți zic: "Ia-le pe toate, dar și pe mine ia-mă. " Ca robul cel din urmă să fiu pe lângă tine, Dar să mă bucur vecinic de dragile lumine Din ochii tăi, cum sfinții privesc pe Dumnezeu... Au mai lăsa tu, Anna, să te privesc mereu?... Și dac-ai zice ba nu, n-ai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
raze să reverse din frunte-a mea coroană Apoi să cad nainte-ți așa (îngenunche), ca la icoană, Și, arătîndu-ți toată averea fără seamă, Să-ți zic - ia-le pe toate, dar și pe mine ia-mă. (Anna oftează adînc) Ca robul cel din urmă să fiu pe lângă tine, Dar să mă-mbete vecinic cereștile lumine Din ochii tăi... Cum sfinții privesc pe Dumnezeu {EminescuOpVIII 107} Au mai lăsa tu, Anna, să te privesc mereu? Pierdută pentru mine, zâmbind numai să treci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
privirea ta în treacăt. Oricât fii de frumoasă, oricum fie-al tău port, Te văd cu ochiul minții-mi, c-un rece ochi de mort. [ACTUL V] [SCENĂ] [BOGDAN-DRAGOȘ în mijlocul curții sale, ROMAN BODEI] 2254 ROMAN Sloboade-acuma, Doamne, pre robul tău - văzut-au Cu ochii săi și ceasul și ziua mîntuirei. Trăiesc, preaînalțate, într-o străină lume Și împrejur de mine eu văd numai copii. O lume nouă, nouă, cum n-o am mai văzut, Îmi pare cumcă-n lume trăii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai sânt și alte țeri, Surori a țerei noastre ce, stinse de dureri, Se zbat sub biciul celor cu care voi dați mâna Ca să zdrobiți pe turcul cu dânșii împreună. Creștini își zic aciia, dar, mai păgâni ca turcii, Vând robi pe bieții oameni - și pun în vârful furcii Pe orcine din oameni care le-ar spune: stați, Acești sărmani sânt oameni, ca oameni vă sânt frați. Astfel stă scris în legea cea sînt-a lui Cristos? Turcu-i mult mai detreabă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
legi Au surpat două imperii și pe paisprezece regi, Peste Asia și-Europa au întins deodată lanțul Și ce zi înfricoșată [cînd] au fost luând Bizanțul! Peste crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți grămădite stăteau roabele și robii. Stăteau legați împreună, ici ostași legați de clerici, Țipetele de muiere răsunat-au din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
surpat două imperii și pe paisprezece regi, Peste Asia ș-Europa el își întinsesc lanțul. Ce mai zi înfricoșată când au fost luând Bizanțul! Când pe crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți în grămadă plângeau roabele și robii, Când din Aghia Sofia n-auzeai cântări de clerici: Țipetele de muiere răsunau doar din biserici Prin strigări de bucurie... Oardele cele barbare Înadins făcuse nunta lor păgână în altare; Urlete de biruințe mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dând viața valurilor furtunoasei mele patemi. Dulce-i trupul alb ca spuma, dulce-i glasul de sirenă, M-ai înnebunit cu totul și visez veghind, Irenă. De pe crucile plecate se aude glasul cobii Și grămezi-grămezi pe uliți tremur sclavele și robii. * Și în trei bucăți acuma stema țării este spartă, Răsăritul și Apusul s-au unit ca s-o împartă. * Ridicând pe-a noastre țărmuri ochii Asiei pustie. De derviși urlând ca cânii cu călugăriți nebune * Mohamed biruitorul, biruit fiind de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aprind focul cu icoane, Ici cu hohot se adună și privesc cum un arap Lui Hristos întins pe cruce i-au pus un turban în cap. Peste crucile plecate sună jalnic glasul cobii Și grămezi-grămezi pe drumuri treceau sclavele și robii; Ici călugărițe albe ce legate sânt cu funii, Și copii de crudă vrâstă, și bătrâni și albi sânt unii, Slugă și stăpân alături, ici ostași legați cu clerici Țipetele de muiere crud răsună din biserici Cu strigări de bucurie... oardele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
strigă: "Eu sânt țărână și cenușă", și iarăși m-am uitat în mormânturi și am văzut oase goale și am zis: "Oare cine este împăratul SAU ostașul sau bogatul sau direptul sau păcătosul? Ci odihnește-l, Doamne, cu direpții pe robul tău. [SCENA] II LĂPUȘNEANU (intră învălit în mantie de purpură) (pentru sine) De se-ntîmplă ceva-n țară și cumplit și făr' de lege Cine poate fi de vină? Lăpușneanu, se-nțelege... Bună vreme, boieri! [BOIERII] Bună să fie inima M
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
strigă: "Eu sânt țărână și cenușă'', și iarăși m-am uitat în mormânturi și am văzut oase goale și am zis: "Oare cine este împăratul sau ostașul sau bogatul sau direptul sau păcătosul; ci odihnește-l Doamne cu drepții pe robul tău". [SCENA] II L[ĂPUȘNEANU] (pentru sine) De se-ntîmplă-n astă țară vreo mare fărdelege Cine poate fi de vină? Lăpușneanu, se-nțelege! (tare, rîzînd) {EminescuOpVIII 218} Bună vreme, bună vreme... adunați ca și la joc Vă văd veseli, vă văd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care pe loc mă făcură c-un picior mai nalt. Această încălțăminte popoiată nu numai că mă ținea ca în butuci, căci nu puteam fugi, dar chiar și să merg mă aducea în primejdie de a cădea, dacă acei doi robi ai mei pentru aceea vreme nu m-ar fi apucat, unul d-o parte și altul de alta, de subțiori. Acum eram la mijloc în mînile lor, n-aveam ce face, trebuia să mă las unde m-or duce. Trecurăm
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
cuminte popor de lângă Dunăre, rușine de noi înșine, de amorțirea noastră națională, că am putut îngădui unui asemenea panglicar oriental, bun pentru a bate toba înaintea unei menajerii, să se pretindă conducător al spiritului public de la noi. Mai bine, zicem, rob sub vechile Domnii drepte și sub legile lor creștine, cu conștiința că deasupra-ți se 'ntinde marele arbor al poporului și al geniului românesc, decât la banchet alături cu gheșeftari ca Carada, cu eroi ca Candiano, cu oameni de onestitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sub legile lor creștine, cu conștiința că deasupra-ți se 'ntinde marele arbor al poporului și al geniului românesc, decât la banchet alături cu gheșeftari ca Carada, cu eroi ca Candiano, cu oameni de onestitatea lui S. Mihălescu. Mai bine rob în țara drepților decât om mare în țara în care malonestitatea, trădarea nocturnă, vicleșugul și pehlivănia sunt merite și titluri de înaintare. Toată mândria noastră de rasă, tot sângele strămoșilor, toată vigoarea și înțelepciunea lor, naivă și tânără, buna lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
exista nici o altă dare, constituia abia a douăsprezecea parte a bugetului actual de venituri și nu se va găsi un singur caz, de la gonirea fanarioților până la reabilitarea lor de acum pe cale piezișă, în care un om să fi fost vândut rob pentru capitație. A pune aceste vânzări monstruoase în socoteala capitației, a dării celei mai mici și mai neînsemnate, este un act de estraordinară rea credință și o apucătură pentru a ascunde adevăratul izvor al răului și a-i substitui o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trist a constata acest adevăr; e trist a constata că faimoasa noastră psendocivilizație nu s-a tradus decât într-o cumplită apăsare a poporului nostru. La urma urmelor însă nici un popor nu e osândit de Dumnezeu de a fi vecinic robul invaziunei stârpiturilor orientale și când, fără nici un bine pe pământ și fără rază de speranță în inima sa amărâtă, cade ostenit în umbra străinătății, el a murit pentru istorie, dar moartea va fi fost o binefacere supremă și o mântuire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la putere, înmulțește iar funcțiile, ridică bugetul cheltuielilor în șase ani cu 40 procente, mai face drumuri de fier, se mai ridică palate la București, în același timp în care se vinde cămașa de pe țăran, ba se vinde el însuși rob cu brațele. 191 {EminescuOpXIII 192} Daca toate acestea nu s-or fi chemând progres, apoi nu mai știm ce e progresul. "Romînul" se preface a fi atât de naiv pentru a număra anii câți au fost conservatorii la putere și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în țară, să fie politicește și social egali cu românii. Nu degeaba li se zice burtă verde. E costumul* bulgar. ["CU GHEȘEFTARI... "] 2264 cu gheșeftari ca Carada, cu eroi ca Candiano, cu oameni de onestitatea lui S. Mihălescu. Mai bine rob în țara drepților decât om mare în țara în care malonestitatea, trădarea nocturnă, vicleșugul și pehlivănia sunt merite și titluri de înaintare. Toată mândria noastră de rasă, tot sângele strămoșilor, toată vigoarea și înțelepciunea lor, naivă și tânără, buna lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înaintare. Toată mândria noastră de rasă, tot sângele strămoșilor, toată vigoarea și înțelepciunea lor, naivă și tânără, buna lor credință și dreptatea lor neclintită protestează în contra pângăririi istoriei noastre naționale de cătră un asemenea venetic. ["MAI BINE... 2257 Mai bine rob sub dominațiunea unui popor onest decât egal cu aceste canalii fizic și moral decrepite. {EminescuOpXIII 340} ["LEGEA TOCMELELOR... "] 2264 Legea tocmelelor trebuie schimbată, trebuiesc create neapărat condițiile bunului trai al țăranilor, căci altfel chiar existența națională a României e amenințată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar trebui să-i iau locul, zise tânărul arătând spre corpul neînsuflețit al Preotului care zăcea la picioarele sale. Dar dacă asta e ceea ce îmi oferiți, atunci am să plec în pustiu chiar acum. Fiindcă nu vreau să mai fim robii planetei acesteia. Încercă să-i cuprindă pe toți ai lui cu privirea. Simțea teama, simțea nedumerirea, dar exista acolo în mințile lor, fără îndoială, și speranța. - Zerri m-a învățat că pentru a izbândi în luptă nu trebuie să rămâi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
1996: 231). Dincolo de acest aspect ne întrebăm oare cum se stabileau relațiile între rumâni, cei care erau de mai multă vreme, cei mai noi, foști boieri, dacă puteau fi strămutați după voia celor ce îi stăpâneau etc. Pentru că rumânul era robul. Nefiind de un neam, boierii au împilat fără limite țăranul român. Or, pentru existența unei solidarități reale este nevoie de echitate socială. Se observă la Motru intuiția absenței funciare a diversificării comunitare. El spera să se poată identifica variații semnificative
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și sprijin la nivel politic pentru a produce schimbarea, apar piedici mari. Sătenii persistă în practicile lor, în pofida eforturilor de a îmbunătăți situația. Unii vor spune, grăbit, că sunt leneși, îndărătnici. O analiză atentă ne va arăta însă că este robul tradiției. Uneltele cu care lucrează nu și le alege el ci sunt venite din tradiție. El nu poate schimba asta, nu poate utiliza o unealtă nouă și să se facă de râsul lumii. Dacă este să-și schimbe tehnica de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]