4,815 matches
-
lui Felix Aderca, apărut în 1945 la Editura Fundațiile Regale. Să încep prin a aminti că F. Aderca, unul din militanții cei mai energici pentru modernism, a fost un scriitor prolific și inegal, răspândit în variate activități, manifestat ca poet, romancier, dramaturg, eseist, critic literar, traducător, autor de s.f., alcătuitor de biografii romanțate și de cărți de aventuri pentru tineret. Să mai adaug că romanul Revolte a fost considerat de Ov.S. Crohmălniceanu "o satiră subtilă a formalismului juridic" (Literatura romănă între
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
deplină cunoștință de cauză și de consecințe estetice, o alegere intelectuală a unui anumit mod de a scrie. Însă avem bănuiala că o astfel de opțiune este motivabilă și psihologic, este cerută de un anumit fond moral și afectiv al romancierului. Obiectivitatea este, de fapt, sinonimă cu fuga de subiectivitate, dacă e să o definim prin raportare la contrariul ei. De ce această evitare a subiectivității, de unde vine această reticență programatică sau de unde ar veni, cum se exprimă autorul însuși, sfiala de
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
sonore a fost făcută de redactia revistei România literară, iar textul a fost revizuit stilistic de Augustin Buzura și de mine. Desene de Mihaela Șchiopu. (M.I.) Mircea Iorgulescu: Invitatul emisiunii de astăzi este Augustin Buzura, unul dintre cei mai proeminenți romancieri români contemporani, autor al unei opere ce impresionează prin masivitate și cuprindere. Absenții, Fețele tăcerii, Orgolii, Vocile nopții, Refugii, Drumul cenușii sunt titlurile unor cărți care, de peste un sfert de veac, jalonează un destin literar și fixează perimetrul unei experiențe
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
în intriga cărții. O derulare de roman polițist combinat cu cel de mistere, un traseu epic în care biografia și sfârșitul tragic al eroinei amână să fie pe deplin lămurite. În general, oamenii aceștia din Est asupra cărora se concentrează romancierul și care bat la porțile Occidentului prosper vin spre Hotel Europa cu habitudini ciudate și fragmente dintr-un trecut apăsător ce continuă să-i bântuie. Mafia rusească și temutul KGB, brava Securitate națională, cu membrii ei de rețea ba dezactivată
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
până-n vârful unghiilor", Marin Preda, Stelaru, T. Bărbulescu ș.a.), cu toți talentați și îndrăgiți: ,care mai de care poet (...) cu un munte de tinerețe în ei. îi iubesc și îi admir". Jurnalul anilor 1944-1948 dezvăluie câteva obsesii: de a fi romancier, de a pleca în diplomație, ca ,atașat de presă", de a continua ,scrisul politic" chiar dacă ,azi, când comuniștii sunt la putere, înverșunarea mi-e mult mai redusă". Tot de-acum se înmulțesc și nemulțumirile față de lumea politică și literară. Paginile
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
anilor '90. Intertextualism și ironie, un mimetism sclipitor, ușurința pătrunderii în psihologia feminină, transformă romanul în experiment singular. O casă la capătul lumii arată un prozator fermecat de proza Virginiei Woolf. Un pasaj din Jurnalul scriitoarei explică viziunea împărtășită de romancierul american încă de la prima carte: "Aș putea povesti o mulțime de lucruri despre Orele & descoperirea mea, cum dezgrop aceste peșteri frumoase în spatele personajelor mele; cred că aceasta dă exact măsura lucrului pe care-l doresc: umanitate, umor, profunzime. Ideea este
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
un abandon. încît toată pînda pisicii fusese o exagerare ridicolă, un sadism tipic speciei. Ronțăiala aripilor, praful fin scuturîndu-se de pe ele, pătînd botul pisicii, schimonoseala ei, ca satisfacție". Vorbind despre ivirea unui personaj din sine, despre altfel zis ,nașterea" lui, romancierul își atestă prelungirea ființei în ființa acestuia: , Caracterul unui personaj pe care mă căznesc să-l nasc, să-l aduc pe lume...Acest suflet născocit pe care l-am îmbrăcat ca pe o haină străină ce nu prea îți vine
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
poezia este discutată separat de proză (deși nu aceasta este cea mai importantă modificare), pe când în 1965 capitolele despre un sector sau altul al creației se succedau cronologic. Printre secvențele despre poezie erau intercalate în 1965 capitolele despre pamfletar și romancier. În 2004, prozei îi este rezervată ultima treime a cărții. Dar viziunea de istorie literară a rămas, în principiu, aceeași. Cartea din 1965 se anunța din subtitlu ,eseu despre vârstele interioare"; în 2004, o astfel de mențiune lipsește, dar parcurgerea
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
fi intrat în folclor "și rezistă și azi, dovadă că intuiția scriitorului a fost exactă". Rezervele, tăios exprimate, într-una din epistolele lui Duiliu Zamfirescu către Titu Maiorescu, față de nuvela O făclie de Paște și față de drama Năpasta, în care romancierul credea a găsi artificiu și inautenticitate psihologică, îi sugerează exegetului o asemenea raportare: "E, acolo, o critică de detaliu, cîrtitoare și foarte asemănătoare cu cea operată nu demult de către Alexandru George asupra nuvelei ŤCalulť de Marin Preda". Rememorările din copilărie
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
simbolismul ar consta în exprimarea și descifrarea realității cu ajutorul simbolurilor, asta da, definiție originală! Fii cuminte, Istodor, și lasă în pace metonimiile și restul! Mai bine o rugai pe Leonida Lari să-ți recite niște versuri din C.V.T. Marius Robescu, romancier A apărut nu demult, la editura Muzeului Literaturii Române, primul volum al unui roman care poartă semnătura regretatului poet Marius Robescu. Ar fi putut fi un eveniment dar nu a fost, pentru că simpla publicare nu era suficientă pentru a-l
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
a mă îndrepta către meta-istorie, filosofia istoriei, metafizică și sacru. Nu rîde, nu plînge, înțelege. - Spinoza. Nu mi-a rămas o altă soluție decît să... înțeleg. Detașat dar interesat, impasibil dar curios să aflu...". Adrian Marino îi spune la telefon romancierului: "Dumneata ești un anacronic, domnule Nedelcovici!", iar Angela Martin îi declară: "Tu ești atipic, Bujor!" Scriitorul acceptă ambele caracterizări, propunîndu-și a scrie un eseu în care să explice de ce nu putea fi, nici înainte, nici după momentul crucial 89, "sincronic
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
a trecutului... Sînt creștin! Scriu mai întîi pentru mine, apoi pentru ceilalți iar conștiința de sine și devenirea valorează mai mult decît orice reușită sau glorie...". Acesta e, pe scurt crezul lui Bujor Nedelcovici. în temeiul rîndurilor de mai sus, romancierul recurge la istorie și la categoriile pe care ni le oferă aceasta pentru a accede la adevăr, pentru a preveni amnezia, pentru a sluji cu devoțiune "conștiința de sine și devenirea" pe care le clamează. Istoria e un intermediar al
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
prezentarea "mediului muncitoresc", "scriitorul este în acest roman într-un incontestabil progres ideologic în ceea ce privește problematica raporturilor intelectualității cu societatea, totuși insuficient de detașat și clar față de tribulațiile eroului său". E vădit că lui Marin Preda nu-i plac nici viziunea romancierului G. Călinescu, lipsită de sentimentul tragicului, nici profilul personajului Ioanide, considerat prea frivol în iubire. Moromete s-a contaminat - discret și subtil - de la literatura cu aristocrați de care Marin Preda încerca să se detașeze. Nici el nu stă tocmai bine
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
editurii Minuit (după cea a lui Beckett - Robbe-Grillet), iar Patrick Lapeyre este unul dintre scriitorii importanți ai casei POL, care-i succedă Minuit-ului în interesul pentru literatură experimentală. În sfîrșit, nu vom insista prea mult asupra lui Martin Page, tînăr romancier care publică la editura Le Dilettante narațiuni voit marginale, rămîne de văzut însă cu ce impact și cît de curajoase în scriitură. Minuit, POL, Le Dilettante De la Beckett la Martin Page, scriitorul francez recalcitrant a cunoscut o involuție care, la
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
editura Rezistenței antifasciste, a avangardei romanești din anii 50-70, a scriiturii corpului, a minimalismului, a impasibilității; a lui Beckett, a lui Robbe-Grillet, a lui Monique Wittig și a lui Tony Duvert, dar și a lui Deleuze, Bouveresse și Clement Rosset - romancierul Jean Echenoz publică un volum-omagiu, intitulat simplu Jerome Lindon. Cartea are 54 de pagini acoperite de textul romancierului, text redactat la 28 iunie 2001 (dintr-un suflu, care va să zică) și se termină la fel de ,impasibil" ca mai toate romanele lui: , Merg pînă
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
Beckett, a lui Robbe-Grillet, a lui Monique Wittig și a lui Tony Duvert, dar și a lui Deleuze, Bouveresse și Clement Rosset - romancierul Jean Echenoz publică un volum-omagiu, intitulat simplu Jerome Lindon. Cartea are 54 de pagini acoperite de textul romancierului, text redactat la 28 iunie 2001 (dintr-un suflu, care va să zică) și se termină la fel de ,impasibil" ca mai toate romanele lui: , Merg pînă ce, ajungînd în fața unui indicator al unui loc numit Le Lion, găsesc că sînt prea obosit. Hotărăsc să
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
caracterelor echenoziene singure și nevricoase/depresive, nimic nu rămîne din această carte - poate cu excepția unei nostalgii, detectabilă și în Jerome Lindon, și în Au piano (romanul precedent al lui Echenoz), o nostalgie ce pare a autorului după el însuși ca romancierul anilor 1980. Mai mult, Ravel este primul roman echenozian a cărui acțiune se petrece într-un trecut determinat, între 1927-1937 (ultimii zece ani de viață ai lui Maurice Ravel), ca și cum romancierul și-ar privi și cerceta din afară opera încheiată
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
nostalgie ce pare a autorului după el însuși ca romancierul anilor 1980. Mai mult, Ravel este primul roman echenozian a cărui acțiune se petrece într-un trecut determinat, între 1927-1937 (ultimii zece ani de viață ai lui Maurice Ravel), ca și cum romancierul și-ar privi și cerceta din afară opera încheiată. Dispărut - cel puțin pentru moment - de pe firmamentul literaturii franceze, Echenoz îi urmează astfel editorului său. Minuit a murit, cel puțin pentru literatură. Pentru că minimalismul, ironia, nu au cum să se termine
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
pronunțe decât un singur cuvânt, da."1 Sistemul totalitar descris în roman îl depășește pe acela la care se ajunsese în România la finele anilor '80, ca și pe celelalte, de aiurea. Ar fi fost lipsit de interes pentru un romancier de talia lui Bujor Nedelcovici să scrie în anii '80, în dictatură, fără să se autocenzureze, un roman de tip realist. A si mărturisi, de altfel, că l-a interesat să scrie despre totalitarismul de orice culoare: , Când am început
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
diferite. Unul are, mai degrabă, consacrarea unei arme: ironia (când benignă, îngăduitoare, moale, când acidă și greu de suportat) la adresa literaturii grele și a scriitorilor ,de mare tonaj". Obsedantele probleme ale romanului politic, transfigurările și arhetipurile, barocul, călcătura grea a romancierului abisal sunt prinse în câte un fragment malițios și savuros. Biet scriitoraș de schițe și povestiri, Victor Testiban (și, citim în filigran, Costache Olăreanu) nu se poate compara cu autorul de forță al anilor '70, așa cum o bărcuță va ieși
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
și Dan Lungu, Cornel George Popa și Ovidiu Verdeș, Ioana Drăgan și Veronica A. Cara, Florina Ilis și Ioana Bradea, Lucian Dan Teodorovici și Sorin Stoica, Bogdan Popescu și Florin Lăzărescu, Ionuț Chiva și Filip Florian: iată câteva nume de romancieri în plină activitate și afirmare. Destul de diferiți ca formulă și problematică, ei au în comun lumea fabuloasă a Tranziției, vremurile pline, agitate și atât de pitorești născute odată cu Revoluția din 1989. Vârsta biologică influențează sau chiar determină strict perspectiva. Dacă
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
dispare în aburii calzi ai copilăriei, lăsând loc liber, în prezentul narativ, consistentelor realități postrevoluționare. Iată noile jaloane ale prozei noastre, laolaltă cu realismul ce continuă să dețină, în cadrele ei, supremația. Acesta fiind fundalul, provocare e cuvântul-cheie și parola romancierilor de azi. Departe de a face excepție de la regulă, tânărul Alain Gavriluțiu o ilustrează, intrând ostentativ în hainele fluturânde ale anarhismului și conturând, dacă nu o portocală, măcar o mandarină mecanică. Romanul său de debut urmează punct cu punct rețeta
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
expune sunt banale (mai puțin experiența drogurilor), deși monstrul de la Ploiești este un tânăr ca oricare altul, cu visele, fumurile și impertinențele vârstei, deși arta prozei reprezintă încă o ecuație cu o necunoscută, Alain Gavriluțiu are acea încăpățânare fertilă a romancierului adevărat. Rulează cuvintele și își construiește scenele cu un deficit de talent și leziuni de compoziție, dar cu un surplus de ambiție și energie creativă. Nu se lasă redus la tăcere până nu spune tot ce are de spus; și
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
și chiar dezirabil la întâlnirea cu politicul gros ori cu tumoarea extremistă, devine inadecvat și pe alocuri strident în sfera literaturii propriu-zise și a creatorilor ei. Oricâte defecte ar putea avea Nicolae Breban, el este unul dintre cei mai importanți romancieri postbelici, și a-l echivala metaforic cu un ,Crap Gonflabil" (cu precizarea: ,caviar, cultură și căcat, stropite cu champagne") reprezintă o rătăcire stilistică și o eroare de judecată. Dacă a intrat pe terenul criticului literar - fără majusculă malițioasă -, Cristian Tudor
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
a lui), a mai fost și protejatul Securității, care l-a adus la catedră. Victima unei mizanscene (din nou....), nu pare prea vinovat. Ca el, în grupul de blufeuri, mai e cineva. Vine, la rînd, Otto, nițel iresponsabil, ca orice romancier, gîndindu-se că lumea poate fi, în fond, adusă din condei. Cu viața, cam așa stau lucrurile. Fiecare dintre ei, aceia care s-au descurcat, într-un fel sau altul, fără probleme mari, așa că sînt numai potriviți în rolul de supraviețuitori
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]