1,696 matches
-
avea două paturi În care dormeau toți. În cel mai mare „Însurățeii” și În cel mic elevii, unul cu capul la apus și celălalt cu capul la răsărit. Părinții tot la fel, dar câteodată un copil „cunoscător” mai surprindea o rotire la o sută optzeci de grade a unui părinte mai Îndrăzneț. La masa de dimineață, Înainte de a merge la școală, Marinița Îi făcea discret cu ochiul lui Valerică, acesta Înțelegea că are să-i spună ceva interesant. Pe drumul către școală
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
infracțional. Curînd după miezul nopții m-a trezit un fulger de lumină proiectat pe tavanul dormitorului. Am ieșit pe balcon și m-am uitat după raza farului din Marbella, presupunînd că vreo descărcare electrică distrusese felinarul. Dar raza Își continua rotirea lină pe cer. Miezul portului din Costasol era cuprins de flăcări. Luase foc o goeletă, catargul Îi strălucea ca un fitil de lumînare. Eliberată din parîmele de amarare, plutea În derivă către larg, ambarcațiune de foc căutîndu-și În beznă flota-fantomă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
scuturate pe lotuși albi. Faguri cu nectar închegat și struguri de gheață, printre care tremurau pâcle. Bondari cât o nucă, prinși în goarnele unor crini de cleștar și crenguțe de mirt, de pe care se zbicea ploaia. Limbi de foc, în rotiri de mandală și cârcei cu sclipiri de rouă. Chenare și romburi, urzeală de catran și de aur fărâmițat. Doar femeile și destinul pot să-ți joace sufletul astfel. Doar covoarele de Tabriz, cu îngeri lăsați în muțenia sacră să aștepte
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe cal. Prins între tunele și bolți și întortocheli vegetale, spațiul se lărgise de zeci de ori. Văzut dinspre casă, îți părea un golf înverzit, un joc de cotloane și ascunzișuri. Mulți veneau, mai nou, ca să intre în vicleșugul acestor rotiri și îndepărtări față de o scară în spirală, care apărea ca un ax al întinderii de vile și curți, de lanuri de rapiță și de grâu. Scara pentru ce e, Omar? întrebă Isabelle. Când ajungi în mijloc, te urci și vezi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
PROSTIA ȘI URA AU FOST PERSONAJELE PRINCIPALE ALE ACESTEI PIESE. FIECARE SPECTATOR ESTE UN’PERSONAJ PRINCIPAL. NU IEȘIȚI ÎN STRADĂ. S-AR PUTEA SĂ FIȚI FLUIERAȚI. Alte note: funia e bine să se rotească și pe momentele ieșirii publicului; mecanismul rotirii ei poate fi oferit spre contemplație; păsările și pisica vor fi lăsate în plata domnului. GROAPA DIN TAVAN Piesă în trei acte Personaje: PARASCHIV MACABEUS INAMICUL SOLDATUL BINE ECHIPAT ACTUL I O pivniță. O masă. O lumânare aprinsă pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ieșire ne-am oprit nehotărâți încotro s-o luăm. Timp suficient ca să vedem cum o Dacie papuc încearcă să facă rondul din capătul străzii și șoferul, neîndemânatic, nu ia curba cum se cuvine și mașina se răstoarnă lent, într-o rotire înceată, se rostogolește de câteva ori și se proptește cu roțile în sus în bordura unui strat cu tufe de trandafiri. Șoferul nu pățise nimic. A reușit să se strecoare de sub mașină și, cu brațele în șold, privea nedumerit isprava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
revederea - dincolo de bășcălia din cuvinte - îmi dă senzația fizică a timpului care trece, tot trece. Tot mai mult sunt convins că viața - nu numai a mea, poate eu doar gândesc mai mult asupra acestei „teme“ - este ca un fel de rotire în cercuri tot mai închise, mai strânse unul într-altul. Un fel de elipsă, care tot se învârte, închizându-se, după ce aceeași elipsă s-a deschis învârtindu-se. Nu știu unde este punctul în care elipsa se răsucește, se întoarce. Momentul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
propriu. În vreme ce se apropia, am reușit să citesc pe ecusonul prins de jacheta cu piept dublu, ca de marinar, că, de data aceasta, „Warren Chipstead“ era cel care își oferea asistența tuturor celor din zona sa de acțiune. Cu o rotire lină, încrezătoare a șoldurilor, făcu câteva manevre, ocolind prin spatele casei de marcat și se opri lângă mine, cu o mișcare bruscă. —Ssssspune, Stacey, zise el cu buza de jos depărtată de dinți și cu un soi de plescăit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
din tonul lui era foarte ciudat: parcă nu era Charlie cel care vorbea, ci un străin care-i locuia în corp fără ca eu să fi observat. A schimbat felul în care vedeam tot în jur: de parcă o mică mișcare de rotire sub picioarele mele m-ar fi făcut să vreau să mă stabilizez. Pământul pe care stăteam, a cărui susținere o luasem întotdeauna de bună, se transformase brusc în nisipuri mișcătoare. Crystal Salutare, Stacey! Ce mai faci? Cum îți place poza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
După aceea, te vei simți extrem de ușurată. Și... pot să jur că în scrin mai sânt trei marțipane. Două cu fistic și unul cu migdale. Dar asta nu înainte de a fi vorbit la telefon. Degetele îi tremurau de emoție. Fiecare rotire a discului o apropia de locuința tânărului și Melania își imagina fenomenul plastic, ca și cum ar fi parcurs drumul într-o mașină. A patra, a cincea, a șasea cifră... Prin fața ochilor i se perindară statuia Pache, Foișorul, străduța îngustă cu o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
rămurelele, Tot or bate stelele, Iară luna va străbate Dulcea ta singurătate, Iar când vântul v-aromi Mândru mi te-a adormi Și când vântul va sufla Teiul se va legăna, Florile-și va scutura, Iarăși te vei deștepta Sub rotirea norilor În căderea florilor, Sub lucirea stelelor Și la jocul ielelor, Sub frunza stejarilor La glasul isvoarelor. Unde-i crucea de la căi - Nu mai plânge, măi - Cresc ca frații doi molizi - Râzi, puiule, râzi - Unde-s păsări în copaci - Taci
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sa zi de libertate, și-a petrecut douăsprezece ceasuri așezat pe patul copilei, privind-o cum se leagănă în balansoar și ascultând-o cum striga alternativ „bucurați-vă“ și „jeliți“ în timp ce urmărea limba mică a ceasului deșteptător de pe noptieră în rotirea ei lentă. „Bucurați-vă! striga ea. Bucurați-vă pentru cei zece care se nasc, care se vor naște, care s-au născut la fiecare patruzeci și una de secunde. Bucurați-vă pentru ei și nu vă opriți. Bucurați-vă neîncetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
acela care evocă tumultul lent și chinuitor al indigestiei, o emisie de aer în registru bas, ieșită din beregata unui individ suferind de arsuri stomacale în stadiu terminal. Tom a tăiat contactul și a încercat din nou, dar a doua rotire a cheii nu a mai produs decât un geamăt stins. A treia a produs o tăcere. Simfonia se terminase, iar Oldsmobilul meu otrăvit era în stop cardiac. Cred că nu mai avem benzină, a zis Tom. Era singura concluzie logică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
întunecate pe fond verde, iar sinuoasa și strălucitoarea panglică a râului San Pedro rămase în urmă, în vreme ce botul turtit lua înălțime și se îndrepta spre culmile cordilierei Anzilor, zimțată precum dinții de câine, pe cerul furios de un albastru-indigo. Privi rotirea elicelor, minuscula dâră de ulei ce se prelingea printre îmbinările aripii și, mai departe, monotonia obsedantă a selvei, în care verdele era stăpânul absolut, în care nu mai exista nimic altceva decât verdele și nici nu va mai exista atât timp cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
trecut prin viață fără să cunosc lumea? Cum de nu am trăit niciodată ca lumea? Merită oare să regret acest lucru? Îmi vine brusc În minte povestea rățuștii urîte. Simt ciocul de lemn al mamei uriașe, nesimțitoare, teribilă În rigoarea rotirilor ei concentrice, izbindu-mă la intervale egale cu o precizie de metronom În moalele capului. Dar, de undeva dintre trestii, cele treizeci de foueteuri ale Odettei-Odylle, tutu-urile ei În alb-negru, clișeul unei realități infinit mai vii, dacă o compari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
150 - în decursul mai multor ore, de la prânz până seara. După ce am urmărit lucrul ăsta de câteva ori, am făcut calculul: mișcarea umbrei de la o grădină la cealaltă însemna că ambele case, stâlpul de telegraf, strada, noi toți parcurgem, odată cu rotirea planetei, 1870 de kilometri în jurul pământului. În același timp, mai parcurgem aproximativ 120 000 de kilometri prin spațiu în jurul soarelui și mult mai mult, ca parte a amplei mișcări în spirală a galaxiei. Și nimeni nu observă nimic. Nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
strălucitor și brusca ei claritate mă surprinse. Mi-am văzut mintea și eul de șaisprezece săptămâni perfect, în întregime, fiecare detaliu fiind viu și distinct. Puteam să văd până și visul-amintire derulându-se pe ecranul minții mele, banda încetinindu-și rotirea, pierzându-și coerența și avântul. M-am ridicat în capul oaselor pe sofa. Senzația de claritate se extinse. Totul din cameră, toate lucrurile și relațiile lor cu spațiul înconjurător, toate culorile, lumina, umbrele, texturile, tot spațiul, toată presiunea aerului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
rațiune nu-i poți argumenta nimic. Ți-am zis că dintre aceștia se recrutează conducătorii. Ce facem cu nerodul pe care nu-l poți înlătura? - Pentru omenire nu există decît un sens unic căci, prin ordine a fost creat universul. Rotirea acestuia e strungul care, din haos, scoate, sub dalta întîmplării, nebuni și regi, pioni sau dame. - Uiți de Meșterul Strungar... - Nu există. Datorită slabei sale imaginații, omul a parcelat spațiul și timpul cărora le-a dăruit un început și un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Nenorocirile, închisoarea fac parte, ca și cerul, ca și orice bucurie, din viața care ne-a fost dată. Să primim orice este al vieții cu bucurie și mirare ! De altceva nu vom avea parte. Avea dreptate, pământul limitat, aservit aceleiași rotiri uniforme, retrimite rudele de care zadarnic ne rupem. Iată, noaptea îi reunise și îi zvârlea din nou împreună la malul rece și sticlos al zilei. Zâmbise, ca un mort. — Deschideți, vă rog, fereastra. Deținuta se ridicase greu din fotoliu. Palidă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
-se de pe brațe, de pe genunchi. Tălpile reîntâlniră nisipul fierbinte. Ridică privirea spre gura de foc a cerului. Se culcă pe pânza aspră și fierbinte. Vera se afla alături, și soțul și cumnata și prietenul Lucian. Interceptă mișcări scăzute, foșnete, incerte rotiri de brațe. Simți ceva-cineva mângâindu-i umerii, spatele, până la dunga slipului și din nou, sub brațe. Ești ars tot, să te ung... explica Vera, încălecată, în genunchi, cu picioarele depărtate peste mijlocul său, aplecându-se, răsturnând uleiul din palme pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
locurile, chiar și Mina și Luminița pistruiata și Cornea șchiopul și Ropcea, care își suflecase deja mânecile. Deschiseră sertarele, mapele, cărțile, diagramele. Privi dulapurile verzi, planșetele cu ghiuleaua gri, birourile pe două-trei rânduri, telefoanele, ferestrele, cuierele. Înălță cadranul ceasului, numără rotirea lentă a săgeții, grad cu grad, minut cu minut. Își ascultă bătăile inimii, pneumă slăbită, tictactac se întețise pneuma, metronomul. La cinci fix, trofeul apăru : se coafase : capul cabalin, osos, supt : perucă lățoasă, spectaculoasă. Depusese geanta pe birou. Scoase din
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mea cea mai bună - Ed“ și un pachet de țigări. Un ventilator electric se rotea Încet de la dreapta la stînga, zumzăind neîncetat și răcorind aerul Încins și stătut cu o adiere scurtă și fierbinte. Și din cînd În cînd, În rotirea sa În semicerc, ventilatorul bătea În plin pe fața și capul fetei care stătea Întinsă În pat Într-o atitudine de profundă istovire, vrednică de milă. În momentul acela o singură șuviță din părul ei drept, moale, strălucitor și fin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
atmosferă uneori bucolică (la care face apel chiar și pentru a defini actanții procesului de creație: cioban gânditor / rezemat într-o bâtă / stă condeiul plecat pe cuvânt, / alături, plop susurând dintr-o mie de frunze / poetul / de la ei învață pământul / rotirea în eternitate), drumuri, visuri etc. Și, cum alambicul-iad transformă trupul verii adunat în prune făcându-l alcool, tot la fel imaginația poetului preschimbă în artă toată comoară de amintiri strânsă prin timp. Călătorind, așadar, printre firele de nisip ale amintirilor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
oară. Unghiul literei nu se mai văzu, amîndoi formam acum o linie dreaptă În cenușiul camerei ce era abia luminată de becul de afară. Deodată, așa cum ne aflam furăm cuprinși În unghiul stelei ce trecu peste noi prin fereastră odată cu rotirea pămîntului, și-n clipa aceea devenirăm nesfîrșit de frumoși. Acum, la data scrierii acestei cărți, au trecut aproape cinci decenii de atunci, aș vrea să-i spun - distanța În timp este enormă - că totul se află la vedere, că Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Dar o atrage-încetul cu încetul Epigramistul tare-n patru rânduri... Manechin (unei domnișoare moderne) Cu piciorușe fine Și lungi de șapte coți, Arată foarte bine... Numai că nu la toți. Soției, după 20 de ani Când m-ameți, într-o rotire, Parfumul diafanei rochii, Ne-am înțeles dintr-o privire... Și toată viața ne-am scos ochii. G.L.U.P.I. Întors din deplasare La nevăstica-i voluptoasă, Când vine mai devreme-acasă, Constată soțul fistichiu, Că totuși este...prea târziu. După stațiunea balneară
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]