10,776 matches
-
fără nimic pe ea decât peticul ăla mititel și fața-mi era așa cum este acum. Polițiștii o puseseră pe călugăriță să țină cearșaful ridicat peste sânii mei. Asta ca să-mi poată face poze din față, dar detectivilor le e așa rușine pentru mine, cum stau acolo tolănită și topless. Sari la momentul când refuză să-mi arate pozele și unul dintre detectivi spune că dacă glonțul ar fi nimerit cu cinci centimetri mai sus, acum aș fi moartă. Nu reușeam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
sacnc! Atunci e momentul, chiar atunci când un băiat spune: — Uite! Toți cei care nu se uită și nu vorbesc rămân cu respirația în gât. Băiețelul zice: — Uite, mami, uită-te acolo! Monstrul ăla fură mâncare! Toți se fac mici de rușine. Capetele lor se lasă între umeri, de parcă s-ar uita la niște gândaci. Citesc titlurile din tabloide mai atenți ca niciodată. Fata Monstru Fură Pasărea Sărbătorii. Și uite-mă pe mine, friptă cum scrie la carte în rochia mea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
această libertate, mai mult decît fusese ea vreodată pînă atunci, după terminarea războiului și voiau să rămînă cu orice preț la putere chemîndu-l pe unul dintre cei mai pătați membri ai casei de Hohenzollern, un ins care a făcut de rușine nu doar amintirea regilor, ci chiar propria sa prezență. Un fustangiu, un dezechilibrat, un corupt. O păpușă, un papițoi la prima vedere, și multă vreme a fost și el înclinat să creadă că nu e decît un om de paie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu mă văd ucigând femei și copii. Și ce vrei să facem? întreba RoonuíRoonuí, acru. Să fugim? Ce-o să spunem în Bora Bora? Că ne-am speriat de o mână de bătrâni, femei și copii? — Mie n-o să-mi fie rușine niciodată săaccept că mi-a fost frică să provoc un masacru. —Poate ție nu, dar mie da. Când am plecat, am jurat că, dacă prințesa Anuanúa este încă în viață, am să mă-ntorc cu ea, și încă nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
șerpoaice-de-mare!... Încă nu-mplinise nici treisprezece ani și deja își petrecea toată ziua mângâind și sărutând de față cu toți „chestia“ aia care o omorâse pe Purúa și care ne-a făcut să trecem prin atâta suferință și prin atâta rușine. Blestemata să fie! — Nu pot să cred! bâigui în cele din urmă Roonuí-Roonuí, care încă părea să se îndoiască de sinceritatea celor auzite. Am ținut-o în brațe în ziua când s-a născut și am văzut-o crescând... A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să fie regina, bombăni acru Roonuí-Roonuí. Și ce-o să se-ntâmple când o să apuce frâiele puterii? Noaptea și întunericul cel mai adânc se vor abate asupra insulei Bora Bora că un suflu de moarte. De moarte, de groază și de rușine. Ce-o să zică pe viitor, Oamenii-Memorie despre această incarnare a râului, care, în plus, poartă în pântece un copil zămislit cu un alt monstru, si care va deveni, la rândul lui, moștenitorul tronului? Asta să fie viitorul care ne așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
văduvelor celor care se prăpădiseră în această riscantă misiune, se transformau, peste noapte, într-un efort inutil, care nu reprezenta nimic în fața fascinației pe careo exercita asupra acelei copile demne de dispreț penisul nemăsurat al asasinului propriului ei tata. Ce rușine, o, zeule Tané! Ce grozăvie! Tapú Tetuanúi nu reușise să găsească niște cuvinte mai potrivite care să exprime ceea ce simțea și, după ce le repeta furios, mai bine de două ore, în timp ce aruncă apă, într-o încercare zadarnica de a nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vezi un om așa de integru atât de cuprins de teamă. Eu știu că n-am să sfârșesc aceasta calatorie, continuă. Dar, te rog, nu-i permite nici ei s-o termine, fiindcă, dacă vă debarca pe insulă, va deveni rușinea eternă a insulei Bora Bora. A doua zi, pe la amiază, un pescăruș începu să zboare pe deasupra capetelor lor, iar Miti Matái ordona să fie aruncat în apă un cârlig cu o momeală. Pasărea se aruncă imediat asupra momelii și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
seama că bucătăria noastră are o scurgere de ulei. —Înțeleg... Și capul de pește? — Pentru cazul că va apărea un alt pescăruș. O să coboare să-l mănânce, iar urmăritorii noștri au să se țină după el. Aproape că-i era rușine să mai întrebe, dar voia să știe tot: —Și oglindă? — Va fi un excelent semnal luminos... îi explică amuzat Navigatorul-Căpitan. Ai observat cum reflectă strălucirea soarelui, proiectând raze vizibile de la mare depărtare?... Din timp în timp, cănd oală o să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
curtea din față, un bărbat împinge o mașină de tuns iarba. Acolo, Sfântul spune în microfon încărcăturii sale climatizate: — Îl aveți în față pe Sfântul Mel. Și, în timp ce taică-su mijește ochii la geamurile opace ale autocarului, — Sfântul protector al Rușinii și Furiei, spune Fără-Mațe. Dup-aia, în fiecare zi, turul include „Altarul Sfântului Mel și al Sfintei Betty”. Sfânta Betty, protectoarea Umilinței Publice. Parcând în fața apartamentului de bloc al surorii sale, Sfântul Fără-Mațe le arată unul dintre etajele superioare. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de electrotehnică. Cum era de așteptat, băiatul a intrat și fata a picat. Văzând disperarea în care se cufundase Sanda și stresată de tânguielile continue ale acesteia că eșecul ei o făcuse să nu mai poată ieși din casă de rușine, Luana se apucă serios de învățat. Dădu un alt examen în toamnă și intră la Facultatea de textile. Fericire fără margini pentru Sanda și pregătiri febrile în toată casa. Fetei i se reînnoi garderoba, fu cumpărat un geamantan cât toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
prinse mâna și i-o coborî sub pătura caldă iar Luana tresări, cuprinsă de un sentiment amestecat de oroare și plăcere. Lipsa lor de experiență făcu din momentul unic un act fad, lipsit de culoare și profunzime. Le-a fost rușine să facă duș împreună. În timp ce Ernest se spăla, Luana stătea ascunsă în așternut, înfiorată. Când îi veni rândul să intre în baie, se înveli în cearșaful alb și trecu iute pe lângă el, ferindu-și privirea. La scurt timp, începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
firul de alimentare al magnetofonului, făcând muzica să amuțească, Victor se grăbi să aprindă lumina și să caute defecțiunea. Luana profită de situație pentru a căuta, pe furiș, chipul frumos al lui Ștefan. Îi găsi privirile ațintite asupra-i, fără rușine. Obrajii îi luară foc și în panica de moment dădu să iasă. Cu doi pași ca de uriaș tânărul îi tăie calea. Dacă vrei să pleci, te conduc. Dacă nu, acordă-mi, te rog, dansul următor. Se învârtiră unul pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
la rău. Domnul v-a unit, tot el vă va despărți. Luana, unde ți-e credința? Unde e fetița care mulțumea pentru toate lucrurile bune și accepta, umilă, încercările pe care i le trimitea Cel de Sus? Fetei îi era rușine să spună că a uitat de Dumnezeu, că nu mai fusese la biserică de multă vreme și că în inima ei se cuibăriseră tot felul de îndoieli și deșertăciuni. Ștefan sună să întrebe la ce oră e cununia civilă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să-i poată opri. Se ascunse în baie, pradă celei mai cumplite disperări. Nu avu curajul să se uite în oglindă. Își strânse părul, cu mâini tremurânde. Nu-și dorea decât să se prăbușească și să moară, să scape de rușinea de-a ieși de-acolo, de-a se întoarce la viață. El o aștepta așezat pe marginea patului. Nu-și putea înfrâna gândul că ea este a lui, că nu trebuia să plece, că n-o mai putea lua de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
impresie. În aceeași zi, Nuța intră la registratură și se opri în fața șefului de birou, cu un zâmbet prefăcut. Domnule Zereghia, să aduci mata o fată așa frumoasă la noi și mie să nu-mi spui nimic! Să-ți fie rușine... Deși nu se omora de dragul ei, bărbatul îi făcu pe plac și-i prezentă noua dactilografă. Femeia o măsură din cap până-n picioare. O, ce apariție! Bucle blonde, pulover mulat, fustă scurtă... Domnișoară, ai să bagi în boale bărbățimea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se dovedea a fi un om de zahăr. Ce fericită era că-l iubea! Prietena ei, aia sau alta, nu mai conta, umbla dezlegată pe la fel de fel de case, câteodată o prindea nevasta și ieșea un tărăboi, mai mare rușinea. De ce, oare, inginerul Noia n-o lua de nevastă pe domnișoara dactilografă și se folosea, doar, de calitățile ei trupești, făcând-o de rușine la muncă? Dacă "fetița" se "dădea" pe lângă ea, avea s-o învețe cum să revină pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe la fel de fel de case, câteodată o prindea nevasta și ieșea un tărăboi, mai mare rușinea. De ce, oare, inginerul Noia n-o lua de nevastă pe domnișoara dactilografă și se folosea, doar, de calitățile ei trupești, făcând-o de rușine la muncă? Dacă "fetița" se "dădea" pe lângă ea, avea s-o învețe cum să revină pe drumul cel bun. Fugea repede și mai completa ceva în registre apoi se întorcea râzând, amintindu-și ultima peripeție din seria "foaie verde lobodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
severă a femeii o făcu să înțeleagă că vorbea serios. Își căută cuvintele dar nu știu cum să înceapă. Se așeză pe buturuga umedă a unui copac și își prinse fața în palme. Nu știu cum să încep. Mi-e frică și mi-e rușine să-ți spun. Dacă e ceva din trecut, nu mă interesează. Vreau să știu ce planuri ai în legătură cu viitorul. Viața mea e marcată de trecut. Nu pot privi înainte fără să nu mă uit, de nenumărate ori, în urmă. Greșelile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
viața nu mi-a dat nici o șansă. M-am însurat, la cererea tatălui meu, cu una din fiicele asociatului său. Faptul că nu e astăzi lângă mine îți poate spune ce căsnicie am. Privi spre el fără să-i fie rușine că pe obrazul ei diamante mici se întreceau să alunece la vale. E fascinant să vezi la ce ironii te supune soarta! Tocmai eu să fiu aceea care va lupta pentru imaginea ta de om integru, drept și sincer, demn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
devine independentă fără prea mari greutăți și se Îmbogățește, În vreme ce țara lui e-n rahat. — Vasăzică, tu nu crezi că-i o manevră? Eu socoteam că-i doar o prostie, ceva de genul chestiei ăsteia asiatice despre obrazul crăpat de rușine. El s-o fi Înfuriat că malaezii nu i se alătură În tot ce face, așa că acum se folosește de asta ca să Înainteze pe drumul pe care și l-a ales, care-o fi ăla! — De, totul e doar un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
oprise privirea pe fotografie. S au Întors acasă, În State. Superbi, nu-i așa? — Da, par să fie În formă. Ce mai face soția ta? — Fosta mea soție e bine. Comunicăm din când În când, cel mai adesea prin intermediul avocaților. — Rușine! Cred că mi-o amintesc de la Universitatea Cornell. Simpatică fată, din Vermont, nu? — Excelentă memorie, a aprobat el. A trecut atâta vreme... — Cam așa ceva... — Mă bucur că te ai hotărât să vii, Margaret. E grozav că te-ai Întors! — M-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
gurii. Nici n-atinsese bine un sac cu calamar uscat, că omul a și sărit la el și l-a amenințat cu un băț ca pe-o jigodie de câine, iar el a fugit de-acolo, roșu ca sfecla de rușine, deși nu făcuse nimic rău. Timp de vreun ceas, până la plecarea autobuzului, cât bătuse străzile În după-amiaza care Înainta spre amurg pe străzile acelui oraș așezat Între doi munți, toți cei pe care Îi Întâlnise În cale Îi aruncau priviri
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bicicleta, dar nu era obișnuit cu ea și mai era și departe. Cu piciorul lui șubred nu putea să Înainteze prea repede, așa că se bălăbănea și arăta caraghios. Toți copiii au râs și țin minte că mie mi-a fost rușine, aș fi vrut alt tată, unul cu picioare zdravene. A crezut c-o să scape de șchiopătat, dar se vede că n-a izbutit. Credeți cumva c-ar fi putut să mă dea uitării? a zis el fără să o privească
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lovesc la-ntâmplare, la stânga, la dreapta, În centru, doar pentru că așa au ei chef. După căderea nopții Îi tratează pe toți la fel, fie că ești gangster, fie că ești un adolescent așa cum se cuvine. Îți dai tu seama ce rușine dacă... dacă ți s-ar Întâmpla ceva? Tăticu’, În poziția lui, ar fi... Vai, nici nu vreau să mă gândesc! N-o să dau de nici un bucluc. Poți să mă crezi pe cuvânt. Nu te necăji, mămico! Of, scumpul meu, mămica
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]