1,620 matches
-
rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor "rublă". Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Cuvântul din este împrumutat din (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc "рубить" (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
lor "rublă". Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Cuvântul din este împrumutat din (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc "рубить" (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul „rublă” este echivalentul „mărcii”, o măsură pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală. În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
100 copeici. Cuvântul din este împrumutat din (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc "рубить" (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul „rublă” este echivalentul „mărcii”, o măsură pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală. În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: "целковый", „sănătos, întreg”, care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit [țilkóvîi rubl
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
este echivalentul „mărcii”, o măsură pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală. În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: "целковый", „sănătos, întreg”, care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”). Cuvântul "copeică" a fost împrumutat din rusă: "копе́йка", citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul "копьё" (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
рубль”, citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”). Cuvântul "copeică" a fost împrumutat din rusă: "копе́йка", citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul "копьё" (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. La sfârșitul Primului Război Mondial, rubla
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. La sfârșitul Primului Război Mondial, rubla imperială rusă fusese devalorizată deja de trei ori în trei ani. După Revoluția din Octombrie, puterea în Rusia a trecut în mâinile bolșevicilor. Ideologia comunistă predica suprimarea „banilor” la încheierea construirii societății comuniste, fără clase. În 1919, Republica Sovietică Federativă
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
banilor” la încheierea construirii societății comuniste, fără clase. În 1919, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă a introdus „"unitățile (de tezaur) sovietice"” (în , prescurtare din , "sovznaki"), care îndeplineau rolul banilor, până la încetarea emiterii lor, la 4 martie 1924. Prima serie de ruble sovietice, ca monedă adevărată, a fost introdusă în circulație la 1 ianuarie 1922 sub Soviete, cu o rată de 1 „rublă nouă” contra 10.000 de "sovznaki". În această primă serie de ruble au fost emise doar bancnote. Această primă
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
în , prescurtare din , "sovznaki"), care îndeplineau rolul banilor, până la încetarea emiterii lor, la 4 martie 1924. Prima serie de ruble sovietice, ca monedă adevărată, a fost introdusă în circulație la 1 ianuarie 1922 sub Soviete, cu o rată de 1 „rublă nouă” contra 10.000 de "sovznaki". În această primă serie de ruble au fost emise doar bancnote. Această primă serie a rămas în circulație doar până în 31 decembrie 1922. A fost înlocuită cu o a doua serie, cu rata de
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
la 4 martie 1924. Prima serie de ruble sovietice, ca monedă adevărată, a fost introdusă în circulație la 1 ianuarie 1922 sub Soviete, cu o rată de 1 „rublă nouă” contra 10.000 de "sovznaki". În această primă serie de ruble au fost emise doar bancnote. Această primă serie a rămas în circulație doar până în 31 decembrie 1922. A fost înlocuită cu o a doua serie, cu rata de 1 rublă nouă = 100 ruble vechi. Din nou, doar bancnote au fost
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
contra 10.000 de "sovznaki". În această primă serie de ruble au fost emise doar bancnote. Această primă serie a rămas în circulație doar până în 31 decembrie 1922. A fost înlocuită cu o a doua serie, cu rata de 1 rublă nouă = 100 ruble vechi. Din nou, doar bancnote au fost emise, de la 10 "copeici" la ruble. În această serie, la începutul lui 1924, au fost emise primele bancnote în numele URSS, având stema noului stat cu 6 benzi în jurul spicelor de
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
de "sovznaki". În această primă serie de ruble au fost emise doar bancnote. Această primă serie a rămas în circulație doar până în 31 decembrie 1922. A fost înlocuită cu o a doua serie, cu rata de 1 rublă nouă = 100 ruble vechi. Din nou, doar bancnote au fost emise, de la 10 "copeici" la ruble. În această serie, la începutul lui 1924, au fost emise primele bancnote în numele URSS, având stema noului stat cu 6 benzi în jurul spicelor de grâu, purtând inscripții
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
Această primă serie a rămas în circulație doar până în 31 decembrie 1922. A fost înlocuită cu o a doua serie, cu rata de 1 rublă nouă = 100 ruble vechi. Din nou, doar bancnote au fost emise, de la 10 "copeici" la ruble. În această serie, la începutul lui 1924, au fost emise primele bancnote în numele URSS, având stema noului stat cu 6 benzi în jurul spicelor de grâu, purtând inscripții în patru limbi ale republicilor constitutive ale Uniunii: "Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
ale republicilor constitutive ale Uniunii: "Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă", Republica Sovietică Federativă Socialistă Transcaucaziană (Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană, Republica Sovietică Socialistă Armenească și Republica Sovietică Socialistă Georgiană), Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Belarusă. Bancnotele erau de ruble, de ruble și de ruble. De la 7 martie 1924, o nouă reformă a avut loc în plină perioadă a "Noii Politici Economice" (NEP), cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
constitutive ale Uniunii: "Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă", Republica Sovietică Federativă Socialistă Transcaucaziană (Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană, Republica Sovietică Socialistă Armenească și Republica Sovietică Socialistă Georgiană), Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Belarusă. Bancnotele erau de ruble, de ruble și de ruble. De la 7 martie 1924, o nouă reformă a avut loc în plină perioadă a "Noii Politici Economice" (NEP), cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur” cu valoarea
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă", Republica Sovietică Federativă Socialistă Transcaucaziană (Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană, Republica Sovietică Socialistă Armenească și Republica Sovietică Socialistă Georgiană), Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Belarusă. Bancnotele erau de ruble, de ruble și de ruble. De la 7 martie 1924, o nouă reformă a avut loc în plină perioadă a "Noii Politici Economice" (NEP), cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur” cu valoarea de ruble din
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
Sovietică Socialistă Belarusă. Bancnotele erau de ruble, de ruble și de ruble. De la 7 martie 1924, o nouă reformă a avut loc în plină perioadă a "Noii Politici Economice" (NEP), cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur” cu valoarea de ruble din 1923. Această reformă a văzut introducerea "cervonețului" (în ), care avea valoarea a 10 ruble. Primele monede metalice în ruble sovietice au început să fie bătute începând din 1924, bancnotele
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
erau de ruble, de ruble și de ruble. De la 7 martie 1924, o nouă reformă a avut loc în plină perioadă a "Noii Politici Economice" (NEP), cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur” cu valoarea de ruble din 1923. Această reformă a văzut introducerea "cervonețului" (în ), care avea valoarea a 10 ruble. Primele monede metalice în ruble sovietice au început să fie bătute începând din 1924, bancnotele fiind emise cu valori
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
de ruble. De la 7 martie 1924, o nouă reformă a avut loc în plină perioadă a "Noii Politici Economice" (NEP), cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur” cu valoarea de ruble din 1923. Această reformă a văzut introducerea "cervonețului" (în ), care avea valoarea a 10 ruble. Primele monede metalice în ruble sovietice au început să fie bătute începând din 1924, bancnotele fiind emise cu valori mai mari de 10 ruble și
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
a "Noii Politici Economice" (NEP), cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur” cu valoarea de ruble din 1923. Această reformă a văzut introducerea "cervonețului" (în ), care avea valoarea a 10 ruble. Primele monede metalice în ruble sovietice au început să fie bătute începând din 1924, bancnotele fiind emise cu valori mai mari de 10 ruble și în "cervoneți". Unitatea monetară a URSS devine neconvertibilă începând din 1932 (când comerțul în "cervoneți
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur” cu valoarea de ruble din 1923. Această reformă a văzut introducerea "cervonețului" (în ), care avea valoarea a 10 ruble. Primele monede metalice în ruble sovietice au început să fie bătute începând din 1924, bancnotele fiind emise cu valori mai mari de 10 ruble și în "cervoneți". Unitatea monetară a URSS devine neconvertibilă începând din 1932 (când comerțul în "cervoneți" convertibili în aur a fost
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
de ruble din 1923. Această reformă a văzut introducerea "cervonețului" (în ), care avea valoarea a 10 ruble. Primele monede metalice în ruble sovietice au început să fie bătute începând din 1924, bancnotele fiind emise cu valori mai mari de 10 ruble și în "cervoneți". Unitatea monetară a URSS devine neconvertibilă începând din 1932 (când comerțul în "cervoneți" convertibili în aur a fost suspendat), până la sfârșitul anilor ’80. Pentru cetățeni și pentru întreprinderi de stat era imposibil să cumpere și să vândă
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
sfârșitul anilor ’80. Pentru cetățeni și pentru întreprinderi de stat era imposibil să cumpere și să vândă, în mod liber, devize străine, deși, în mod regulat, ratele de schimb erau fixate (la un nivel artificial) și publicate. O reevaluare a rublei sovietice a avut loc chiar după Al Doilea Război Mondial, în 1947, cu o rată de 1 „rublă nouă” = 100 „ruble vechi”. Denominația din 1961, era o repetare a reformei din 1947, cu aplicarea acelorași limitări de schimb ale rublelor
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
mod liber, devize străine, deși, în mod regulat, ratele de schimb erau fixate (la un nivel artificial) și publicate. O reevaluare a rublei sovietice a avut loc chiar după Al Doilea Război Mondial, în 1947, cu o rată de 1 „rublă nouă” = 100 „ruble vechi”. Denominația din 1961, era o repetare a reformei din 1947, cu aplicarea acelorași limitări de schimb ale rublelor vechi din hârtie în cele noi. Rubla sovietică era, formal, egală cu 0,987412 g de aur, însă
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
străine, deși, în mod regulat, ratele de schimb erau fixate (la un nivel artificial) și publicate. O reevaluare a rublei sovietice a avut loc chiar după Al Doilea Război Mondial, în 1947, cu o rată de 1 „rublă nouă” = 100 „ruble vechi”. Denominația din 1961, era o repetare a reformei din 1947, cu aplicarea acelorași limitări de schimb ale rublelor vechi din hârtie în cele noi. Rubla sovietică era, formal, egală cu 0,987412 g de aur, însă schimbul în aur
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
rublei sovietice a avut loc chiar după Al Doilea Război Mondial, în 1947, cu o rată de 1 „rublă nouă” = 100 „ruble vechi”. Denominația din 1961, era o repetare a reformei din 1947, cu aplicarea acelorași limitări de schimb ale rublelor vechi din hârtie în cele noi. Rubla sovietică era, formal, egală cu 0,987412 g de aur, însă schimbul în aur nu a fost niciodată asigurat. Ratele de schimb față de devizele străine erau fixate la cca 0,62 USD și
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]