3,663 matches
-
a fost mesajul - mai mult sau mai puțin explicit - livrat poporului de filmul românesc, ca și de literatură. A fost transmis eficient acest mesaj ? Dacă e să judecăm după câtă disidență autentică a avut România, da. Relațiile intime și de rudenie, începând cu soț-soție, sunt și ele subordonate, în premieră, în satul lui Georgescu și Iliu, colectivului. Soția își reclamă soțul adunării generale, fiul nu poate nutri altfel de convingeri decât tatăl. Și totul nu sub semnul vreunui raționament, fie el
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tenului este bine ca frumoasele noastre să țină seama de sfaturile și recomandările competente ale specialiștilor dermatologi și ale cosmeticienilor, și să nu dea crezare reclamelor deșănțate și mincinoase ale producătorilor și vânzătorilor de produse cosmetice. Musafiria În relațiile de rudenie și cele de prietenie consolidată se obișnuiesc vizitele neanunțate, neprotocolare, destinate punerii la cale a unor activități comune sau pur și simplu pentru a se vedea și a mai sta de vorbă. Este benefic din punct de vedere psihic să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
plural; d) e posibilă (sau obligatorie) prezența unui de inițial; e) este exprimat regentul nominal al grupului cu (de-)alde. Semantic, există restricții de selecție a substantivului comun determinat: în limba populară, cel mai adesea, acesta este un nume de rudenie sau un substantiv cu sens generic, desemnând persoane. Vom urmări în cele ce urmează situația actuală a tiparelor care combină aceste criterii. Am considerat relevantă o clasificare nu atât după tiparele strict gramaticale, cât după valorile pragmasemantice, în măsura în care acestea reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
enumerativă (2.3) și desemnarea individuală imprecisă, adesea ironică (2.4). 2.1. Desemnarea grupului familial ("ai lui"; "familia lui...") Valoarea prototipică din limba veche și populară apare atunci când alde precedă un nume propriu de persoană sau un nume de rudenie (articulat hotărât sau însoțit de posesiv). În această construcție, alde imprimă sintagmei un sens plural, colectiv, de asociere metonimică ("ai lui..." = "familia lui..."; prin extensie, rar, "grupul lui"). Atunci când sintagma ocupă poziția de subiect, valoarea de plural se manifestă prin
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cazul acesta poporul circumscrie: Mă duc la al-de Ioan" (DA, I, 104). Și în GA se insistă asupra faptului că sensul cel mai frecvent al construcției în care alde precedă substantive (mai ales nume proprii de persoane sau nume de rudenie) și pronume, "imprimând valoare de plural întregii construcții" (GA I: 177) și determinând acordul la plural, este "cei din familia, din casa, din jurul" (ibid.). Construcția nu mai este însă menționată în GALR I, ceea ce indică o implicită considerare a sa
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
ne zicea lumea alde Mâtcanu. Eram așa: tataia Mâtcanu, mamaia Tinca, mama, tata, eu și frate-meu mai mare (C. Botoșaru, Alde Mâtcanu, atelier.liternet.ro, 2.IX.2006). Construcția în care nominalul centru este un substantiv comun, nume de rudenie, e și mai rară în limbajul familiar actual, fiind probabil simțită ca populară și chiar regională. Mărgărit (2001), în acord cu Ionică (1984: 176), consideră această valoare ca fundamentală pentru graiurile muntenești (unde, de exemplu, alde ta-su desemnează prototipic
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
atenuare specifice oralității familiare (cam, mai, pe la etc.), care pot căpăta și funcția de mărci suplimentare ale politeții; în mod special, alde e comparabil cu "pluralul politeții". Construcția lui alde urmat de un nume propriu sau de un nume de rudenie este considerată (DA, GA I, 178, Mărgărit 2007) ca având utilizarea de formulă de politețe (în care alde substituie un termen de reverență) mai ales în graiurile din sud. Romanul Moromeții, vol. I, al lui Marin Preda (apărut în 1955
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Vadim sau Becali" (forum.softpedia.com, 28.VIII.2006); "toate complicațiile astea, gen conturi, comitete și miliarde de canale" (forum.undernet.org); "marii corupți (...) sunt ăștia tip Becali" (gandul.info). 11 Interpretarea categorizantă este aproape imposibilă în cazul numelor de rudenie cu referent individualizat și ancorat deictic. 12 Exemplul este întrucâtva ambiguu, în măsura în care numele propriu e o contaminare de două nume, putând trimite la doi referenți. 13 Ceea ce confirmă, la distanță în timp, asocierea pe care o făcea DA între antonomaza
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
este conferit, printre altele, de relația concretă care există Între cumpărător și vânzător: dacă ei nu se cunosc - adică se Încadrează În ceea ce numim comunicare impersonală abaterea de la tipicitate este redusă; dacă se află Însă Într-o relație specială (prietenie, rudenie etc), abaterile pot fi foarte mari (În schimburile verbale pot apărea multe elemente nespecifice unei conversații Într-un asemenea cadru). 3.5. Actul de limbaj Ăsta-i sten’bai, ... așteaptă. (Înregistrarea nr.3) Teoriile mai sus menționate ne propun, În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
îndulcesc pentru fiecare membru loviturile mai grele ale vieții, repartizând efectele pentru toți. Relativ la formarea și dezvoltarea copilului familia se constituie ca primul grup social din care acesta face parte. Ca grup de persoane, familia este caracterizată prin: legături de rudenie ( prin căsătorie, prin naștere, prin adopție etc.); viață comună; legături și sentimente; aspirații și interese comune; istorie comună. Potrivit Dicționarului de dreptul familiei, familia reprezintă forma istorică de organizare a vieții în comun care are la bază uniunea dintre bărbat
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
numeroase abordări de pe poziții interdisciplinare. Sociologic, familia este un grup special axat pe funcțiile sale, pe realitățile dintre membrii, pe sistemul de comunicare și interrelaționare. Ca formă specifică de comunitate umană desemnează „grupul de persoane unite prin căsătorie, filiație sau rudenie,ce se caracterizează prin comunitate de viață,de sentimente,aspirații și interese", apărând ca o realitate socială distinctă, ca grup natural și social fundamental, caracteristic tuturor societăților în care se manifestă multiple relații, fundamentale fiind cele de căsătorie și rudenie
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
rudenie,ce se caracterizează prin comunitate de viață,de sentimente,aspirații și interese", apărând ca o realitate socială distinctă, ca grup natural și social fundamental, caracteristic tuturor societăților în care se manifestă multiple relații, fundamentale fiind cele de căsătorie și rudenie. În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi și obligații care izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopție, precum și din alte raporturi asimilate relațiilor de familie. În acest sens, familia ne apare ca o instituție care se află
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ca grup natural și social fundamental, caracteristic tuturor societăților în care se manifestă multiple relații, fundamentale fiind cele de căsătorie și rudenie. În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi și obligații care izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopție, precum și din alte raporturi asimilate relațiilor de familie. În acest sens, familia ne apare ca o instituție care se află permanent sub supravegherea juridică, fiind reglementată și ocrotită prin lege, între membrii acesteia existând numeroase drepturi și obligații. Din
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
legalizate de pe actele de stare civilă și de pe actele de studii ale solicitantului; b) o scurtă prezentare a persoanelor cu care locuiește solicitantul, în care să se menționeze numele, prenumele și data nașterii acestora, precum și, după caz, gradul lor de rudenie cu solicitantul; c) certificate medicale eliberate de policlinică de care aparțin, care să prezinte o evaluare completă a stării de sănătate a solicitantului și a persoanelor menționate la lit. b); d) certificate de cazier judiciar ale solicitantului și ale persoanelor
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
devine inoperantă, în absența ranforsării adusă de proprietate (Graves-Brown 1996; Ingold 1999); ea nu se manifestă decât în societățile vânătorești acceptate drept „complexe”. Realitatea diviziunii activităților este, așadar, mai subtilă: în societățile egalitare, unite în primul rând de legături de rudenie, și unde nu există o separare clară între sfera domestică și cea publică, diferențele dintre sexe nu constituie un principiu discriminator supraordonat (Trocolli 1999). Exagerarea opoziției dintre sexe este cu siguranță un artefact al cercetării, categoriile efective acceptate de informatorii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
altfel, foarte favorabile creșterii demografice și macro expansiunii culturale paleolitice (Ambrose 1998; Van Andel & Davies 2003). Ceea ce merită reținut, din punct de vedere demografic, este posibilitatea apariției ocazionale a unor grupuri umane numeroase, capabile să depășească regulat limitele grupurilor de rudenie. În acest context, este de așteptat o tensionare demografică, care să declanșeze fie fenomene migratorii, fie, în situații de încapsulare geografică, să conducă la o intensificare a exploatării resurselor, însoțită de o specializare ocupațională crescută și edificarea unor rețele sociale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ele însele ca bloc, în legătură, de exemplu, cu proprietatea sau cu statutul lor de părinți; în schimb, diferențele dintre ei sunt evidențiate de fiecare dată prin interdicții, precum cea de a mânca împreună - împărțirea hranei fiind, evident, legată de rudenia de sânge, ceea ce conduce empatic la ideea de incest). Acest contra-efect impune distanțarea soților și se regăsește instituționalizat sub forma a diverse interdicții (tabu-uri, inclusiv menstruale, „case ale bărbaților” etc.). În aceste condiții, pare că disjuncția, și nu conjuncția
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a teritoriilor exploatate, ca și concentrarea către vânătoare, ambele inevitabile în contextele temperate și reci, gradual colonizate (Roebroeks 2006), nu sunt de imaginat fără o accentuare a diviziunii activităților și fără stabilizarea socială a acestei complementarități economice, însoțită de clarificarea rudeniei, a regulilor de descendență și de normarea parteneriatelor între bărbați și femei. Pentru a conchide, moștenirea socială a paleoliticului inferior poate fi caracterizată succint ca fiind dominată de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dea cel mai mult de gândit. Probabil că cea mai rezonabilă ipoteză o reprezintă chiar întărirea relațiilor de durată între sexe și aprovizionarea biparentală, ca și alopatrică, a copiilor. Micile grupuri de Neanderthalieni erau cu siguranță compuse din indivizi înrudiți, rudenia gravitând, foarte probabil, în jurul femeilor și fraților lor: patrilocalismul, ca și ipoteza „bunicii” par, ambele, greu sustenabile în cadrele de longevitate ale epocii. Importanța vitală a alimentației carnate sugerează, în fapt, ca mai avantajoasă deschiderea acestor grupuri către adoptarea bărbaților
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fi catalizat noi formule sociale. Este, desigur, indubitabilă codificarea simbolică a apartenenței la un grup etno-cultural în decursul aurignacianului și chatelperronianului și chiar mult înainte<footnote Limbajul, o creație socială prin excelență, esențial pentru definirea identității și diferenței, pentru formalizarea rudeniei sau asimilării/excluderii „străinilor”, a reprezentat inovația fundamentală, ce a permis medierea simbolică a relațiilor dintre indivizi și grupuri. În această ipostază, el a jucat un rol esențial în configurarea și transfigurarea relațiilor dintre sexe (Dunbar 1996). Nu există, însă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
morminte nu cuprinde obiecte „exotice”, el indică poziții sociale instituționalizate, și nu achiziția viageră a unui statut de lider sau șaman (contra Vanhaeren & D’Errico 2005: 130-131). footnote>, care suprascrie categoriile de sex, în favoarea unui statut moștenit pe linie de rudenie (de Beaune 1995; Owens & Hayden 1997). Apariția sa nu poate fi separată de stabilirea unor relații de schimb și alianță pe distanțe mari: elitele diverselor comunități „cresc”, de obicei, împreună, întrun raport competitiv ce devine, în fond, unul de sprijin
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sexe reprezintă doar o formă, și încă una târzie, ce nu precede, în opinia noastră, Holocenul. Diviziunea parțială pe sexe a activităților a reprezentat, după toate datele disponibile, o necesitate sociobiologică, coextensivă apariției genului uman, codificată simbolic târziu, ca și rudenia, odată cu apariția limbajului articulat. Ea nu a putut oferi, însă, o bază solidă pentru susținerea unei inegalități instituționalizate între sexe, sistematic descurajată de mecanismele de nivelare, alianță și împărțire a hranei, a căror acțiune este singura capabilă să explice expansiunea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
un atribut în esență masculin, valorificarea eficientă a unor atare resurse cinegetice impunea drept vitală contribuția femeilor. Lărgirea spectrului alimentar, prin contribuțiile individuale ale femeilor și copiilor, sprijinul celei de-a treia generații pentru creșterea acestora din urmă, elaborarea principiilor rudeniei, dar mai ales acțiunea, încă foarte efectivă, a mecanismelor egalitare, au „complotat” la emergența unui statut tot mai vădit diferențiat în practică și simbol, dar pe care nu avem nici un motiv să îl considerăm subordonat. Oricare ar fi detaliile contextuale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pe rând cele 12 case. Prima, cea mai importantă numită chiar horoscop, era cea dinspre răsărit, în locul unde zodiacul taie orizontul. Se numea casa vieții. Cea de-a doua, a bogăției, a treia a fraților, a patra - a legăturilor de rudenie, a cincea - a copiilor, a șasea - a sănătății, a șaptea - a căsătoriei, a opta - a morții, a noua - a religiei, a zecea - a demnităților, a unsprezecea - a prieteniei, a douăsprezecea - a dușmăniei. Intr-un moment dat, constelațiile și planetele ocupă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și armata, cu atât este preferat “rigorismul ” educativ). Cercetătoarea franceză diferențiază, în funcție de concepția lor cu privire la ordinea morală și socială, de practicile cotidiene în luarea deciziilor și în repartizarea sarcinilor domestice, de modul în care se realizează contactul cu rețelele de rudenie și de sociabilitate, trei tipuri de familii: 1. familii tradițional-rigoriste; 2. familii moderniste-rigoriste; 3. familii moderniste-liberale. Sociologul francez J.Lautrey, confirmâd ipoteza dependenței stilului educativ de modul de structurare a familiei, construiește trei tipuri de familii: 1.familii slab structurate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]