3,212 matches
-
scoteam limba-n oglindă și-mi ziceam că-s circăreasă tatăl meu intra atunci în odaie și-mi spunea să fiu cuminte dar eu mereu scuturam din codițe și aduceam brotaci în casă pe care îi creșteam în cada cu rufe la muiat stricam ceasurile scoțându-le șuruburile și jucam miezul nopții a venit omul negru n-a sosit până când îmi simțeam limba leșinată în gură m-ascundeam în container să nu fiu găsită de nimeni cu animalele mă-nțelegeam comme
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
o apropie de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe carton, 0,400 x 0,328 cm, semnat și datat cu brun, 1926, P.N. 4275.) sau Țiganca cu coșul cu rufe (1913). Țiganca stă ghemuită, cu mâna în coșul cu flori, cu o cămașa albă care-i arată umerii slabi; pare absorbită de ceea ce face, poartă un batic portocaliu și o fustă albastră. Prin deschizătura cămășii i se vede un sân
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
organizației că în acest fel nu poate să mai aibă priză în massă (subl.ns.) iar dacă este scos din muncă să fie mutat în altă Județiană în muncă administrativă”. Acesta a fost doar un scurt exemplu despre modul spălării rufelor murdare în spelunca utemiștilor vasluieni de atunci. Practic, piciorul în fund pe care l-a încasat Iancu Vojniver nu a fost decât un pas înainte în propria-i carieră politică dacă nu cumva, asemenea multor altor evrei, va fi migrat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a „oamenilor muncii” (1963) c tii au mai adăugat una: interzicerea pârlirii porcilor și confiscarea pieilor crude, în așa fel încât, bieții oameni, nici opinci nu mai aveau din ce-și confecționa! Comandantul miliției județene semnalează și această...porcărie, i. Rufe „de partid” murdare, spălate la secret În mod intenționat, am plasat la finalul acestui material inedit, o problemă de „spălare a rufelor murdare” în „curatul” (care se voia și care se credea!) partid muncitoresc român, care s-a rezolvat printr-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
oameni, nici opinci nu mai aveau din ce-și confecționa! Comandantul miliției județene semnalează și această...porcărie, i. Rufe „de partid” murdare, spălate la secret În mod intenționat, am plasat la finalul acestui material inedit, o problemă de „spălare a rufelor murdare” în „curatul” (care se voia și care se credea!) partid muncitoresc român, care s-a rezolvat printr-o anchetă secretă. Vaslui la a conducere ceferist Dum ă grea „misie” a nat I. Iacobovi scriind în raportul său următoarele: „...suntem
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ns.), iar bolnavii contagioși și răniții civili dela bombardament (subl.ns.) au fost lăsați în voia soartei. Răniții militari români și sovietici și populația civilă soseau fără întrerupere pentru asistență. Multe cadavre părăsite. Răniții nu aveau alimente și nu aveau rufe”. Desigur, pentru îndepărtarea acestei mari mizerii, primarul a apelat din nou la sprijinul populației: „...am ajutat cu sute de oameni la curățirea Spitalului și îngroparea cadavrelor”. Se pare că grosul materialelor fusese evacuat la Râmnicu Sărat, de vreme ce Bontaș a scris
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
creeze stocurile optime cu produsele specifice branșei lor. Prin Ordonanța din 3 aprilie 1915, Primăria Bacău a „declarat ca articole de primă necesitate următoarele alimente și materii prime industriale”: grâul, făina, pâinea, grăsimile, măslinele, fasolea uscată, zahărul și săpunul de rufe. În vara aceluiași an, lista a fost completată cu ovăz și lână. Cele două ordonanțe cuprindeau și prețurile maximale de comercializare ale acestor produse, redate în exemplele de mai jos: În primăvara anului 1916 a fost publicat în Monitorul Oficial
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
publice, a teatrelor, a cazărmilor, în hoteluri, birturi, cârciumi, berării, restaurante, cafenele șantante. Din banii ce femeile prostituate câștigă, patroana casei nu poate opri decât cel mult dou) părți din trei ca plată de locuință, încălzire, mâncare, serviciu și spălatul rufelor” ș.a. Legislația națională din domeniu, oferea prostituatelor dreptul la liberă practică, atât în casele de toleranță, cât și pe cont propriu. Cele mai multe proveneau din mediul rural sau din zona mahalalelor, un eșantion important fiind recrutat din rândul servitoarelor. În general
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1893 dorea să se repatrieze în comuna Toceni, județul Cahul. Acesta declara că a ajuns în com. Berezeni, jud. Fălciu, la data de 23 august 1944, fiind concentrat. Potrivit celor scrise în declarație, avea nevoie de „...un rând de rufe și o pereche de ciorapi”. După ce semna declarația, solicitantul era inclus într-un grup de repatriați. Luat, cu certitudine, la bani mărunți, cetățeanul Josu Gheorghe născut în anul 1924 în satul Cigăreni, com. Molești, jud. Lăpușna, declara intimidat de către inchizitorii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
RUSĂ (sic!)” și că „... dorește să se repatrieze în satul de baștină”, adică cel în care s-a născut. În România fusese evacuat în luna martie a anului 1944, fiind concentrat în armata română. Avea nevoie de „...un rând de rufe și o pereche de încălțăminte”. Neștiind carte, pusese amprenta degetului mare peste un X scris cu stiloul de către conțopistul Comisiei de Repatriere. Pentru a și face curaj în fața comisiei, Josu îl adusese și pe consăteanul său Erezianu Emil, născut în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
perfect cu idealul matein: "Mi-l închipuiam dar, răsfoind cu degetele lui subțiri cărți cu legături scumpe, în somptuoasa singurătate a odăilor cu oglinzi adânci, unde lâncezește o risipă de flori rare; ...ar fi făcut fala clubului cel mai închis; ...rufele și le spăla la Londra; ...văzuse multe cutreierând mări și țări; ...se îndeletnicise cu cercetări oculte îndrăznețe; ...privirea i se pierdea aiurea în depărtările unei lumi de vis; ...iscălea sir iar pecetea de ceară prezenta un sfinx cu inscripția Remember
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
totuși un element constant în această varietate: faptul că din cei doi termeni ai relației unul cere de la celălalt anumite însușiri gramaticale. Conținutul relațional „acțiune — obiectul asupra căruia ea se răsfrânge” apare și în alte forme, de exemplu în spălatul rufelor (în această relație binară se cere cuvântului al doilea să fie la genitiv, iar primul cuvânt e substantiv, și nu verb). E bine să se rețină că în îmbinările spală rufele și spălatul rufelor conținutul relațional e același. Forma relațională
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
apare și în alte forme, de exemplu în spălatul rufelor (în această relație binară se cere cuvântului al doilea să fie la genitiv, iar primul cuvânt e substantiv, și nu verb). E bine să se rețină că în îmbinările spală rufele și spălatul rufelor conținutul relațional e același. Forma relațională „recțiune cazuală Acuzativ a verbului" îmbracă și alte conținuturi, ca în doarme ziua, unde substantivul arată când se petrece acțiunea. Când spunem așteaptă seara, conținutul relației nu e clar, de aceea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
alte forme, de exemplu în spălatul rufelor (în această relație binară se cere cuvântului al doilea să fie la genitiv, iar primul cuvânt e substantiv, și nu verb). E bine să se rețină că în îmbinările spală rufele și spălatul rufelor conținutul relațional e același. Forma relațională „recțiune cazuală Acuzativ a verbului" îmbracă și alte conținuturi, ca în doarme ziua, unde substantivul arată când se petrece acțiunea. Când spunem așteaptă seara, conținutul relației nu e clar, de aceea spunem că forma
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la pămînt este totuna cu întoarcerea la valorile de bază ale solidarității umane, la bucuriile, la ritualurile, la simbolurile sale. E vorba de vechea imagine, niciodată uitată, a satelor de altădată fremătînd de cîntecele plugarilor, de melopeele femeilor ce spală rufele. E vorba, pe de altă parte, de un vechi subiect regretat, acela al dispariției unor oameni care cîntau cu toții. "Pe vremea mea, spune Péguy cincizeci de ani după ce Michelet a folosit aproape aceeași formulă -, toată lumea cînta..." Sub domnia lui Ludovic
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și săpun de casă, iar clătitul la pârâu, de le Înghețau mâinile În apa rece, avem imaginea acestei munci. Și nu Întotdeauna pârâul era aproape de casă. Uneori trebuia să se meargă unu-doi kilometri până la apă și să aducă acasă rufele ude de le Înghețau hainele pe ele. Această treabă era necesar să fie făcută În fiecare săptămână. Așa că nu prea mai aveau ele timp pentru cochetării precum orășencele. Și de puține ori putea fi vorba despre un așa-zis idilism
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai puțin vădite. Priveliștea tristă pe care o înfățișa interiorul acestei case se repeta în îmbrăcămintea obișnuiților ei, deopotrivă de zdrențăroasă. Bărbații purtau redingote a căror culoare ajunsese cu totul îndoielnică, ghete care în cartierele elegante se aruncă la gunoi, rufe ponosite, veșminte care își trăiseră traiul. Femeile purtau rochii uzate, vopsite din nou și iarăși decolorate, vechi dantele cîrpite, mănuși lustruite de atîta purtare, gulerașe totdeauna pîrlite cu fierul de călcat și fișiuri destrămate. H. de Balzac, Moș Goriot, p.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aceasta din urmă a fost din nou reunită cu cea din Anglia, a fost ales ministru provincial de Irlanda de către ministrul general, fratele Albert. 54. Adăugire. Pe vremea fratelui Ioan, fratele Elia a ordonat ca frații să-și spele singuri rufele; frații din provincia engleză au ascultat, pe când cei din provincia de Scoția au rămas în așteptarea unei porunci speciale pentru ei. 55. Cred că merită să amintesc faptul că, în capitulul general de la Genova, acest frate Ioan l-a susținut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
subliniază STEIN, art. 1) Rufus, în: RE, s.v. 171 Ex Ponto, II, XI, 9-12. 172 Ibid., 28. 173 Ovidiu vorbește (Ex Ponto, IV, XVI, 28) și despre un Rufus, "care făcea să vibreze lira lui Pindar" (Pindaricae fidicen tu quoque, Rufe, lyrae); dar, din câte se admite, este vorba de un anume Pomponius Rufus. Nu negăm că ar fi interesant să adăugăm la legătura dintre Ovidiu și Rufus, despre care am vorbit deja, și legături de natură "profesională", derivate din "alianța
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dacă te faci o păsărică ascunsă pe undeva, pe aproape, după trei ore de vorbăraie, ai putea extrage ceva despre cum se fac cozonacii, care nuanță de ruj de buze te prinde mai bine, cum se scot petele de pe o rufă, ce a mai făcut mătușa Catinca, că soacra lui Axinte nu se împacă cu nora deloc, că o linguriță de miere de allbine luată pe inima goală face piciorul mic, că un măr se mănâncă numai la ora 5 după
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
timp, se stinsese. Bobița 29 decembrie 1976 Să fiu al dracului dacă n-am dreptate! Adică eu nu sunt tot eu? Și zicând așa, să pornesc la treabă și să nu vă mai fac curioși. Mă aflam în cazanul cu rufe murdare. Poftim. Chiar așa, mă aflam acolo și-mi făceam planu' dacă face să mai aștept sau nu. De ce? Fiindcă mie nu-mi place să aștept. Și așteptarea are limitele ei, sunteți de acord! Stau, stau, și n-aud nimic
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dom-le, să-ți întorci pantofii pe dos ca să nu cazi. Mai scot și o mână, îmi pun ochelarii și atunci observ că cineva îmi zgândăre pavilionul urechii stângi cu o zbârnâitură de sonerie, jos pălăria! Mă bag înapoi în rufe și-o fac pe mortu-n popușoi. Tipu' sau cine naiba o fi dă să intre, ba chiar dă de-a binelea, pentru că nu mai deschide ușa și intră cu un picior prin ea. Tac și aștept. Aud: - Unde o fi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fi dacă înghiți și dezghiți bobițe. Dar ce fel de bobițe cauți tu?” Dar parcă am timp să aștept? Tipu' face un viraj pe palux-ul parcă gata pregătit pentru el și se proptește cu ocheanul chiar în cazanul cu rufe. - Aici trebuie să fie, spune. Și începe să-mi gâdile subțuoara stângă. Și pentru că știam că n-am să mă pot abține și-am să izbucnesc în râs, sar din cazan cu un hanorac în mâini, i-l proptesc pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pentru o curățenie generală În toată casa și au dat cu clor pe locul unde a fost pata, astfel că s-a albit locul și acum arată foarte bine. - Pur și simplu, cu clor? - Da, ce te miri? Când fierbeam rufele, Înainte vreme și puneam clor, nu ieșeau albe? - Da, ai dreptate! O să Încerc și eu. Abia am așteptat weekendul următor să mă apuc de treabă și m-am gândit să dau cu clor tot plafonul, să fie alb uniform. Zis
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ca și scarlatina și celelalte; din aceasta rezultă că unde prinde rădăcini, mor mai mulți. Cauzele acestea sunt: neștiința medicilor, teama și neîngrijirea oamenilor. Precauția cea mai bună constă în viața regulată, evitarea răcirii, aer curat și schimbarea deasă a rufelor. Recomand deci d-lui și d-nei să poarte pe abdomen o flanelă moale și, când simt vreo schimbare, să-și fricționeze abdomenul cu spirt camforat". Și apoi alăturat scrisorii prezintă rețeta doctorului Stamborzky împotriva holerei și modul de aplicare al
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]