1,975 matches
-
păcii, care veghează asupra turmei europene cu ciomagul atomic la centiron. Neîndoios, un foarte mare număr din referințele culturale care vor ieși de sub pana-mi vor fi franceze, însă diversele patrii culturale italiană, spaniolă, germană și rusă sînt prea adînc sădite în mine pentru ca să mai am de luptat împotriva vreunui galo-centrism personal. În fine, este cu deosebire dificil să gîndești Europa de cînd există Europa. Cum poți scăpa de idealizarea euforică și de orgolioasa mulțumire de sine, atît de răspîndite încă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
industrială și militară zămislită de Europa. Ea s-a universalizat și pentru că umanismul, rațiunea, știința îi confereau o veritabilă universalitate, pe care nu au putut-o sufoca niciodată torsiunile și distorsiunile eurocentriste. Firește, celelalte culturi ale lumii nu au putut sădi în ele tehnica, știința sau rațiunea decît modificîndu-se și alterîndu-se ele însele (astăzi problema fundamentalismelor extra-europene constă în a prelua tehnicile europene și a-și restabili în paralel fundamentele culturale). Cu siguranță, Europa nu este singura sursă de universalitate: ca
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
civilizația să reînflorească pe parcursul mileniilor viitoare). Ideea de Fundație reunește în sine conservarea/păstrarea realizărilor culturale/civilizaționale ale trecutului (nu doar european) și pregătirea transformărilor viitoare. Acum trebuie să salvăm trecutul pentru a salva viitorul. Însă trebuie de asemenea să sădim germenii unui viitor capabil să scoată omenirea din epoca de fier planetară. Miza europeană se suprapune acestei mize planetare. Europa deține două vocații "fondatoare", una culturală 33, cealaltă politică. Trebuie să avem în vedere o "a doua Renaștere" europeană care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
văzut de aceștia ca "o masă amorfă, depersonalizată, gata de a fi remodelată pentru a da naștere șirurilor de supuși perfecți." (Ficeac 1998, 66). După cum observa și Alain Besançon, în comunism, societatea era condusă de sentimentul de frică, sentiment ce sădește în individ lașitatea, disprețul de sine, lenea, iresponsabilitatea și nu în ultimul rând, deprinderea unor procedee degradante de supraviețuire: denunțul, furtul, minciuna etc. Fiind în același timp lipsit de libertate și privat de cunoaștere, individul nu se mai putea opune
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
huliganilor, surprind un anumit tip de resemnare în fața acestei situații: „(...) apași ascunși de lumina zilei în bârloagele mahalalelor, începând a porni după pradă de îndată ce înserează și izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă, să aducă actul la sfârșit favorabil, jefuind și sădind întristarea în sufletele celor năpăstuiți”. Paleta obiectelor ce suscitau atenția hoților era extrem de variată. Practic, se fura orice: bani, obiecte prețioase, instrumente muzicale - cazul unei viori, saci cu făină sau cu zahăr, obiecte de mobilier, păsări, porci, diferite lucruri casnice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de tipul celor de la Salva-Vișeu sau Bumbești-Livezeni, citesc și ne scriu iar printre rândurile răvașelor simțim atât o mare de lacrimi, cât și una de dârzenie. În mai multe articole am specificat faptul că stalinismul primitiv importat din URSS și sădit cu mare dragoste în România de către tot felul de lichele oportuniste, a fost extrem de periculos pentru unii cetățeni onești ai acestei țări care au reprezentat, la urma urmei, bunii și adevărații gospodari ai satelor noastre. După instaurarea prin forță și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sau cămara de taină a sufletului unde se află izvorul său de viață, tăria sau secretul existenței sale. [...] Francezii, germanii, românii sau americanii sau oricare alte neamuri, cu toții tind să aibă aceleași idei, zâmbete, comportamente, aceleași dorințe și frustrări, cele sădite de aceeași conștiință globală. Omul globalizat nu are multe de spus despre neamul, cultura din care vine sau chiar despre propriul sine"13. De altfel, Virgiliu Gheorghe este cunoscut pentru amplele studii publicate în direcția cunoașterii efectelor nocive ale televiziunii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
omul singur, să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Facere 2, 18) a spus Dumnezeu după ce l-a făcut pe om. Prin omul singular nu se putea reflecta iubirea și nu se putea astâmpăra dorul ființial după comuniune care era sădit în sufletul omului. în Edem, Adam și Eva erau în comuniune cu care Dumnezeu le vorbea amândurora. Cel care separat i-a vorbit numai femeii, producând astfel o „schismă ontologică” și o opoziție între bărbat și femeie este diavolul. Acest
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Creștinismul a dat lumii atâția eroi morali, atâția sfinți pentru că el a pătruns în inimi de mame, care și-au împlinit chemarea după învățăturile lui Hristos în mijlocul familiei lor. Să gândim: care ar fi funcția în care femeia ar putea sădi mai cu folos în inima altora? Vor zice mulți: Biserica și creștinismul cer să se întoarcă femeia la cămin. Să părăsim titlurile câ știgate până acum cu atâta trudă! Să nu mai fie femeia medic, profesor, avocat, inginer, muncitor etc.
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
este de preț această viață? Fiindcă este pentru noi temelia vieții viitoare și prilej și loc de luptă pentru cununile cerești”. Când începe viața pentru om? Părerea cea mai plauzibilă pe care o exprimă și Sfinții Părinți este: atunci când Dumnezeu sădește sufletul în om, iar omul primește sufletul de la Dumnezeu în momentul zămislirii. Dar de multe ori pruncul nu mai ajunge să vadă lumina zilei, fiind ucis de mama lui. Ce lucru groaznic! Ce păcat strigător la cer! Să ucizi viața
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de la mamele noastre. Creștinismul a dat lumii atâția eroi morali, atâția sfinți pentru că mame adevărate au purtat în inimi învățătura creștină și și-au împlinit chemarea în mijlocul familiei lor. Să gândim care ar fi funcția în care femeia ar putea sădi mai cu folos în inima altora? Biserica și creștinismul în general nu cer ca femeia să nu fie doctor, inginer, muncitor, cercetător, profesor etc., ci o face atentă că altarul principal în care a rânduit-o Dumnezeu și o cere
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în consolidarea bazei materiale a unității. Dar, mai presus de toate, a transmis echipei de lucru modul responsabil și dăruirea totală în abordarea problemelor de cercetare, în realizarea unei legături permanente cu cei care trudesc din greu pentru pâinea țării, sădind adânc în sufletul colegilor din cadrul Stațiunii de Cercetări Agricole - Suceava și din unitățile de cercetare agricole din țară, atitudinea de cinste, profesionalism și performanță. În comunitatea științifică domnul dr.ing. Cristea Mihai se bucură de apreciere și considerație, precum și înaltă notorietate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Părău, iar Învățător a venit Ioan Petraș, fost preot greco-catolic, care a preferat să fie Învățător decât să slujească În rit ortodox. Orele de religie se făceau cu preotul greco catolic Ioan Pop care era foarte exigent, dar care a sădit În sufletele elevilor credința În Dumnezeu. După câțiva ani, s-a construit aici pe Dâmb, În locul clădirii din lemn (care a ținut loc de școală mulți ani) o altă clădire mai spațioasă pentru Învățăceii din aceste cătune mărginașe: o parte
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lângă a lui Bacu Dănilă. Din clasa a doua (anul 1945) și până În anul 1948 lam avut ca Învățător și n-aș putea spune că nu am Învățat lucruri folositoare de la el. Dragostea pentru caligrafie și istorie el mi-a sădit-o În suflet. Cu câteva jordii din caprafoi și cu un săculeț de grăunțe făcea ordine În clasă. Cu jordiile de caprafoi primeai Între patru și douăsprezece lovituri În palmă, pe care trebuia să o ții Întinsă, iar grăunțele, care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
prin învățăturile mele, ca să se lepede în întregime de potrivnici, să mărturisească și să lucreze mărturisirile dumnezeiești. Deci nu e nimic absurd în faptul că pruncul e crescut spre înălțimea dumnezeiască, având un povățuitor și naș (primitor) sfânt, care îi sădește deprinderea în cele dumnezeiești și-l păzește neispitit de cei potrivnici. Iar ierarhul face pruncul părtaș de sfintele simboale (Taine), ca să fie crescut în ele și să nu aibă altă viețuire decât pe cea care privește pururea la cele dumnezeiești
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
mențin viu spiritul profetic, și viața fratelui Giordano ia în mod evident un ritm destul de pacific și bogat în amintiri pentru provincia sa, care înflorește și se dezvoltă în mod minunat. El este unicul dintre primii frați legendari ce au sădit Ordinul Fraților Minori în Germania, care a reușit să rămână timp atât de îndelungat și fără întrerupere în țara al cărei tată sau bunic se simte; asta reiese din Prolog, când începe să «povestească» fraților lucrurile de la început. Din fericire
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de-acum bătrân și slab» este de acord «să povestească». De aici pornește povestirea, cu anul 1262; adică de la constatarea plină de bucurie a «gloriei Ordinului nostru, așa cum este el acum», și de la ideea că Dumnezeu, nu oamenii, «l-a sădit cu înțelepciunea Sa și l-a rânduit în lume ca exemplu». În fratele Giordano nu există nostalgii și regrete pentru trecutul eroic, a cărui caracteristică este peregrinarea și cerșitul, ci recunoștință pentru milostivirea divină ce a săvârșit această minune prin
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nimic, și chiar să mai rămână încă două zile pentru a consuma ofertele deja primite. 17. La sfârșitul acestui capitul, sau mai bine zis când acesta se apropia de încheiere, fericitul Francisc și-a amintit că Ordinul nu fusese încă sădit în Germania. Și fiindcă el era pe atunci bolnav, orice dorea să spună la capitul, o făcea comunicând prin fratele Elia. Iar fericitul Francisc, stând așezat la picioarele fratelui Elia, l-a tras de haină. Acesta, aplecându-se asupra lui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frate este fratele Giordano din Giano, care scrie pentru voi aceste memorii; care a venit în Germania printr-o asemenea aventură; care a scăpat de furia germanilor de care era îngrozit, și care împreună cu fratele Cezar și alți frați a sădit pentru prima oară Ordinul Fraților Minori în Germania. 19. Fratele Cezar a fost primul ministru provincial al Germaniei. Din dorința de a-și îndeplini cât mai eficient ascultarea încredințată, i-a luat cu sine pe frații Ioan din Pian del
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Evangheliei și al sărăciei - era atât de iubit de frați, încât îl venerau aproape ca pe cel mai sfânt după fericitul Francisc -, obosit, a dorit să-l revadă pe fericitul Francisc și pe frații din Valea Spoletană. Întrucât Ordinul fusese sădit deja în Germania, a luat cu sine pe fratele Simon - care acum la Spoleto este considerat sfânt - și pe alți câțiva frați virtuoși și evlavioși, și l-a numit vicar pe fratele Toma, care pe atunci era singurul custode. Astfel
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cel mai mare propagator al Ordinului său. Într-adevăr, după ce a fost numit ministru [provincial] (pentru a doua oară), a trimis frați în Boemia, Ungaria, Polonia, Dacia (Danemarca) și în Norvegia. A primit și o casă la Metz și a sădit Ordinul în Lotharingia. A fost un valoros apărător al Ordinului său; într-adevăr, a susținut Ordinul în mod constant și personal în fața episcopilor și principilor. El îi proteja și guverna pe frații săi, așa cum face o mamă cu fiii săi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
față de ea, la fel și laicii se vor comporta întocmai față de voi». Conversația a XV-a PROGRESELE SPIRITUALE ALE UNOR FRAȚI 113. În sfârșit, cred că este necesar să amintim că, pe când erau încă în viață mulți dintre frații ce sădiseră via minorilor în Anglia, ramurile ei se întinseseră atât de mult în provincie și în Ordin, încât fraților ei li s-au acordat anumite demnități și oficii atât în Ordin, cât și în afara sa, și în mod special celor care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Băjău, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie al Nissei, Editura Sitech, Craiova. footnote>. Tinzând să-L cunoască, omul nu va reuși aceasta pe deplin, pentru că Dumnezeu e nemărginit. Însă, omul fiind creat după chipul lui Dumnezeu, în care Creatorul a sădit încă de la creație năzuința spre cele de sus, el va tinde fără încetare să-L cunoască pe Dumnezeu și să se unească cu El încă din viața aceasta, continuând și în veșnicie. Deci, dorul omului spre unirea cu Dumnezeu este
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
ani de dictatură comunistă, care păruse definitiv obliterată de spectacolul național-comunist al unității întregului popor, vădește o surprinzătoare reziliență. Spontan sau provocat, segmentele conservatoare ale societății regăsesc în memoria lor latentă teme pe care educația elementară din anii copilăriei le sădise mai durabil decât se putea imagina: poncife și falsuri propagandistice despre "partidele burgheze" care spoliaseră poporul și înăbușiseră, invariabil "în sânge", revolta maselor. Un caz clasic este cel al mitologiei referitoare la răscoala din 1907: imaginea dramatică inventată de Zaharia
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
plînsul sunt dictate, așadar, de împrejurări anume. Ecclesiastul avertizează și el în acest sens: „Pentru orice lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești și vreme e să smulgi ceea ce ai sădit./ Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărîmi și vreme să zidești./ Vreme este să plîngi și vreme să rîzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]