1,925 matches
-
și în deznodământul ei, pe care l-am făcut posibil din întâmplare, totul s-a potrivit și s-a aranjat, de parcă lucrurile ar fi fost într-adevăr pregătite pentru asta, exact ca într-un roman. Le-am spus acestor oameni sărmani să încerce a nu-și pune nici o speranță în mine, că eu însumi sunt un gimnazist sărman (mi-am exagerat cu bună știință umilința; am absolvit de mult cursurile și nu mai sunt gimnazist) și că n-are rost să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru că n-am fost în stare... Brusc, se încruntă din nou, parcă dându-și seama ce spune. Dacă atunci, i se adresă ea prințului, privindu-l cu seriozitate și chiar cu tristețe, dacă atunci ți-am recitat poezia despre „cavalerul sărman“, prin asta, deși am vrut... să te laud pentru ceva, imediat am vrut și să-ți înfierez comportarea și să-ți arăt că știu totul... — Ești foarte nedreaptă cu mine... cu nefericita despre care te-ai exprimat atât de îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ce s-a întâmplat? — Mi-au dispărut patru sute de ruble din buzunarul lateral, mult stimate prinț; le-a pus cineva cruce! adăugă el cu un zâmbet acru. — Ai pierdut patru sute de ruble? Îmi pare rău. — Mai ales pentru un om sărman, care trăiește cinstit din munca lui. — Desigur, desigur; cum așa? — Din pricina vinului. Mult stimate prinț, am venit la dumneavoastră ca la providență. Suma de patru sute de ruble în argint am primit-o ieri la ora cinci după-amiază de la un datornic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sincera dumneavoastră compătimire, care mă flatează peste măsură, dar... am găsit banii, chiar de mult. I-ai găsit! Slavă Domnului! — Exclamația este un semn de noblețe din partea dumneavoastră, deoarece patru sute de ruble sunt o pierdere prea mare pentru un om sărman, care trăiește muncind din greu, cu o mulțime de orfani în familie... Nu asta am vrut să spun! Firește, mă bucur că i-ai găsit, se corectă repede prințul. Dar... cum i-ai găsit? — Foarte simplu, rogu-vă. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
destinul. Însă, de îndată ce această idee îi fulgeră pe toți deodată, toți laolaltă și în același timp începură să fie de părere că își dăduseră seama și prevăzuseră de mult ceea ce se va întâmpla, că totul era clar încă de la „cavalerul sărman“, chiar și de mai înainte, doar că pe atunci încă nu le venea să creadă într-o asemenea neghiobie. Așa susțineau surorile; desigur, și Lizaveta Prokofievna prevăzuse și aflase totul înaintea tuturor și de mult deja „o durea inima“, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o chema acum mereu, îi cerea părerea și, în primul rând, îi pretindea să-și amintească: „Cum de s-a întâmplat așa ceva? De ce nu a văzut nimeni atunci? De ce nu au spus nimic? Ce a însemnat atunci acest dezgustător «cavaler sărman»? De ce ea, Lizaveta Prokofievna, e blestemată să aibă grijă de toate, să observe și să ghicească totul dinainte, iar ceilalți nu fac decât să caște gura?“ etc., etc. La început, Alexandra Ivanovna a fost precaută și a făcut doar observația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
politic și scriitor francez, adversar al lui Napoleon, nevoit să plece în exil. 72. Josefina (1763-1814), prima soție a lui Napoleon, de care acesta a divorțat în anul 1809. 73. Este vorba de decorația Sf. Ana. 74. Aluzie la nuvela Sărmana Liza de Karamzin. 75. Schlosser, Friedrich (1776-1861), istoric german. Lucrarea sa, Istoria universală (1884-1856), a început să fie editată în limba rusă în anul 1868. 76. Glebov, Stepan Bogdanovici (aprox. 1672-1718), amantul Evdokiei, prima soție a lui Petru I. Torturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu furturi și desfrânări; cârciuma este pentru ei azilul ce nu-l părăsesc și mulți din cârciumari sunt gazdele lor. Căsătoria nu este respectată; clerul de la țară se află în o mare parte pe o scară de cultură foarte inferioară; sărmanii copii mici nu ascultă decât vorbe rele, sudălmi și bătăi se aplică asupra lor și a mumelor lor; bărbații se bat foarte des între dânșii; bătăliile lor sunt foarte violente, ca la niște adevărați sălbateci europeni; se rănesc grav, adeseori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Berlin. Nu întotdeauna, chiar cu fericita invențiune a influenții electorale, se obține o adunare de oameni a căror ambițiune și ușurință să nu fie întrecută decât prin devotamentul lor fără margini către d. Rosetti și nepăsarea lor în ceea ce privește viitorul acestei sărmane țări. Să ne fie permis să conchidem zicând că cu întristare vedem cele ce se petrec, căci nu numai că sunt precedente nenorocite pentru un popor tânăr prin experiența lui față cu regimul constituțional, care ar trebui să devie principala
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
anului școlar a școalei de la Panteleimon a produs senzațiune în public și mai multe foi din capitală au stăruit să se deschiză iar școala, apelând mai ales la simțimântul de dreptate și de iubire creștinească a celor ce aruncaseră pe sărmanii elevi pe drumuri. Însă aceasta se întîmplă în cele dîntîi momente după închiderea școalei; în urmă sărmanii băieți aruncați pe drumuri au fost dați uitării și astăzi nimeni nu mai vorbește de dânșii. Credem însă că de astădată e vorba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au stăruit să se deschiză iar școala, apelând mai ales la simțimântul de dreptate și de iubire creștinească a celor ce aruncaseră pe sărmanii elevi pe drumuri. Însă aceasta se întîmplă în cele dîntîi momente după închiderea școalei; în urmă sărmanii băieți aruncați pe drumuri au fost dați uitării și astăzi nimeni nu mai vorbește de dânșii. Credem însă că de astădată e vorba mai cu seamă de un principiu și de un interes public care trebuie apărat, deși fără îndoială
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai frumoasă a diavolului e să ne facă să credem că nu există. A crezut că omul, prin sine, își poate păzi singur libertatea. Omul nu are nimic de păzit, fiindcă Dumnezeu l-a creat liber. "Ucigându-l" de Dumnezeu (sărmana iluzie a omului modern!) și ocrotindu-l pe diavol, prin ignorare (fiindcă întotdeauna diavolul așteaptă să nu fie luat în seamă), Nietzsche nu a putut să prevadă că omul, în rotirea lui eternă, poate, într-adevăr, să iasă din "centralitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca motiv principal tradiția populară despre cetatea Dezna, consemnată de Jókai la fața locului, În cursul călătoriei sale. Acțiunea se petrece În timpul dominației otomane În Partium, ale cărei rigori se răsfrâng, deopotrivă, asupra locuitorilor maghiari și români ai regiunii. Romanul Sărmanii bogați constituie una dintre cele mai valoroase lucrări ale lui Jókai și, În același timp, prin mesajul său ideologic privitor la necesitatea conviețuirii pașnice, armonioase, a diferitelor etnii ale Ardealului, se leagă În cea mai mare măsură de problematica românească
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Manin Își aruncă săgețile și fulgerele nedumeritului lor spirit spre a agita În Italia. În alt loc, relatând faptul că studenții români de la Paris au subscris 500 de franci „la colecta lui Manin”, redactorul Gazetei exclamă, pe un ton moralizator: „Sărman tact, sărmană minte sănătoasă, pe unde te vei mai fi aflând”! Dincolo de necesitatea ralierii opiniilor exprimate În publicațiile românești la punctul de vedere oficial, din aprecierile de mai sus transpare și optica proprie redactorilor brașoveni. Preferințele lor nu mergeau defel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aruncă săgețile și fulgerele nedumeritului lor spirit spre a agita În Italia. În alt loc, relatând faptul că studenții români de la Paris au subscris 500 de franci „la colecta lui Manin”, redactorul Gazetei exclamă, pe un ton moralizator: „Sărman tact, sărmană minte sănătoasă, pe unde te vei mai fi aflând”! Dincolo de necesitatea ralierii opiniilor exprimate În publicațiile românești la punctul de vedere oficial, din aprecierile de mai sus transpare și optica proprie redactorilor brașoveni. Preferințele lor nu mergeau defel În favoarea unor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maxime maghiare], Szeged, 1820, pp. 10, 47, 84, 97, 127, 185-191, 163, 167, 199, 207, 298; Magyar közmondások könyve [Cartea proverbelor maghiare], Pesta, 1851, proverbele de la nr. 5915-5919. Anonymus XE "Anonymus" Îi numește pe români și pe slavi „cei mai sărmani oameni din toată lumea”: Habitatores terre illius viliores homines essent tocius mundi, quia essent Blasii et Sclavi, quia alia arma non haberent, nisi arcum et sagittas, et dux eorum Geleou minus esset tenax et non haberet circa se bonos milites ut
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un bărbat, soția sa și copilul lor au fost găsiți morți, fără a prezenta semne de boală, singura cauză fiind foamea. Febra malignă este pe cale să izbucnească, iar când canicula se va amesteca cu umezeala și cu mizeria, acești oameni sărmani, care deja nu mai au forță, vor muri foarte repede; dacă Dumnezeu nu face o minune, va trebui să ne așteptăm la o mortalitate ridicată. Oamenii sunt atât de săraci, încât într-o barcă a rămas o cantitate mică de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
susținător al Frondei, lucru dovedit de corespondența apocrifă pe care a purtat-o cu mai mulți nobili francezi.„7 Februarie 1649. Dumnezeu e martor că totul se va sfârși întru gloria Sa, și, în același timp, pentru binele și pacea sărmanei noastre țări. Când se va întâmpla acest lucru, vom fremăta de bucurie. Până atunci, nu putem să râdem de fericire“. (trad. n.)La semnarea tratatului dintre reprezentanții cetățenilor și curtea regală franceză, care a permis întoarcerea Anei de Austria și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
colaborat cu o populație cumană în timpul răscoalei: a) de la Bobâlna b) condusă de Petru și Asan c) Anei Comnena d) Lui Jupân Dimitrie 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cronica lui Anonymus îi numește “cei mai sărmani oameni din lume” pe supușii lui: a) Menumorut b) Glad c) Gelu d) Gyla 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În 1003 Gyla sau Gyula este înfrânt de regele Ungariei: a) Andrei II b) Ștefan I
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
comunismul : vizitele „de lucru”, regizate mai ceva ca un film. Bineînțeles că la o a doua privire, lucidă, descoperi falsul logico-moral : păi, dacă ești singur, tovarășe Stoian, de ce nu- ți găsești o femeie, un câine, de ce nu adopți un copil sărman, singurătatea se rezolvă cu chermeze aranjate ? Dar la prima vedere, chiar și cineva bine vaccinat la manipulare poate să încerce o stranie simpatie pentru luptătorul solitar care își simulează o familie. Finalul folosește toate tristele povești împletite în acest film
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
papa i‑a obiectat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la care Michelangelo i‑a răspuns: aceia pe care eu i‑am pictat erau niște bieți oameni sărmani. Transpunerea în cuvinte a plafonului capelei Sixtinei este un lucru aproape imposibil. Michelangelo a creat în această operă magnifică o chintesență a valorilor umane; de aceea s‑a spus despre Michelangelo că ar fi creat o lume supraomenească. În opera
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
e cu putință să fii francez?“) Există o superioritate prostească pe care ți-o dă limita proprie și care face ca evaluarea oricărei alte limite să se miște între condescendență și adversitate. Disprețul nemărturisit al contemporanilor față de oamenii altor vremi („sărmanii oameni din Evul Mediu!“), stupoarea în fața altor zei, contrarierea pe care o provoacă în noi obiceiurile altei nații, perplexitatea în fața cuvintelor altei limbi, exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea spontană cu sistemul meu de limite. Pentru că acest sistem
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
respect în cea mai mare metropolă - Londra lumii antice, în Babilon. Cetatea era înconjurată de un brâu înalt de ziduri pietruite, late cât două care unul lângă altul. Imprejmuirea avea 85 km. Fig 18 - Pitagora. Zeii s-au îngrijit de sărmanul prizonier. Clerul templului Bel, l-a primit ca pe un frate întru înțelepciune; inițierea începută la Memphis a fost continuată aici, unde astrologia și magia aveau rădăcinile cele mai adânci. In altarele lipsite de ferestre se lumina dintr-o dată și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
tăiat copacul astrologic, scepticismul secolului al XVIII-lea a reprezentat furtuna care a doborât arborele. Voltaire atacă fără milă: " Să nu vă mirați că întreg Pământul a fost păcălit de astrologi. Sunt preziceri false, dar sunt și adevărate. Iată raționamentul sărman pe care-l opunea fiecărei dezmințiri cei ce făceau horoscoape. Egiptenii și chaldeenii, se adăuga, au prezis viitorul; deci se poate prezice și astăzi. Să nu ne mirăm că atâția oameni, o parte fiind deasupra vulgului, atâția prinți, atâția papi
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
că, cel puțin, își au convențiile și moda lor. Balzac comentează amuzant atitudinea frivolă a domnului Hulot față de dragoste, atitudine de tipul secolului al XVIII-lea, în contrast cu aceea a doamnei Marneffe, oare și-a însușit noile concepții ale restaurației despre sărmana femeie slabă, "soră de caritate". *21 Torentele de lacrimi vărsate de cititorii și de scriitorii secolului al XVIII-lea sunt un lucru binecunoscut în istoria literaturii. Geliert, un poet german cu autoritate intelectuală și socială, a plâns la scena despărțirii
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]