14,917 matches
-
Ea se fâstâci. Lasă-mă în pace! Stai așa, nu pleca, insistă băiatul. Tu știi ce se întâmplă între un băiat și o fată? Dă-mi pace! Luana scâncea rușinată, în timp ce Marian o strângea cu putere de mână. Te-a sărutat vreodată un băiat? Du-te naibii! Dă-mi drumul! Zile în șir Marian o hărțui și râse de ea, amărându-i sufletul. Exasperată, fata ceru ajutorul Marei. Fără să se complice cu discuții savante legate de amor, din care Luana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe apa sâmbetei. Urmărise cu sufletul la gură "Dragoste și ură", o poveste de iubire care, sfidând toate obstacolele, ajunge să se împlinească. Scenele de iubire îi înfățișau pe cei doi stând întinși în pat, ținându-se în brațe și sărutându-se. Aceasta era știința Luanei în ce privește dragostea. Ideea de sex nu exista decât la orele de biologie, unde regnurile animale trebuiau, musai, să se înmulțească dar nu se specifica și cum. Acceptă cu greu ca fiind o realitate cele scrise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Ernest râdea mereu, se învârtea în jurul ei iar la un moment dat se opri brusc și strigă: Scoate-ți pantofii! Unde mai auzise asta? Băiatul se descălță și luă poziția de start. Hai, repede! Ne vom întrece. Cine câștigă îl sărută pe cel care pierde. Cum nu era loc de un refuz, fata își scoase pantofii și-l avertiză: N-am mai fugit până acum desculță. Nici o problemă. Nici eu. În clipa în care o luară la fugă, băiatul țâșni pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
s-o facă. În timp ce se încălțau aștepta, emoționată, momentul tainic ce urma să vină. Dar Ernest o luă de mână și tot drumul până acasă sporovăi verzi și uscate. Inima Luanei se zbătea într-o dilemă dureroasă. De ce nu o săruta? Își uitase promisiunea sau n-o plăcea și regreta rămășagul făcut? Undeva, în spatele blocului, un părculeț cu leagăne și balansoare îi făcu să se așeze într-un scrânciob. Ea se urcă pe genunchii lui și în ciuda emoțiilor nu se simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se simți deloc stingherită. Îi cuprinse gâtul cu brațele și el îi spuse: "Vorbește-mi!" Ea vorbi neobosit, transformând în cuvinte trăirile pentru el, descriindu-i trăsăturile așa cum le vedea sufletul ei. El o asculta în extaz, în vreme ce Luana îi săruta fruntea inteligentă, părul frumos, ochii albaștri. Amețit, aiurit de cuvinte pe care nimeni nu i le mai spusese vreodată, Ernest își lipi buzele de ale ei. Învățară sărutul împreună, într-o liniște deplină, în armonia pură a două suflete abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu pietricele în geam. Sunetul cristalin, de sticlă lovită, o aduse instantaneu în fața ferestrei. Îl văzu și coborî într-o goană nestăvilită, se repezi în brațele lui, cu o dorință copleșitoare de-a nu se mai dezlipi vreodată. El o sărută cu pasiune. Mi-a fost dor de tine. Am dat rateuri și la antrenament și la repetiție. Spune-mi că și ție ți-a fost dor de mine. Nu-i fusese dor. Înnebunise așteptându-l, chiulise de la ultimul curs numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-l, mângâindu-l, în timp ce Ernest o ținu strâns în brațe ca și cum s-ar fi temut să n-o piardă. La ora două din noapte s-au despărțit, nu înainte ca el să se tot întoarcă de nenumărate ori s-o sărute, s-o ia în brațe și s-o învârtă, să-i ceară jurăminte că a doua zi se vor vedea din nou și să-i aducă aminte că urcușul de fiecare noapte pe balconul de la etajul unu al căminului în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ori se uită în oglindă recunoscând, fără falsă modestie, că era la rândul ei o fată frumoasă. Așteptându-l cu emoție să vină, agățându-se cu încredere de mâna lui, alintându-l și simțind că-i tresare inima atunci când îl săruta, Luana se declară vindecată de rănile din trecut. Și-au scris toată vacanța, câte o scrisoare pe săptămână iar în ciuda insistențelor lui de a o vizita ea îl ținu la distanță. Nu voia ca Sanda să intre iarăși în panică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
surprinzătoare. Trupul lui Ștefan, puternic, atletic, înalt și cu nerușinare gol în fața ei, afișa cu ostentație catifelate pete negre. Ea întinse mâna și-l mângâie, cunoscându-l cu o pasiune pe care numai frumusețea lui o putea stârni. Ștefan o sărută, lipind-o de el, Luana îi luă mințile cu căldura trupului ei, căzură la întâmplare pe un pat, uitând de lume și de existența ei chinuită și când, într-un moment anume, ea vru să-i spună adevărul, el îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în negru? Ștefan a zâmbit. Te ții de glume. Fugi de-aici, ștrengărițo! Petrecerea a avut loc la un restaurant de lux, prin grija și cu sprijinul aceluiași unchi Dali, care nu contenea s-o surprindă pe Luana. El a sărutat-o și-a strâns-o în brațe lăcrimând, dorindu-și în adâncul sufletului s-o vadă și pe Ema, cândva, mireasă. Unchiul Vali n-a pierdut nici el ocazia să-și sărute nepoata, spunând că mirese superbe mai văzuse dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
contenea s-o surprindă pe Luana. El a sărutat-o și-a strâns-o în brațe lăcrimând, dorindu-și în adâncul sufletului s-o vadă și pe Ema, cândva, mireasă. Unchiul Vali n-a pierdut nici el ocazia să-și sărute nepoata, spunând că mirese superbe mai văzuse dar un mire așa frumos, niciodată. Neamurile lui Ștefan i-au copleșit cu atenții și complimente. A fost prima nuntă din micul târg moldovenesc înregistrată pe casetă video. Nuntașii s-au înghesuit, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acoperi gura cu sărutări pătimașe, se încolăci în jurul ei, îi atinse trupul cu mâini fierbinți. Luana încerca, eroic și zadarnic, să se elibereze. Simțea trupul cald și dorința lui pentru ea, se înmuia încet sub pasiunea lui și se trezi sărutându-l, căutându-l, smulgând hainele de pe el. În liniștea de apoi, ea se urî pentru slăbiciunea de care dăduse dovadă. Ștefan îi mângâie buclele căzute șuvoaie pe pernă. Pe cine ești geloasă? Ea întoarse capul, supărată. De parcă n-ai ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fu ciudă. Pe bune, Luana, tu ai văzut-o cum arată? Cum să văd, mă iei vreodată cu tine? Stau toată ziua în casă și slugăresc patru pereți în timp ce bărbatul meu umblă lelea cu femei. Ștefan îi mângâie sânii, îi sărută pântecul alb de porțelan. Îmi pare rău că te-am neglijat. Recunosc, sunt un măgar. Dar, îți jur, nici dacă ar fi frumusețea pământului nu m-aș uita la alta. Nu te-am înșelat niciodată și nici nu-mi trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
studioasă, se bucura de un bărbat ce venea vesel de la serviciu și-o scotea în oraș la o prăjitură. Cât de departe erau, oare, vremurile când mergeau la teatru și la concerte, sau la chefurile din "Tudor" unde dansau îmbrățișați, sărutându-se pătimaș, spre ciuda nebună a celorlalți? Cum să-și readucă aproape acel îndepărtat "Still loving you"? Într-o dimineață de aprilie, Luana deschise ochii plictisită de începerea unei alte zile, care avea să fie la fel de monotonă ca toate celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
despre cei care muncesc din greu pentru o bucată de pâine, inspirat din problemele cu care se confruntă și nevoile lor zilnice, ar avea mai multă rezonanță în inima cititorilor decât poveștile măsluite ale marelui înscăunat. Nu sunt omul care sărută mâna celor plini de aere și averi. Vă rog să meditați, cu toată seriozitatea, la cele ce v-am spus și vă asigur că cetățenii acestui oraș nu vor mai citi "Ochiul" doar pentru rubrica sport și programul de la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
trezi cu Ștefan Escu la ușă. Inima Luanei se opri văzându-i chipul frumos și profund emoționat în spatele buchetului de trandafiri galbeni. El o strânse în brațe cu o afecțiune nealterată, cu o pornire greu de stăpânit de a-i săruta buzele și chipul drag. Li se împăienjeniră ochii dar nici unul nu știu cum să spună că încă se mai iubesc, că le este cumplit de dor și tot ce-și doresc e să plece, împreună, acasă. Bărbatul o invită la o pizza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
distrugă trăirea a două jumătăți egale, sortite să se întâlnească. Radu o conduse acasă, incapabil să scoată un cuvânt. Într-o tăcere plină de nerostite înțelesuri, Luana gândi fără oprire, cu o disperare smintită: Îl invit sus. Dacă nu-l sărut în noaptea asta, mor." S-au despărțit cuminte și ea s-a trezit a nimănui în casa goală și rece, obsedată și pustiită de o singură dorință: "Îl vreau!" O dată cu plecarea lui Zereghia, Nuța Cordel umplu biroul directorului Liga cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
i se roteau în cap luminați de o licărire sălbatică. Se așeză pe canapea cu ultimele puteri iar Luana veni să i se alăture. Fixau cărțile din bibliotecă, fără să scoată un cuvânt. Pe nepregătite, ea se întinse să-l sărute. Radu întoarse brusc capul, ca și cum s-ar fi ferit de o lovitură mortală. Luana înțepeni locului, ca trăsnită. Noia privi spre ea să-și ceară scuze și-i văzu ochii uluiți, în care diamante mici, licăre de durere, jucau haotic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de iubirea caldă și nealterată ce licărea în ei. E timpul să-ți faci o familie, Ștefan. Să ai o soție și proprii tăi copii. Întinse brațul și-l mângâie ușor pe obraz iar el îi întoarse palma și-i sărută, cu mii de trăiri și adorații nespuse, căușul cald și imaculat al mâinii. Îmbătându-se cu imaginea chipului drag, de albeața zăpezii proaspăt căzute, pe care nu-l putea uita, nu-și dori să tacă și să plece fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
atenție părintească. Ea n-avea nevoie de asta. Voia să se știe iubită, dorită, femeia din prima zi a unirii lor. În vreme ce ea aștepta să fie luată în brațe și zăpăcită într-un amor fierbinte, bărbatul îi întindea așternutul, o săruta pe frunte și-i ura "Noapte bună!", cu o dezarmantă grijă paternă. A doua zi, în lipsa Luanei, regina de la registratură sta cocoșată în spațiul său de lucru, simțindu-se izolată și a nimănui în încăperea rece și goală. Auzea glasurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
instruită să nu-și supere mama întoarsă acasă după o lungă suferință, îi ieși în cale privind-o cu ochii mari. Îi văzu fața ca de ceară și-i simți neputința, îi ură bun venit, așa cum o învățase bunica, o sărută pe obraji cu buzele dulci de copil și fugi să se joace. Ștefan o ajută să se întindă în pat și-o întrebă dacă vrea să mănânce. Femeia nu răspunse. Se lovise de îndărătnicia ei de-a nu vorbi imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
că e posibil ca profeția prietenului Escu să aibă sorți de izbândă. Puse hârtia în mapă. Doamnă Noia, începi de luni. Programul e de la nouă. Când ieși, lumea întreagă era a ei. Se repezi în brațele lui Ștefan și-l sărută pe obraji. M-a angajat. Îți mulțumesc că ai adus ziarul în casa mea, că ești lângă mine, că exiști. Să dea Dumnezeu să știu cum să te răsplătesc pentru tot binele pe care mi-l faci. În clipa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Nu-mi vine să cred că a avut o astfel de idee. Aș fi putut să jur că aici e "mâna" unei femei. A lăsat-o în fața blocului la cinci dimineața. Zăpăciți de vin și de căldura trupurilor, s-au sărutat cu o pasiune dezlănțuită. Le-a fost infinit de greu să se despartă. Luana a fugit pe scări și la adăpostul camerei mici a izbucnit în plâns, apoi în râs, făcând eforturi să-și găsească tihna și împăcarea pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
brad, în cabana din vârful muntelui unde se refugiaseră, pierduți în peisajul euforic din jur, ei se bucurară de frumusețea înălțătoare a Sărbătorii. Au stat lipiți unul de altul și-au privit stelele agățate de fereastra lor, mângâindu-se și sărutându-se ca doi adolescenți încredințați că nu doresc mai mult dar care, data viitoare, cu siguranță nu se vor mai opri aici. Dede Voicu, noul director de creație, se instală în primăvară. Ca om, Luana nu-l plăcu din start
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ziar Împăturit. A văzut același chip zâmbitor al jucătorului de badminton pe care-l zărise ceva mai devreme În alt ziar, atâta doar că acum dispăruse pe jumătate de partea cealaltă a jurnalului Împăturit. Bill s-a aplecat să o sărute pe obraz. Vino cât mai curând, Margaret! — Taxi, doamnă? a Întrebat-o un ușier. — Nu, mulțumesc, o să merg puțin pe jos. Pe drum se tot oprea, prinsă În vârtejul circulației, copleșită de jeluiala copiilor cerșetori și de chemările stridente ale
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]