2,488 matches
-
știa cine suntem, că atât de mulți ne cunoșteau, pe mine și pe mama. Nu mai țineam minte că cimititrul e atât de departe, deși, iarna, de multe ori veneam până aici pe jos, cu băieții, ca să ne dăm cu sania, acum însă drumul mi se părea mult mai lung, poate și din cauză că mă jenau pantofii de lac, iar cravata neagră, pe care mama mi-o croise dintr-una de-a tatei, mă strângea atât de tare încât, de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
fixând aurora, sau să se cuibărească într-un colț și să-i asculte pe ai lui cum se ceartă violent din cauza unor observații meteorologice contradictorii. Se mira singur constatând ce viață interesantă duce, mai ales atunci când pleacă spre Sprujdt cu sania trasă de câini - și bineînțeles că n-avea sanie și nici câini - ca să stea de vorbă cu Nabu, șamanul originar din estul Siberiei. Ce spune Nabu? se interesau fetele, cum arată? Pomenește câteodată de Armagheddon și de vindecarea cancerului, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și să-i asculte pe ai lui cum se ceartă violent din cauza unor observații meteorologice contradictorii. Se mira singur constatând ce viață interesantă duce, mai ales atunci când pleacă spre Sprujdt cu sania trasă de câini - și bineînțeles că n-avea sanie și nici câini - ca să stea de vorbă cu Nabu, șamanul originar din estul Siberiei. Ce spune Nabu? se interesau fetele, cum arată? Pomenește câteodată de Armagheddon și de vindecarea cancerului, dar e destul de confuz și nu poți pune bază pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mai frumoasă, poem întrebare despre ce se întâmplă în lume, deoarece pe lucruri se-adună colbul, praful, zgura, pleava, indiferența, prostia, zâzania, cenușa vulcanică, radioactivă sau nu și nu zăpada, apa vieții în altfel de frumusețe transformată, este haikuul-întrebare: Pe sanie colb - unde sunt zăpezile de altădată?! Poemul arată și știința spunerii în vers a autoarei, a cuprinderii în puține cuvinte a unui întreg univers livresc. Paradoxul este bine intuit. Întrebarea denotă tristețe, dovada unei colbuiri și intelectuale , a unei tristeți
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Paradoxul este bine intuit. Întrebarea denotă tristețe, dovada unei colbuiri și intelectuale , a unei tristeți dusă și-n universul cunoașterii, ea putând fi pusă unei mase largi de oameni, știutori sau nu de zăpezile marilor cărturari...de viețile lor, de săniile altor copii, părinți, bunici/ bunei, cum spun basarabenii. Parcul albit de nea - trandafirii doar obrajii iubitei Poem de dragoste, al spusului-nespusului. Anotimpul? Cel de-al patrulea, al iernii. Și totuși dragostea e mereu văratecă, pentru că atunci înfloresc trandafirii. Cât încă
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Stropi, clipocit și zloată sub tălpi plescăind azi mă simt brotac Înflorit în zori - gutui uscat cu ramuri pline de chiciură Negura s-a ridicat - tremurător pe frunza doar un strop Chiciură topită - pe frunza arsă tremură un strop Pe sanie colb - unde sunt zăpezile de altădată Ninge liniștit - în clinchet de zurgălăi gonește sania Atâta liniște - în noapte avalanșa fulgilor de nea În abisul nopții strălucește muntele - cad fulgii de nea Vântul tăios spulberând roiul de fulgi și-n ripostă
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
gutui uscat cu ramuri pline de chiciură Negura s-a ridicat - tremurător pe frunza doar un strop Chiciură topită - pe frunza arsă tremură un strop Pe sanie colb - unde sunt zăpezile de altădată Ninge liniștit - în clinchet de zurgălăi gonește sania Atâta liniște - în noapte avalanșa fulgilor de nea În abisul nopții strălucește muntele - cad fulgii de nea Vântul tăios spulberând roiul de fulgi și-n ripostă nămeți Avalanșă-n munți - în clinchet lin de zurgălăi trecea o sanie Gene albite
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
zurgălăi gonește sania Atâta liniște - în noapte avalanșa fulgilor de nea În abisul nopții strălucește muntele - cad fulgii de nea Vântul tăios spulberând roiul de fulgi și-n ripostă nămeți Avalanșă-n munți - în clinchet lin de zurgălăi trecea o sanie Gene albite - sub voalul de ninsoare alți pași rătăciți Zdrențe negre-n nuc - doar ciorile-s culoarea din iureșul alb Pescăruși și ciori zburând prin fulgii de nea fluviul lenevind După ninsoare eternitatea în alb - cruci fără nume Parcul albit
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
nu a fost așa de frumoasă ca în seara aceea de iarnă, când înserarea ne făcea aproape să nu ne mai zărim iar cuvintele parcă apăreau de nicăieri... Într-o seară de iarnă, după ce alergasem toată ziua pe derdeluș cu sania, m-am așezat lângă sobă, ca acum, să aștept chemarea mamei la masă. Nu știu cum și nu știu nici când, dar somnul mi-a legat ochii și am adormit. Am început să visez cum coboram în fugă niște scări albastre, fără
Poveste la gura sobei. In: ANTOLOGIE:poezie by Sabina Turcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_696]
-
făcu el și se așeză în pat. Și, ca doborât de gânduri, fără putință de a se împotrivi, pleoapele îi căzură grele, ochii i se împăienjeniseră nedeslușit, asemeni unui vis, și alunecă într-un somn adânc, ușor și lin, ca sania pe omătul moale. Era un somn care părea să dureze de ani întregi, un somn greu ca plumbul, pierdut în noaptea necunoscută. ...Se simțea legat fedeleș și cu un căluș în gură; nu putea deschide ochii, pleoapele îi cădeau grele
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ținut ca în toți anii; copiii mai mici au venit cu Moș Ajun, steaua, sorcova, cei mari cu capra și plugușorul. Cum se însera, în tot satul se auzeau pocnituri de bice și clinchete de clopoței, de la caii înhămați la sănii. Prima zi de an, de Sf. Vasile, se obișnuiește ca flăcăii din sat să meargă cu plugușorul la casele unde sunt fete de măritat și să tragă câte o brazdă în curte. Câțiva flăcăi din sat în frunte cu Petre
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
de iarnă. Ninsese câteva zile la rând și se depusese un strat destul de mare de zăpadă. Era un soare cu dinți iar zăpada strălucea în bătaia razelor, ici, colo, ca niște bănuți din aur. Petre venise să o ia cu sania trasă de doi cai frumoși; unul alb și altul de culoare maro, cu zurgălăi la gâtul lor. Era îmbrăcat cu un costum negru iar pe deasupra cu un cojoc trei sferturi de culoare bej cu guler din blană de oaie, de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
toate! Parinții mei s-au pregătit, ne așteaptă la masă. - Păi, este sărbătoare și așa se obișnuiește, nu puteam să vin pentru prima dată la voi în casă, fără nimic. - Bine, cum dorești! Îi luă coșul și îl așeză în sanie, în spate. Frusina se așeză în față, lângă Petre. Parinții lui Petre o primiră cu brațele deschise. Erau niște oameni simpli, mai în vârstă decât tatăl ei, dar se vedea că sunt oameni gospodari; aveau o curte îngrijită și curat
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
este foarte acaparatoare și cicălitoare. - Da, este adevărat, nicio fată pe care am adus-o în casă, nu i-a plăcut, toate au plecat după puțin timp. Pe tine nu vreau să te pierd! Ajunși acasă la Frusina, Petre opri sania în poartă și veni pe partea unde era ea să o ajute să coboare din sanie. Îi întinse mâna și, când aceasta i-a dat la rândul ei mâna să coboare, a prins-o în brațe. Nu i-a mai
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
casă, nu i-a plăcut, toate au plecat după puțin timp. Pe tine nu vreau să te pierd! Ajunși acasă la Frusina, Petre opri sania în poartă și veni pe partea unde era ea să o ajute să coboare din sanie. Îi întinse mâna și, când aceasta i-a dat la rândul ei mâna să coboare, a prins-o în brațe. Nu i-a mai dat drumul. - Eu te plac foarte mult și chiar te iubesc, îi spuse Petre și se
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
stat În cerc pe pajiște În fața Centrului de Antrenament de Supraviețuire Arctică - Nunavik, Împreună cu zece necunoscuți veniți de prin toată lumea, gata, ca și mine, să se arunce În cea mai mare aventură a vieții lor : zece zile de mers cu săniile trase de husky, de explorat așeză- rile inuite din sălbăticia arctică și de construit igluuri În care să ne adăpostim peste noapte. Nici unul dintre noi nu bănuia la acea vreme cât de greu vor atârna cele treizeci de kilograme de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
hotel cu apă, Încălzire și lumină curentă, la care să vă Întoarceți seara. Dacă nevoile vă vor fi satisfăcute depinde numai de voi și de mama natură. Apă, mâncare și ce va mai fi nevoie - toate vor trebui cărate cu săniile sau, la nevoie, În spate, iar focul și adăpostul le vom face la fața locului seară de seară. VĂ spun de la Început ca să nu aveți surprize acolo. Veți Învăța să navigați În tundra arctică orientându-vă după soare, lună, stele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
contemplat, aproape Înduioșată, pentru prima oară În viață, primele cuvinte În inuktitut pe care le văzusem vreo- dată, Înscrise pe aripa avionului. Semănau cu niște pictograme concepute de niște copii, aducând cu formele simplificate ale țurțurilor de gheață și ale săniilor trase de husky. „Hai mai bine să mergem la film !“, răsună din nou, pe neașteptate, vocea din fundul minții. iar peste ea suprapuse alte voci, care răsunară din ce În ce mai tare. Ai mei se ceartă În bucătĂrie. Se ceartă de la niște cartofi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
În costum de baie și cu ochelari de soare nu aș fi fost mai surprinsă decât să văd șirul celor cinci motoneiges frumos aliniate la ieșirea din baraca ce servea drept aeroport. Îmi aminteam cu precizie că Tukalaq ne promisese sănii trase de husky, dar acesta zâmbi cam jenat, Îngustându-și și mai mult ochii lui vicleni la Întrebarea mea. După cum vedeți, viața În Nunavik e motorizată În zilele noastre, râse el făcându-ne semn să urcăm, câte doi, pe moto-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
primărie, unde ne pregă- tise o mică masă festivă tradițională. Trecând pe lângă curțile oamenilor am văzut foci Înghețate sub formă de arc, cu nasul și coada În sus, În pozițiile În care fuseseră capturate, piei de caribou puse la Întins, sănii, ski-doo-uri, jeepuri și chiar un pian cu câteva clape lipsă. Satul părea pustiu. Numai nelipsiții câini husky apăreau ca din senin și se gudurau pe la picioarele noastre, dornici de companie. Într-un sătuc pierdut În marele Nord sosirea unui grup
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
notă joasă la exhalație și una Înaltă la inhalație, cu accelerări de ritm și acalmii, Încât orice cântăreață modernă de jazz le-ar fi invidiat pentru efectul obținut. Nu puteam să-mi revin din lanțul de surprize : moto‑ neiges În loc de sănii trase de husky, rangers - miliția inuită În serviciul armatei canadiene -, topirea ghețarilor, katajak interpretat de un fel de punkiste - mă aflam În plin postmo- dernism. Deodată una dintre cântărețe se opri brusc și izbucni În râs. Cealaltă Își ridică mâinile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
stat în cerc pe pajiște în fața Centrului de Antrenament de Supraviețuire Arctică - Nunavik, împreună cu zece necunoscuți veniți de prin toată lumea, gata, ca și mine, să se arunce în cea mai mare aventură a vieții lor : zece zile de mers cu săniile trase de husky, de explorat așezările inuite din sălbăticia arctică și de construit igluuri în care să ne adăpostim peste noapte. Nici unul dintre noi nu bănuia la acea vreme cât de greu vor atârna cele treizeci de kilograme de bagaj
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
hotel cu apă, încălzire și lumină curentă, la care să vă întoarceți seara. Dacă nevoile vă vor fi satisfăcute depinde numai de voi și de mama natură. Apă, mâncare și ce va mai fi nevoie - toate vor trebui cărate cu săniile sau, la nevoie, în spate, iar focul și adăpostul le vom face la fața locului seară de seară. Vă spun de la început ca să nu aveți surprize acolo. Veți învăța să navigați în tundra arctică orientându-vă după soare, lună, stele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Am contemplat, aproape înduioșată, pentru prima oară în viață, primele cuvinte în inuktitut pe care le văzusem vreodată, înscrise pe aripa avionului. Semănau cu niște pictograme concepute de niște copii, aducând cu formele simplificate ale țurțurilor de gheață și ale săniilor trase de husky. „Hai mai bine să mergem la film !“, răsună din nou, pe neașteptate, vocea din fundul minții. iar peste ea suprapuse alte voci, care răsunară din ce în ce mai tare. Ai mei se ceartă în bucătărie. Se ceartă de la niște cartofi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în costum de baie și cu ochelari de soare nu aș fi fost mai surprinsă decât să văd șirul celor cinci motoneiges frumos aliniate la ieșirea din baraca ce servea drept aeroport. Îmi aminteam cu precizie că Tukalaq ne promisese sănii trase de husky, dar acesta zâmbi cam jenat, îngustându-și și mai mult ochii lui vicleni la întrebarea mea. După cum vedeți, viața în Nunavik e motorizată în zilele noastre, râse el făcându-ne semn să urcăm, câte doi, pe motocicletele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]