1,927 matches
-
Articolele, unele semnate Ghedem, ilustrează principala sa preocupare, folclorul, dar și implicarea în viața cultural-artistică și politică. Face critică și istorie literară, recenzează lucrări de literatură, artă și filosofie, semnează cronici teatrale și muzicale, ia atitudine civică și scrie versuri satirice. Este autor al unui manual despre versificația latină (I-II, 1879-1880), al unei istorii a literaturii latine (1891) și al unei istorii a filosofiei antice (1893; Premiul Academiei Române), editează, cu destinație didactică, texte comentate din Cicero, Ovidiu. Contribuția sa istorico-literară
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
octombrie 1891 și între 5 și 24 septembrie 1892. Redactor al gazetei - pe care a ilustrat-o cu desene și caricaturi, între alții, C. Jiquidi - a fost ziaristul și literatul C. B. Stamatin-Nazone. Au colaborat cu articole, versuri și proză satirică, având ca adresă tronul și a guvernările conservatoare, Gr. G. Tocilescu, Th. D. Speranția, N. G. Rădulescu-Niger, D. Teleor (sub semnătura Camil), Gh. Adamescu (semna Satana), G. Ranetti. R. Z.
TOCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290203_a_291532]
-
Al. Popescu-Telega (1942). A semnat și D.C.H., D. Chirca, Dyonis, Fidelio, Nae & Mitică (împreună cu Nae Ionescu), Ravaiac, Sărmanul Dionis, Teo, Tedry, Todry. Actrița Marioara Zimniceanu i-a fost soție. Dedicat lui N. Filimon, romanul În cetatea idealului, e o frescă satirică a lumii bucureștene din anii neutralității (1914-1916). Protipendada e polarizată în funcție de atitudinea față de puterile beligerante. Francofilii vin joia la five o’clock-ul doamnei Sofia Mihailidis, văduva unui fost reputat ministru, de origine socială neclară, iar filogermanii se întrunesc vinerea la
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
mătușă și-l face pe acesta amant. Deznodământul e de cel mai ieftin melodramatism: tânăra, bolnavă de-a binelea, moare, cu fotografia celui iubit pe piept, iar poetul simbolist se sinucide. În completarea picturii de epocă sunt descrise cu fervoare satirică și precizie a detaliului felurite petreceri, curse de cai, bătăi cu flori la șosea, „leturghii” oficiate de „zeci de perechi” în boschete, sub stele. În al doilea roman, Sub flamura roșie, care preia personaje din cartea anterioară, cele două rivale
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
dar ingenioase ca limbaj, dinamice, ludice. Începând cu Oameni și dragoste (1958) un filon clasicist își face apariția, din ce în ce mai vizibil, în masa amorfă a poeziei realist-socialiste, prezentă în mai multe volume eclectice. O dimensiune morală iese la iveală în rondeluri satirice, însă fără miză estetică. Tentația epicizării, a colocvializării se resimte în lirica socială din Copiii cartierului (1961), pentru ca „romanul în versuri” (Aurel Martin) Povestea Ioanei (1963), scris în stil folcloric, pe alocuri reușit stilistic, pe alocuri fals, să adopte o
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea populară și poate fi comparată cu vestitele păpuși Petrușka și Kuparek. Prin spiritul lui satiric, acest teatru a dat mult de furcă autorităților. Variantele cele mai cunoscute și unitare ale teatrului de păpuși sunt comunicate de G. Dem. Teodorescu (pentru Muntenia) și de T. T. Burada (pentru Moldova). Spectacolele populare de acest gen vor fi
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
fiind considerată satisfăcută când se ivește prima picătură de sânge. Xenopol va rămâne cu degetul anchilozat tot restul vieții. Concomitent cu activitatea de la Lupta, Bacalbașa, încrezător în talentul său umoristic s-a ocupat și de redactarea unei destul de hazoase reviste satirice, Ghiță Berbecu, antibrătienistă și antidinastică, ce, după cum se menționa în frontispiciu, va apărea „în toate zilele, afară de duminică, luni, marți, miercuri, joi și vineri“, adică, mai pe scurt, sâmbăta, între 8/20 noiembrie 1887 și 19 februarie/3 martie 1889
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cea mai însemnată artistă a scenei române. În aceeași vreme cafeul-concert a fost înveselit de verva unui comic, anume Fillkovsky. Despre acesta îmi aduc foarte puțin aminte. Știu numai că era foarte mult apreciat, căci el a inaugurat genul cupletului satiric de actualitate. Pe vremea pe care o descriu exista cântărețul care, a doua zi după fiecare eveniment însemnat, îl cânta în versuri de actualitate. Astăzi, cântărețul a dispărut. După 50 de ani, acest gen vesel, curat, lipsit de obscenități, plăcut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Barbu Știrbei (care a domnit după revoluția de la 1848, când C.A. Rosetti, uitând de zburdălniciile tinereții zvăpăiate se dedicase, de mai mulți ani, cu pasiune, activității revoluționare). 319. Nicolae T. Orășanu (1833-1890), poet, prozator, publicist cu preferințe pentru literatura satirică și umorul grosier, foarte popular în epocă; v. și mai sus, p. 135. 166 bucureștii de altădată ziariștii și scriitorii Pe la 1871 și 1872 scriau la Ghimpele un mănunchi de scriitori de valoare. Afară de N.T. Orășanu, directorul Stoenescu știuse concentra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a Românului, Zamfir C. Arbure, Constantin Bacalbașa ș.a. A fost unul dintre ziarele bune ale vremii, apreciat atât pentru calitatea informației, cât și a comentariului politic, scris de pe poziții înaintate. Ziarul a avut o apariție destul de regulată. 329. Daracul, revistă satirică săptămânală publicată cu intermitență de N.T. Orășanu între 5/17 ianuarie 1869 și 19/31 octombrie 1876. Nu a apărut o perioadă mai îndelungată de timp, între 9/21 ianuarie 1872 și 18/30 iulie 1876. Potrivit temperamentului redactorului ei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele câteva cauze era și situația bănească a fiecăruia. Brătianu avea oarecare avere.335 La Florica lui din județul Muscel pro ducea. Producea unt, producea vin, producea țuică; iar produsele erau toate 170 bucureștii de altădată 332. Nichipercea era revista satirică pe care N.T. Orășanu o fondase la 23 iulie/4 august 1859; debutase însă cu câțiva ani mai înainte (cu volumul de versuri Floricele de primăvară, 1854), urmat de Târgul de idei sau Buletinul Cișmigiului, 1857. 333. C.A. Rosetti
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avut talent. Publicului celui mare a început să-i fie cunoscut după apariția Revistei contimporane în anul 1873, în care a scris. Excela, mai ales, în satiră. Moartea prematură datorită acelei boale nenorocite l-a împiedicat să sfârșească poemul său satiric intitulat Muza de la Bolta rece, satiră îndreptată împotriva Junimii din Iași. Din această operă menită să fie o piesă teatrală, fiindcă era dialogată, mi-au rămas în memorie câteva versuri: Am pornit, pornii, pornit-am339 De la Iași în cărucior, Am sosit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe Ionică. Însă pentru ca Ionică Frumosul să poată obține un sărutat de la iubita lui trebuia să-i dea 7. „Cupletul“ era, probabil, alcătuit pornindu-se de la mai multe poezii pe care în anii 1870 N.T. Orășanu le publica în revistele satirice ale vremii, inspirându-se din activitatea bandelor electorale conservatoare. Reproducem câteva fragmente, cuprinzând versurile de care își amintește Bacalbașa: „- Frunză verde trei lăptuci / Popă Tache, und’te duci / Numa-n cauc și-n papuci? / - Mă duc, tată-n, mahalale / Să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
își amintește Bacalbașa: „- Frunză verde trei lăptuci / Popă Tache, und’te duci / Numa-n cauc și-n papuci? / - Mă duc, tată-n, mahalale / Să adun la haimanale / Care fac tot dandanale...“ (Cântec poporar, datat 1870, în vol.: N.T. Orășanu, Opere satirice, partea II, Satire noi, 1868-1872, București, 1875, p. 86); „S-a întins chief mare / Cu beție tare / Azi în București, / Tot cu bani domnești... Bandiții s-adună / Toți cu voie bună / Mesele-ncongior / Cu toți capii lor / Colea Beizadeaua / Și-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
roșiu care-l apasă Mâna cruzimii p-un osândit, Mai adânci urme nici el nu lasă. Ci du-te, Iudo, cum ai venit! 13 Refrenul este subliniat în ziar. În Ghimpele de la 9 martie 1872. 408 addenda 12. Sarsailă, revistă satirică trisăptămânală editată de opoziția liberală a apărut de la 8/20 aprilie la 6/18 iunie 1871, sub direcția lui G.Dem. Teodorescu și în tipografia lui C.A. Rosetti. 13. Nu! a ta moarte (Imitațiune), Ghimpele, an. XIII, nr. 3
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puterii asemenea proslăviri!“ În redacția Ghimpelui lucra acum (din 1870), tânărul liberal G.Dem. Teodorescu (n. 1849), viitor ministru și, totodată, autor al colecției de folclor Poezii populare române, din 1885, venit aici de la Românul, pentru a întări redacția revistei satirice care participa cu vigoare la campania anticonservatoare și antidinastică inițiată de liberalii radicali; unele dintre poeziile nesemnate din Ghimpele (printre care și acelea citate de Bacalbașa) ar putea să-i aparțină acestuia. Să mai asculte poporul Căci el - nătângul și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
150, 300; Mare (Național) 25, 101, 102, 106, 107, 113, 136, 137, 139, 145, 163, 216, 219, 232-234, 270, 330, 376, 381, 389, 398, 399, 416; Mic 136; Odeon 119, 126; de operetă 136, 139; Popular 136; Regina Maria 136; satiric muzical Constantin Tănase 115; Țăndărică (de păpuși și marionete) 119, 125; de vară (grădina Guichard) 298, 303, 381, 419 Tei (Grădina cu Tei): 140 Tei (lacul): 110, 140, 141 Terasa Oteteleșanu: v. Oteteleșanu (Terasa) Timpul (redacția): 121 tipografia (atelierele grafice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de pamfletar. Au rămas însă, ici colo, niște note de sarcasm, pe care dacă le aș fi eliminat sau atenuat, riscam să nu mai fiu autentic. în ciuda deselor mele situări à rebours, paginile fragmentarium-ului nu-s acrimonioase, încruntate, nici violent satirice. Am dat drumul repulsiei sau am ricanat doar în situații extreme; în rest, m-am ținut la un nivel constatativ, moderat, ca să nu zic neutru. Cu severitate de moralist n-am vorbit decît despre slăbiciunile mele. Ca să echilibrez puseele critice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din cadrul redacției în care lucram și unde eram amenințați cu darea afară datorită ineficienței revistei (de aproape șapte ani, toată redacția stă cu sabia lui Damocles deasupra capului: Ne desființăm, nu ne desființăm, ne desființăm, nu ne desființăm! ); scrisul meu satiric nu se putea manifesta decât parțial, pentru că cenzura s-a desființat numai pe hârtie. Nu e de neglijat nici timpul enorm irosit în timpul aprovizionării personale cu cele necesare traiului (alimentele, se știe, constituie urgența numărul 1); insatisfacții permanente de ordin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din București) a înrâurit reacția comentatorilor care, cu rare excepții, au crezut că identifică în această scriere de influență franțuzească elemente de modernitate absente în dramaturgia de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi, bârfe și amantlâcuri. Cu sufletul ei curat, tânăra Sanda, crescută într-un institut catolic din Franța, pare aici o rătăcită, mai
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
obișnuiți sunt Ilarie Chendi (semna I. Ch.), care consacră articole unor chestiuni generale, cum ar fi întrebuințarea citatului în studiile literare, W. Rudow, care redactează notele bibliografice, rubricile „La vatră”, „Cronica săptămânii” și „Poșta redacției”, Lucian Bolcaș, autorul unor portrete satirice inspirate din viața mediilor românești orădene, scrise cu umor, cu spirit de observație și mărturisind înclinarea spre fantazare. Cu încercări literare se înscriu Septimiu Sever Secula, Lucreția Suciu-Rudow, Ioan Bota, Maria Cunțan, I. Scurtu și mai puțin cunoscuții Petru Corna
FOAIE LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287054_a_288383]
-
Cinci nuvele religioase. Printre autorii de versuri, cei mai mulți demni de amintit pentru intențiile patriotice, se numără C. D. Aricescu, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Șt. Sihleanu, N. Voinov, A. N. Scriban, D. S. Miclescu, I. Gheorghiu. Se mai tipăresc versuri satirice scrise de C. Stamati, fabule de I. Sârbu, precum și poezii de V. Alecsandri și D. Bolintineanu, inedite sau reproduse din alte publicații. R.Z.
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
va stăpâni destul de bine. La vârsta de douăzeci și unu de ani debutează în poezie, cele dintâi scrieri fiindu-i găzduite de ziarele „Dâmbovița” și „Naționalul”. Primul volum de versuri, Vocea Argeșului, îi apare în 1859. Într-o epocă în care presa satirică ia amploare, colaborează o vreme, sub pseudonimul Se-Ma-Ki, alături de N. Nicoleanu și Șt. Vellescu, la „Satyrul” lui B.P. Hasdeu, apoi scoate singur foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Tombatera” (1861). În 1864 încredințează tiparului cel de-al doilea volum de versuri
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
de lumină. Din 1946 a semnat cu numele adevărat. Volumul De altădată (1965) cuprinde aproape toată proza scurtă publicată înainte de cel de-al doilea război mondial în două cărți: Surprinși în intimitate (1930) și Prima aventură (1934). Umorul cu tentă satirică este principala atitudine a autorului, preocupat să realizeze mici portrete ale unor tipuri din diverse medii sociale, surprinse în momente semnificative. În general sunt urmărite aspecte comice, care capătă o ușoară tentă caricaturală, F. devenind sarcastic doar când intenționează să
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
invenție decât în măsura în care transpunerea realului o implică sau o pretinde. Ficțiunea se ivește din observația trăită, din faptul concret care devine literatură. Sondând cu predilecție fenomenul negativ, detectat cu subtilitate și rafinament, proza aceasta austeră este dublată de o intenție satirică. De factură confesivă, nota ei esențială este dată de neputința iluzionării. O luciditate inchizitorială controlează totul, deoarece atitudinea se naște dintr-o adevărată „vocație” a neîmpăcării. Personajul preferat al prozatorului este un ins care stârnește automat reacții colerice la cei
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]