3,958 matches
-
În jur, văzduhul era Încă impregnat de un miros acru, de ars, care se Întețea ori de câte ori o adiere de vânt revenea să ridice slabe spirale de fum. La o anumită distanță, neatinse de foc, se zăreau câteva grămezi impunătoare de scânduri de tâmplărie. Ajuns În apropierea rugului, Dante coborî de pe cal, Îndreptându-se pe jos de zona arsă. În spatele său, bargello descălecase și el greoi, cu un oftat de nemulțumire, imitat de soldați. - Ai descoperit cine a construit... asta? Întrebă priorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
acoperișuri, nu pe străzile Florenței, unde ar fi putut să fie văzut de vreo patrulă. Schelăria, alcătuită din stâlpi legați cu funii de cânepă, se legănă amarnic sub greutatea umbrei ce se cățăra cu repeziciune spre partea dinspre absidă. Ultimele scânduri ale etajului de sus se terminau În golul uneia din ferestrele naosului, care dădea spre acoperiș. Dante alergă spre partea opusă, Încercând să Îi taie calea, și Începu să se cațere și el cu greu. Acolo sus, spre căpriori, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
-și adversarul. Într-acestea, schelăria se legănă din nou, amenințând să se prăvălească la pământ. Dante blestemă neglijența cu care fusese făcută lucrarea, agățându-se din toate puterile de o funie. Apoi, cu un ultim efort, ajunse sus. Alergă peste scânduri ca să Îl ajungă din urmă și să Îl Înșface Înainte să cadă În gol. Nu Îl vedea, dar știa că acolo trebuia să fie, din moment ce ferestrele, spre deosebire de cum păreau de jos, erau foarte departe de capătul schelăriei, și numai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de scântei. Se simți pierdut: dacă nu cădea, oricum, sabia necunoscutului avea să isprăvească cu el. Încetul cu Încetul, simți cum răsuflarea Își reintra pe făgașul normal. Și forțele Îi reveneau cătinel. Călugărul se ascunsese, probabil, la capătul porțiunii de scânduri, gata să se năpustească supra lui, dacă el s-ar fi descoperit Într-un salt Înainte. Cu siguranță, așa era. Voia ca el să se descopere, Încrezându-se În mai marea sa agilitate. Abia atunci priorul Își dădu seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
stăpânire pe dânsul se mai domoli un pic. - Pânzeturile negustorului Fabio dal Pozzo. Trebuie să le sechestrez. Dă-te la o parte, știu drumul. Apoi, fără să mai aștepte reacția omului Încă zăpăcit, Dante pătrunse În labirintul de rafturi din scânduri greoaie de stejar, călăuzind carul pentru morți pe culoarele Înguste, până În punctul unde era depozitat fetrul venețianului. În magazia ticsită până În tavan, aerul era aproape irespirabil din pricina căldurii. - Ajutați-mă să Încarc baloturile de jos. Cu cea mai mare atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
înarmat cu un pistol automat. În bărăci vară era cald că într-un cuptor, iar iarnă frig că într-un beci. Baraca era împărțită în 24 încăperi extrem de mici, iar în fiecare dintre ele se găseau 4 - 5 paturi de scânduri. O saltea de paie și două plăpumi murdare constituiau tot așternutul. Nu există nicio rufărie”. O altă relatare provine de la Fiume (Rieka), unde la șantierele navale și în alte întreprinderi domnea dezordinea și haosul. În majoritatea cazurilor, conducătorii nu posedă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Bey în care se spunea despre reconstruirea satelor arse din Bulgaria. Minciună turcească. Dni [i] Schuyler, Schneider ș. a., cari vin din Bulgaria, spun că aceste reconstruiri consistă în astuparea borților zidurilor ce rămăsese nedărâmate prin ardere cu petece și cu scânduri, încît nu prezintă un azil suficient pentru vreme de iarnă. Rumelia și Anatolia sunt în mare mizerie, în Bulgaria domnește tifosul și frigurile. Cât despre guvernul turcesc, el ține una și bună la drepturile sale consacrate prin tractatul de la Paris
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe d-na Conta am sfătui-o ca să vorbească mai natural. D-nia ei vorbește mai totdeauna c-un ton îngînat și sentimental. Cu toate ca suntem plecați a ținea în samă împrejurarea că D-nia ei s-a suit de curând pe acele scânduri, cari după proverb "însemnează lumea", totuși n-am crezut de prisos a descoperi scăderi cari, cu puțină silință, se pot evita. Ceea ce constatăm cu plăcere este că d-șoara Dănescu pe zi ce merge devine o actriță mai bună, promite a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se înșiră orașul, începînd de la Curtea Domnească pân-la Tătărași (tîrgul de jos, țigănimea domnească), atunci ar avea cu totul altă priveliște. Acolo în loc de strade sunt adevărate lagune de glod; podului de lemn de preste Bahlui îi lipsesc la mijloc câteva scânduri pe cari nimeni nu se - ndură de-a le pune la loc, pe ici pe colo întîlnești căte un mare ochi de apă, spre a aduce aminte de mărețul act al facerii lumii. Acolo locuiește o parte a poporului ales
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căte un mare ochi de apă, spre a aduce aminte de mărețul act al facerii lumii. Acolo locuiește o parte a poporului ales de Dumnezeu, carele prin diferite apucături ingenioase, prin clădirea sistematică de movilițe de gunoaie, prin așezarea de scânduri rupte caută a forma trecători prin împărăția lui Neptun și a nu sta cu totul izolați de restul umanității. Dar să lăsăm aceste formațiuni geografice pe seama unui Herodot al viitorului și să ne întoarcem la puncte mai cunoscute. șoseua Socolei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuie să stau aici? E răcoare și liniște. Poți să tragi și un pui de somn pe stiva asta. Dacă te plictisești, poate vrei să citești cartea asta. A scos din buzunar o cărțulie și a pus-o, timid, pe scânduri. Nu e cine știe ce... Te rog citește-o dacă îți face plăcere. Se numea Troika. — Vă mulțumesc mult. Am și eu pe cineva în familie căruia îi place să citească, dar e în Pacificul de Sud acum. M-a înțeles greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cu mânușa de lână. Foarte rar reușeam să dau de oameni care stăteau de veghe și-și treceau un clondir de rachiu ieftin de contrabandă unul altuia, într-unul din acele bungalouri la care se ajungea printr-un pod de scânduri întins peste mlaștina lungă a curții, o cameră de prieteni îndoliați. Când intrai cu florile tale într-una din aceste camere de veghe ce miroseau a whiskey, ce mai, nimeni nu era așa de îndurerat încât să uite de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
că mai aveam câteva ore până la Muskegon. Dingbat l-a dus sub punte să se întindă. Nails nu se putea simți în siguranță decât pe câteva străzi din întreaga lume. La Muskegon l-am condus afară, galben și stors, pe scândurile debarcaderului unde nu era destulă mișcare pe nisip care să camufleze postamentul de pescarii amatori care veneau acolo după amiaza. Ne-am dus la Asociația Tinerilor Creștini și l-am spălat, am mâncat niște friptură de vită, după care ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
un gard de patru pe patru, cu uluci cu vârf ascuțit, care înconjura două loturi de pământ cu straturi de ochiul-boului proptite pe suporturi făcute din bețe și cârpe; pe poteca ce ducea la aleea principală erau bănci negre de scânduri; iar de pe băncile de pe veranda dată cu var, de pe scaunele din vestibul pentru cei care găseau soarele prea puternic, de pe alte bănci din sufragerie, oameni bătrâni și femei bătrâne o urmăreau pe Bunica ieșind din mașină. Am pășit pe alee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de voiaj. Împrăștia frumusețe cu un fel de fierbințeală în albastrul ochilor săi, extraordinar; vedeai asta și pe obrajii lui, până în jos pe grumaz, o splendoare animalică. Mergea legănându-se tacticos, cu pantofii lui cu bot ascuțit ce pășeau pe scândurile pontonului, cu brațele atârnând de greutatea celor două valize, căutându-mă cu privirea în umbră. Nu l-am văzut niciodată mai frumos ca în acel moment, cum stătea în soare, înconjurat de mulțime, în țoalele lui cele mai bune. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
fi la fel de substanțiale ca cele șapte coline pe care se construiește, și că, extinzându-și sfera de influență, vor dobândi o cetate eternă care să ofere un motiv plauzibil pentru ziua în care ceilalți fondatori s-au prăbușit, cărămizile și scândurile, ale căror gânduri nu erau de fapt reale și care construiau pe un teren mlăștinos. Asta nu se referă la planul comun de a înălța un singur Turn Babel, ci sute de mii de începuturi separate, în lungul și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
strigăte și de la motoarele lor vechi care huruiau în timp ce mașinile se căzneau să se așeze în șir încât m-am strecurat și eu ușile din spate ale unui camion hârbuit și, dând o mână de ajutor unui tip să încarce scândurile pentru bănci și să întindă o foaie de cort pe deasupra lor, m-am alăturat și eu acestei adunări în lumina amurgului. Iar acum, nu eram decât la câțiva pași de Lackawanna, urma să pornesc totuși spre Buffalo. Poate că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de așteptare din care plecai spre alte locuri, și acestea erau cele care-i dădeau personalitate; avea un suflu anemic, abia materializat, de așteptare. Am găsit o cotineață în care să mă culc, într-un hotel înalt și bătut în scânduri, un fel de ciolan de clădire, cu pereți din șipci, aproape fără tencuială, pături găurite cu țigara, cearșafuri sfâșiate care lăsau să se vadă salteaua pătată. Dar nu-mi păsa prea tare unde dormeam; asta mi-ar mai fi lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a ajutat să mă sui - vreun alt călător care nu voia să mă vadă scoțându-mi brațele din încheieturi și rupându-mi picioarele. Așa că m-am cățărat pe acoperiș. Era un vagon de vite cu pereți înalți și acoperiș de scânduri late, vopsite în roșu. Clopoțelul se rotea încontinuu în față și aveam companie din belșug, acea mulțime de oameni neîngrijiți care nu aveau cu ce plăti și care se lăsau transportați pe Calea de Nichel. Simțeam vitele mișcându-se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
vopsite în roșu. Clopoțelul se rotea încontinuu în față și aveam companie din belșug, acea mulțime de oameni neîngrijiți care nu aveau cu ce plăti și care se lăsau transportați pe Calea de Nichel. Simțeam vitele mișcându-se și lovind scândurile și ședeam în mirosul lor. Până am ajuns la Cleveland, cu acele terenuri feroviare vaste, coline supraetajate și fum de fabrică, cu pietriș și țărână care te lovea în față. În gară se pregătea un marfar mai rapid care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
când am fost dați jos din tren la Lorain, era negru. Nu i-am văzut decât trenciul galben în timp ce fugeam, dar când l-am prins din urmă în spatele unei barăci de pe marginea drumului unde se oprise să se sprijine de scânduri, i-am zărit ochii mari închiși; era un bărbat îndesat, greoi, care răsufla anevoie, iar barba din jurul gurii strălucea de sudoare sau de la stropii de ploaie. Marfarul s-a oprit la Lorain; iată că de fapt nu avea o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
furiș să-și deschidă pantalonii căci mi-a atins mâna ca din greșeală încercând să îmi călăuzească degetele. M-am desprins din strânsoare cu mare greutate, pentru că îmi apucase încheietura cu amândouă mâinile și l-am lovit cu capul de scânduri. Nu l-a durut cred prea tare, pentru că lemnul era mâncat și aproape moale, însă mi-a dat drumul și mi-a spus aproape râzând, „Nu face zarvă.“ S-a dat mai încolo. M-am ridicat în capul oaselor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cu mâinile sprijinite de perete și pășind peste trupurile adormite până în locul în care văzusem că dormea Stoney. O noapte îngrozitoare - ploaia care răpăia cu zgomot asurzitor de-o parte și de alta a vagonului, ca niște cuie bătute în scândurile unui sicriu, sau ale unei colivii, iar sentimentele mele erau uriașe, triste, abătute, ale unui animal gânditor, căușul pieptului era ca o orbită care nu reușea să-mi adăpostească inima, nu de scârbă, pe care trebuie să spun că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cărți de vizită - avea cartea lui proprie de vizită: „Happy Kellerman, reprezentantul Companiei March de cărbune și cocs:“ un cocoș care alerga o găină înnebunită, iar dedesubt cuvintele: „Când spun o vorbă, e vorbă!“ Intra în birou, verifica rezistența unei scânduri de pe cântar, punea ziarul Times pe plită, se învârtea pe-acolo, și apoi, pentru că eram până peste cap de ocupați, și era și tare cald, ne așezam în locul unde venea răcoare de la gaura de beton a cântarului. Biroul semăna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ăștia ne jupoaie. Cox era omul bun la toate, un șprițar bătrân care purta o șapcă lălâie de pictor ce aducea cu chipiul unui ofițer italian. L-a trimis și pe el să înconjoare gardul uzinei Westinghouse în căutare de scânduri vechi. Coxie muncea pentru un hamburger și o sticlă de vin de California sau de trăscău. Făcea și pe paznicul, și dormea pe niște zdrențe în fața grilajului verde care acoperea rar folosita ușă din față. Așa că a luat-o la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]