4,770 matches
-
urmă a inundat voios străzile și bulevardele capitalei. Ne-am trezit bucuroși ca într-o dimineață obișnuită și ce vedem? Se apropiase marea de capitală, iar în drum spre Universitate erau bărci sprintene ce alunecau în toate direcțiile. Cu hainele scăldate de ploaie, înghesuiți sub umbrelă cu țigările ude, devenisem parcă exploratori ai orașului scufundat. Trecătorii cu cizme de cauciuc, uluiți, ne împingeau din toate părțile, așa ajungeam tot mai aproape de Universitate. Am continuat să plutim, în drumul nostru către centru
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
și îmi simt ființa ușoară ce parcă zboară spre zenit. Trandafirii roșii sunt flăcările pasiunii care ard în noi clipele uitării ce s-au depus ca un colb pe inimile noastre. Trandafirii galbeni sunt razele afecțiunii și optimismului ce ne scaldă cu prietenie sufletele atinse de crivățul chinuitor al egoismului. Trandafirii roz sunt frânturi de cer pierdute în asfințit ce pictează în noi speranța și visarea pe un fundal de triste amintiri. Trandafirii albi sunt lacrimi curate de rouă ce ne
TRANDAFIRUL, REGE ÎN ÎMPĂRĂŢIA FLORILOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355544_a_356873]
-
Te-duri Tu, nici Nouă nu ne-ajută firea Milă pentru noi; țărâna Trage-n jos la ce-i al ei Și nu luăm cu anasâna Zborul de la porumbei Ploaie molcomă și caldă Plânge Domnul pentru noi Lacrima care ne scaldă Pe cei triști, flămânzi și goi . Referință Bibliografică: Plânge Domnul pentru noi / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PLÂNGE DOMNUL PENTRU NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355587_a_356916]
-
la sărutul tău. iubitul meu, citesc în ochii-ți sfârtecați de un dor ascuțit făclii de cer ce luminează ultimul meu gând neștiut ce ascunde al iubirii amurg ploaia caldă de vara e aici mă-îmbrățișează c-un surâs mă scaldă cu înțelesul iubirii punându-mi balsam de cuvinte peste visurile sufocate în deșertul clipelor. Referință Bibliografică: Aștept ploi de lumină / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I, 02 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
AŞTEPT PLOI DE LUMINĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355717_a_357046]
-
abia deschis-am ochii m-am trezit că sunt beteag. Mi-am întins spre ceruri mâna, ca fasolea pe arac, Și din frageda-mi pruncie nu am mers fără toiag. Ziua, cât este de lungă, nu mă satur să mă scald; De atâta ploaie-n mine nici să mă usuc nu pot. Pe sub valuri de furtună mă închin ca un herald, Dintre slugile din lume eu îmi sunt primul despot. Noaptea, cât este de neagră, stelele nu le zăresc; Visul, căutând
NU-MI AJUNGE VIAŢA ASTA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355750_a_357079]
-
inima”, (Const. Ciopraga, “Mihai Sadoveanu”, Editura “Tineretului”, București, 1968), face ca în atmosfera povestirilor și romanelor istorice să rămână mai întotdeauna ceva abscons, sub vălul misterului aflându-se practic imaginația viitorului cititor. În paginile romanelor se conturează diferite personaje, unele scăldate în lumina înțeleaptă a măștii șocului. Sub pana sadoveniană istoria în-seamnă un trecut încărcat de confruntări, de înfrățire cu truditorii brazdelor și de un destin călăuzit de rănile acestuia. “Sadoveanu este un apărător neobosit al valorilor trecutului, fie că este
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
ce aveam am azi atâta dor din enigmatică suflare o viață s-a născut tu mamă îmi lipsești din a ta alintare se stinge o lumânare eternitatea ta o caut cât trăiesc tablouri din trecut fără ramă lipsite de vieți scăldate în lacrima dorului de tine mamă morminte părinți cum se odihnesc cuminți în pământ de suferință clopote ce bată surd în valea cu suspine destin crud al multora ca mine miroase întunericul a ars așezați între vis și somnolență suferim
TU MAMĂ ÎMI LIPSEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346154_a_347483]
-
să stau pe gânduri, peste spațiul demarcat de slip și-mi scufund degetul mic și dezorientat în ombilicul tău... e cald peste tot... și pornesc pe undele părului de pe abdomen și piept și mă gândesc la Delta Dunării cu stufăriș scăldat în soare, unde peștii umblă cu naturalețe, din dragoste de libertate. Știu că te am în imaginea mea mintală, de aceea poposesc la sfârcurile tale mici, abia trezite din moleșeala solară. Le ating doar pasager ca și buzele, pline de
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
-ntâlnesc două surori la răscruce de drumuri pietonale și intersectate fără să-și vorbească fiindcă destinul le urmărește din coada ochiului așteptând ca una din ele să treacă granița. Pe una o cheamă Viața o frumusețe colorată înmiresmată de mirosuri scăldate în sentimente care dansează cu ziua și cu noaptea. Cealaltă o cheamă Moartea e și ea frumusețea luminată de necunoscutul divin care luminează umbrele își întinde brațele pregătită să-mbrățișeze bucățile de culoare și aer ce le pierde din când
SURORILE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356112_a_357441]
-
ai de joc mereu. Suntem mici, viața-i frumoasă, Nici o grijă nu ne-apasă. 4.Ziua bună! Bună dimineața soare Te reverși peste ogoare Trezind dintre rămurele Adormite păsărele. Ziuă, bună dimineața! Florilor luminezi fața, Soarele în ziua nouă-și Scaldă razele în rouă. Ziua bună tuturor, Păsări, fluturașilor, Urși și lupi, vulpi și mistreți, Vouă fete și băieți. Ziuă bună le doresc Părinților ce trudesc Zi de zi neobosiți, Ca sa fim noi fericiți! 5. Cățelușul Patru labe și-un botic
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ascult tăcută... marea, vis albastru Ce-și susură povestea cu vocea-i gravă Cuvinte despre îndrăgostitul astru, Cu a sa raza, surâzătoare și suavă. Un țărm scăldat de un regret amar Ce naște amăgirea-n gândul nopții, Pune nestăpânitelor doruri, hotar Smulgând iubirea din colții morții. Tu ești aici, în culorile unui tainic apus Mă dezbraci încet, de himerele dragostei, Aducând ciob de stele în sufletul răpus
ASCULT TĂCUTĂ...MAREA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356246_a_357575]
-
din colții morții. Tu ești aici, în culorile unui tainic apus Mă dezbraci încet, de himerele dragostei, Aducând ciob de stele în sufletul răpus, De furtuni de vise, rătăcite pe ale gândului alei. În valuri de calde speranțe, noi înotăm Scăldați de același cer, de nerostite dorințe În ale iubirii mreje, încrezători ne avântăm Plătind cu clipe de fericire, divinei sentințe. Referință Bibliografică: Ascult tăcută...marea / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011
ASCULT TĂCUTĂ...MAREA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356246_a_357575]
-
lirism meditativ răzbate și în ideea de supraviețuire, „într-un tremur al păcatului ancestral„ , precum în mai toate poemele Vivianei Milivoievici, fie prin contemplare, fie prin oglindire : „Contemplăm clipa / ce ne reține„ ; „Suntem doar niște / trecători„ ; „În oglinda dimineții / se scaldă / picături / de-nțelepciune„. Concertând la un nivel sau altul al lirismului, pe portative cu note diverse, contemplative, discursive sau meditative, Viviana Milivoievici transmite un mesaj profund, de armonizare a umanității cu universul printr-o conștiință înaltă, prin forța vibrațională a
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
destinul a semnat contract Și, pendulând cu rânjet de bufon, S-a rătăcit, stupid, în abandon, Iar într-o viață, jalnic i s-au scurs Vetuste clipe, demne de recurs, Febrile ore-n remușcări târzii, Aleatoriile bucurii, Cum l-a scăldat un vânt elegiac Cu izul sumbru ori demoniac. Nu am cuvinte, astăzi, să-i descriu Dezamăgirea-n versuri, dar subscriu... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: NU AM CUVINTE... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN
NU AM CUVINTE... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368851_a_370180]
-
și sensul mirării, În al imensului sens al întrebării. Cum ochii-ți vin din trup curat, Eu sensul vieții l-am aflat, Dar, tu cum ai acele buze dulci, Mierea ta după nori o duci.. Urmărind privirea și în cer, Scald și păcatul efemer, Mă faci să mă-ntind spre sus, Lungindu-mă către ce te-ai dus.. Și, cum ochii ți tot odoresc.. Ce spun ei tare mă vrăjesc, Inima ce și-a lungit antena, Își netezi spre tine catena
VRĂJESC.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368882_a_370211]
-
Domnul, chiar l-AI pietruit, și cerul ți-a fost martor, când l-AI răstignit! Oh, lume nebună, cum vrei să te-nțeleg, și eu sunt din tine, dar azi am să te neg, în lumini și-n noapte, te scalzi în ispite, vieți pierdute-n patimi, clipe risipite. Doar o viață am și carnea de pe mine, sufletul ți-l dau, nimic nu-mi aparține, soartă osândită, o viață și-o moarte, lume blestemată, vrei să ai de toate... Voi iubi
LUME BLESTEMATĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368964_a_370293]
-
degrabă, o reprezentare asemănătoare Sfintelor Moaște. De aceea figurile sunt prezentate stilizat - ascetice, transfigurate. De obicei, fondul icoanelor este auriu pentru cele lucrate pe lemn, sau albastru în cazul frescelor, sugerând lumina dumnezeiască și harul Duhului Sfânt în care sunt scăldate chipurile sfinților. Desigur, veți observa, dacă nu ați constatat deja, că imaginea este bidimensională, pentru că, așa cum precizam mai sus, nu se dorește în credința ortodoxă o reprezentare a realităților materiale, ci dimpotrivă. Icoana folosește perspectiva inversă, adică personajele reprezentate să
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
nicicând un suflet blând Cu interesele-ți meschine! El în tăcere suferă plângând, Căci te iubește doar la tine. Floarea, de n-o iubești,tu ai să vezi Că nepăsarea ta o doare. Și se va ofili pe ramuri verzi, Scăldată-n razele de soare. La fel s-a întâmplat cu viața mea , Când soarta mi te-a scos în cale. Mereu tu m-ai rănit cu vorba grea Și mi-ai făcut zile amare. Chiar dacă te-am iubit,tu m-
TESTAMENT de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369079_a_370408]
-
mângâie fața Raze monumentale Cad pe piatră ca petale Luminează pentru noi icoane Raze simple de soare Ce aduc iluminare Aceste raze aparent banale Mă atrag pe mine spre altare Și-mi vorbesc de închinare Aceste raze aparent banale Îmi scaldă ființa în valoare Și le iubesc cu demnitate și onoare! http://wrinklesonmytimeline.blogspot.ro/ https://www.facebook.com/wrinklesTimeline Referință Bibliografică: Luminile din vitralii / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1407, Anul IV, 07 noiembrie 2014. Drepturi
LUMINILE DIN VITRALII de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369110_a_370439]
-
Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ce mai privesc la chipul tău frumos Și încerc misterul să-i descos, Candid mister cu fața cea mai albă, Pe care un zâmbet blând se scaldă. Înger frumos cu ochii scânteind, Reflexe de-nțelesuri multe aducând, Vestiri oculte în grai necunoscut, Ce parcă-i doar de inițiați știut... Bălaie șuvițele chipu-ți luminează, Arcuindu-se ușor năsucul ți-nobilează, Drept între frumoșii pomeți catifelați, Numai în file
FERMECAT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370813_a_372142]
-
vis. Am coborât imediat și am luat-o “la picior” cum s-ar zice. Era Castelul Gravensteen, sau cum mai este cunoscut, Castelul Conților, construit încă din Evul Mediu, amplasat chiar în centrul orașului. O parte dintre zidurile sale sunt scăldate de apa râului Leie. Prezentul castel a fost construit în 1180 de contele Filip de Alsacia, inspirându-se după tipul de castel ridicat de către cavalerii cruciați, întâlnit în timp ce participa la cea de a doua cruciadă. Înainte de construcția actuală, existase pe
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
și îl întreabă pe Bârcă al nostru ce vrem, dar îl ia mai deoparte. Discută ce discută amândoi, și se întorc la noi și ne întreabă dacă avem acte. Dintre toți eu eram cel mai ,,dotat'', aveam buletin. Ceilalți o scăldau că au, că n-au. Tipul elegant îmi ia buletinul și mă întreabă dacă am mai lucrat undeva. I-am răspuns că am lucrat la Rafinăria Vega in Ploiești. Acesta s-a uitat într-un fel anume la mine, de parcă
ARMĂSARUL CEZAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370865_a_372194]
-
Ostrov de lăcrimioare, bujori făcând amor Cu fluturi albi ce-și poartă aripile gingașe În feciorelnic dans pe jarul din petale... Sub poale apusene, cu dealuri buclucașe Ghirlande de verdeață înalță osanale Spre Demiurg, stăpânul luminii prin ponoare. Minuni se scaldă-n ierburi în strai multicolor Smerit, se-apleacă codrul, miresme-nrobitoare Plutesc sfindând azurul... și-n pacea din pridvor Tresar mușcate-aprinse, purtând iubiri în nuri, Vise drapate-n liniști ce curg spre noi șuvoi În nopți de mai cu greieri de-
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
în când De un copil din strada Butimanu, De praful din Intrarea Toporași. Era un tei, un dud, și-apoi un vișin Un bulevard, un parc, si o cișmea - Dar azi, eucalipții îi salut, Și-n buze de ocean îmi scald călcâiul. Gândesc că poate mâine-n univers Vă aprea, în fine, Dumnezeu Ca să opreasc-acest nonsens rizibil A-nchipurilor de geografie și istorie A marilor, și țărilor confuze În care copiii se găsesc, unii în duzi, Alți-n eucalipți, sau arbori de
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
POTECI UMBRITE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1284 din 07 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Pe poteci umbrite clipa-a-alunecat, Un sentiment aleargă , peste vară, Într-un vis cu doruri ușor legănat. Ochi fierbinți de soare -peste noi- coboară, Scaldă iar grădina cu miros de crin, Cald, aerul vesel tremură miraje, Miere și iubire - timpul trece lin. Tu mă chemi, eu vin cuprinsă de vrajă ... Cum arde privirea! sufletele sună, Vara curge-n vene, curge într-un cânt, (Note muzicale
PE POTECI UMBRITE de LIA RUSE în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371024_a_372353]