3,072 matches
-
ar fi dispersată ca la Parmenide și Spinoza), ceea ce face ca identitatea să nu poată fi atinsă decât în extazul tăcut, suntem oare constrânși să abandonăm căutarea? Așa ceva nu-i nici posibil și nici de dorit. Închiderea într-o evaziune sceptică sau într-un scepticism pragmatic ar avea consecințe grave. Cercetarea trebuie dusă mai departe chiar dacă «această căutare are puțin de a face cu progresul științei și al tehnicii. Fondul ei este mai degrabă unul religios decât intelectual; ea este, așa cum
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
certitudinea ultimă» este «un obiectiv intangibil în cadrul de referință raționalist», dar că «totuși cultura noastră ar fi ceva sărac și mizer fără cei care încearcă să atingă acest țel, și cu greu ar supraviețui dacă ar fi lăsată în mâinile scepticilor». Bogăția culturii se află în «incompatibilitatea ingredientelor sale» (în acest caz, căutarea unei certitudini absolute și convingerea că este imposibilă din punct de vedere rațional): «ceea ce menține vie cultura noastră este mai degrabă conflictul valorilor decât armonia lor». Am făcut
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
îi era drept, cu nări prelungi, iar obrajii galbeni, scobiți. O mustață destul de rară era încadrată, ca de două paranteze, de niște cute care ar fi arătat obișnuința de-a râde mult dacă n-ar fi fost în același timp sceptice și amare. Gura îi era cărnoasă, deopotrivă senzuală și austeră, ar fi putut fi o gură de sfânt slăbănog, în veșnică luptă cu ispitele și mai ales cu ispita, diabolică, de-a nu se lăsa ispitit. O gură ușor asimetrică
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sa cu pluralitatea prezențelor umane. Este un gest defensiv prin care se speră opturarea momentului teluric al decupării semenului din hărțile ființării corporale. Se dorește ignorarea acestui moment ca posibil factor paralizant al evoluției generale optimiste, ca stimul al lucidității sceptice. Și totuși, înconjurat de sinceri sau falși iubitori ai parcursului său prin viață, cel care își pregătește eul de sfâșierea finală dintre spirit și trup se simte cuprins de cosmicul unei stări indefinibile. Este ca și cum fiecare particulă a ființei sale
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
când colo... Politica, eu așa știu : este o chestie pozitivă, nu entuziasme... Dacă nu ești specialist în politică, îmi spun, ba chiar jocul ei îți displace, de ce nu te poți abține să strecori și tu, când și când, o frază sceptică, un zâmbet de îndoială ? Iar discuția ajungând din nou, certamente, la garanțiile Aliaților, la cum, la cât au să ne apere, vei fi în stare, cel puțin în seara aceasta, să renunți a-ți mai strecura fabula favorită ? Ce vanitate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
deschis și fără reținere. Opinia publică, s-o recunoaștem, nu se arată acum deloc entuziasmată față de veștile despre intrare. Să ne gândim, domnilor, că este de-ajuns un pas greșit și micul nostru regat va dispărea, ca și când niciodată... Mulțimea este sceptică și îngrijorată, iar eu însumi sunt apăsat de o presimțire rea... De aceea vă repet, acum, în al doișpelea ceas : cel care acum, cu o criminală inconștiență, se pregătește să verse atâta sânge - criminalul Brătianu... Chiar dacă aceasta ar fi vocea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
altceva decât despre intrare ! Dacă preferai alt moment dinainte, nu însemnează că am fi intrat în război cu un an sau câteva luni mai devreme ? Atunci nu este bine că țara a mai fost cruțată un timp, dacă noi tot sceptici și tot pesimiști suntem ? — Să avem iertare, dragul meu, acum două luni, da, dar nu acum... Și de ce atâta neîncredere meschină în marii noștri Aliați ? Brătianu este bănuitor ca un țăran argeșean la piață... El va continua, bineînțeles, după logica
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Dând imediat crezare oricărui zvon rău, pentru că el nu face decât să confirme modul nostru fără iluzii de a privi lumea, lăsând să se insinueze bănuiala interesului propriu asupra oricărei fapte bune, mai este de mirare că în permanență suntem sceptici și blazați ? De ce oare însă, fără nicio legătură cu ceea ce rostește, îi apare deodată în minte această amintire veche ? O dimineață sticloasă și cenușie de februarie, iar el mergând pe jos pe strada Sfântul Ionică, pentru că nu mai are nicio
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mi-a spus că niciuna din cererile prezentate la audiență nu ar fi fost primită, deși s-au exercitat din unele părți presiuni mari, astfel fiind și cazul lui Spiridon, pentru care personal ar fi pledat. Mărturisesc că sunt total sceptic cât privește intervenția sa, având impresia că dintr-un motiv sau altul nu-l mai interesează casa noastră ; poate are pentru misiunile sale alte relații de cultivat. Altminteri, mi-a confirmat presupunerea mea că Statul-Major se află într-o alertă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
McCaffrey și-a părăsit soția și a plecat cu o concubină daneză la Copenhaga, unde se spune că ar fi pierdut la joc întreaga avere a familiei. Se pare, totuși, că l-a lăsat pe Alan destul de înstărit, dar unii sceptici susțin că Alan a moștenit de la tatăl său ceva mai mult decât averea, referindu-se, desigur, la temperamentul său bizar, (cuvântul folosit este „dezmățat“). Alan a studiat medicina, a devenit un doctor reputat și a servit, în calitate de medic, în cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în casa din Belmont pe care tatăl Alexandrei, un avocat de succes ce se mutase la Londra, o ocupa intermitent. Cu timpul, s-au născut doi fii, întâi George, apoi Brian. Și tot cu timpul s-a dovedit că profeții sceptici avuseseră dreptate. Alan trăia o permanentă stare de neliniște, se vorbea că ar fi avut legături cu alte femei, deși nu dăduse nici o pricină de scandal. Se mai spunea că Alexandra își ascunde nefericirea. Oricum, viața în casa din Belmont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
necesar să introducem aici câteva amănunte despre concepțiile filozofice ale lui Rozanov. (Trebuie să mărturisesc că eu nu sunt filozof și nu pot oferi prea multe comentarii sau detalii.) Pe vremea când era „un tânăr strălucit“, John Robert era un sceptic, un reducționist, un analist lingvistic, adică ceea ce se numește (incorect, pare-se, în acest context) un „pozitivist logic“ de cea mai strictă tendință, antimetafizică. Educația metodistă pe care o primise pare să se fi volastilizat pe nesimțite din structura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Numeroși înotători ieșiseră grăbiți din Bazinul Exterior, pentru că li se spusese sau gândiseră singuri, că întregul bazin se va umple în curând cu apă clocotită, ba chiar, prin autosugestie, li se păruse că simt pe pielea lor afluxul. Alții, mai sceptici, continuau să înoate. Se făceau tot felul de speculații febrile asupra eventualelor cauze ale uimitorului fenomen. S-au menționat druizii și duhurile pământului. Cineva avea o teorie legată de cutremure, un altul era convins că de vină era o farfurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a poeziei lui Eugen Evu este prezența livrescului, atât la nivelul lexicului, cât și prin conexiuni culturale și prin apelul la intertextualitate: Compozit și sinoptic/Arheii îți vor îmbia și otrava/ Și vindecătorul amar/Hermes Trismegistos/„Sturm und Drang” / Mistic sceptic luminis / Însă ciclic tânăr./ Vertical algoritm... Iubitor de vocabule prețioase, rare, plasate în titluri îndeosebi, dar și în conținuturi (Asompțiune, Ontopoema, Mitopem, Onir, Euristica, Teogonie, Psalmodie, Ontogeneză, Athanor etc.), poetul își dezvăluie, și în felul acesta, predilecția pentru rafinamentul pe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Farmaciile de serviciu stăteau zăvorite, cel care avea strictă nevoie de un medicament trebuia să bată mult până să i se deschidă, iar farmacistul vorbea de după zăbrele de fier. Din spatele lui se auzea un mârâit. Curând s-a văzut că scepticii avuseseră dreptate. Calmul s-a dovedit șubred. Întunericul înrăia probabil câinii, încît aceștia săreau gardurile și mușcau pe oricine se apropia noaptea de casele pe care le apărau. Era ceva în bezna orașului care îi înnebunea parcă. Pe stradă, noaptea
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
propria sa virtute. La urma urmei, oricât de îndreptățite ar fi obiecțiile împotriva lor, fanaticii sânt mai necesari decât înțelepții. Nu atât adevărul unor idei a influențat lumea, cât convingerea cu care aceste idei au fost rostite. Surâsul fin al scepticilor n-a lăsat dâre de sânge, dar nici de lumină. El n-a incendiat decât oglinda în care ne privim. Și numai credința dusă până la capăt reușește să are destul de adânc pământul ca sămânță să rodească în el. Cât privește
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
până la adânci bîtrînețe, tot n-aș fi iubit a doua oară. Este așa de neverosimilă și de puțin omenească povestea acestei iubiri unice, încît oricui i-ar părea o născocire. Când am citit Manon Lescaut, om ridicat din umeri zâmbind sceptic, neconvinsă. E cu neputință, îmi spuneam, să iubești așa de total, numai o singură dată în viață? Destinul a vrut să-mi dea o lecție aspră; m-a ales tocmai pe mine ca să confirm realitatea unei povești, s-o depășesc
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
gata de mecenat? Mă ucide un film, mă scandalizează o polemică sau vreau să veștejesc o mentalitate? Voi scrie aici. Realitatea socio-culturală filtrată săptămânal prin firea, așteptările, prejudecățile, opțiunile, refuzurile și revelațiile unui maniac al coincidenței contrariilor: cioranian noicist, caragialoeminescian, sceptic euforic, naționalist eurocentric, sangvino-melancolic. Pe scurt: sănătoși să fim! * Acesta era textul de deschidere a rubricii „Ce mi se-ntâmplă“ din Dilema veche, 8 aprilie 2010. O boierească găzduire pentru care îi rămân dator (o dată mai mult) lui Andrei Pleșu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mine, fiecare trecere dincolo devine o petrecere dincoace. Cum se întâmplă asta - o să vedeți săptămâna viitoare. 17 iunie 2010 Sentimentul turistic al existenței Scriam aici săptămâna trecută despre intervalul 2-9 iunie petrecut la Florența și recunoșteam că - feeric de la natură, sceptic hedonist, plin de dulcea lehamite levantină, tradiționalist eurocentric și naționalist luminat - eu nu am nimic din febra turistică omnidevoratoare de tip japonez, ahotnic fiind deopotrivă de natură și cultură, de asprimile perenității și dulceața efemerului. De reverii fabuloase, paseism ecumenic
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de obligația să mă îmbrac pentru a mă duce la masă. Dar nu mă încumet să risc... Un aparat de radio, pus la maximum, urlă, brusc, un șlagăr. "Mă îndoiesc de tine", zice cântecul E interesant să-ți zbieri îndoielile! Scepticii nu s-au priceput decât să le șoptească. Din pricina asta au fost neconvingători, nu i-a auzit nimeni. Altceva e să strigi din răsputeri că ai dubii. Atunci numai surzii scapă. Dar iată că se face liniște. Stăpânul radioului s-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
că ai dubii. Atunci numai surzii scapă. Dar iată că se face liniște. Stăpânul radioului s-a ridicat și pleacă. Eu mai rămân. E cald, mă simt relaxat și nu-mi vine să mă scol. Probabil, în loc să fugă de îndoieli, scepticii adevărați le caută. Nesiguri de alte lucruri, vor să fie siguri măcar de îndoielile lor. Neîncrederea metodică devine la ei o certitudine amară, un punct de sprijin. Pe când eu mă împac bine cu actuala tablă a înmulțirii. Gata, însă, cu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Noi cești mai noi cunoaștem starea noastră, sîntem trezi de suflarea secolului - și de-aceea aveam atâta cauză de-a ne descuraja. Nimic - decât culmile strălucite, nimic - decât conștiința sigură că nu le vom ajunge niciodată. Și să nu fim sceptici? Atâta lucru, cele mai multe puteri sfărîmîndu-se în van, în lupte sterile, cele puține - descurajate, amețite de strigătul gunoiului ce înoată asupra apei. Îmi place să citesc printre șire. Deși dmv. cercați a râde în Copii, totuși adesea văd descurajarea internă, conviețiunea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a predecesorilor noștri și lucrarea noastră, trezită dar rece. Prin operele liricilor romani tineri se manifestă acel aer bolnav, deși dulce, pe care germanii o numesc Weltschmerz. Așa Nicoleanu, așa Schelitti, așa Matilda Cugler - e oarecum conștiința adevărului trist și sceptic, învins de cătră colorile și formele frumoase, e ruptura între lumea bulgărului și lumea ideei. Predecesorii noștri credeau în ceea ce scriau, cum Shak[e]speare credea în fantasmele sale; îndată însă cu conștiința, vind [gîndul] că imaginele nu sânt decât
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
între lumea bulgărului și lumea ideei. Predecesorii noștri credeau în ceea ce scriau, cum Shak[e]speare credea în fantasmele sale; îndată însă cu conștiința, vind [gîndul] că imaginele nu sânt decât un joc; atuncea, după părerea mea, se naște neîncrederea sceptică în propriile sale creațiuni. Comparațiunea din poezia mea cade în defavorul generațiunei noi, și - cred cu drept. [1v] Încă una. Mi se pare că strofa a treia nu se prea potrivește cu întregul. Se poate cumcă numai mi se pare
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și tratat târziu. Când o adusese la spital, septicemia era avansată. - Nu te uiți ce sicriu! în adevăr, așa de înalt și larg că părea scurt aproape, deși destul de mare și în lungime. Un sicriu diform. - Crește mereu, zise Nory sceptic. Apoi pufni înăbușit în mînuși: "Așadar, era conformată anume pentru dublu emploi . . . nu pentru trei". Se uită spre Rim . S-a isprăvit rău!" Sia nu-i inspira nici o compătimire, fie chiar postumă. Grozav de singură, de altfel, acolo, în acea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]