4,646 matches
-
de bord (1928), Ce am văzut în India (1929), Cartea morților tibetani (1932), Scrisori către un provincial (1932). Sunt găzduite de asemenea povestirea Scormon de Ioan Slavici, un fragment din romanul Răscoala, pagini din Umbre și Gorila de Liviu Rebreanu, schița Pacostea de Ion Agârbiceanu, un fragment din romanul Reportaj sentimental de Ion Vinea, Fragmente de cartier latin de Emil Cioran și alte nuvele și povestiri aparținând lui Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, Cella Delavrancea, Petru Manoliu, Ion Călugăru, Claudia
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
suplimentari? Dacă răspunsul este afirmativ, explicați! 4. Presupunând că renovați locuința folosind serviciile unei firme de specialitate ce se bazează pe câțiva muncitori, cum ați organiza munca acestora (pentru că, până la urmă, chiar dumneavoastră o veți face!), utilizând metoda MBO? 5. Schițați utilizarea MBO pentru o firmă de mărime medie care realizează un produs din categoria: - componente auto; - panificație; - servicii hoteliere; - educație. 6. După ce ați selectat un material ce prezintă obiectivele unei firme cunoscute, realizați următoarele modelări: - îmbunătățiți exprimarea obiectivelor în sensul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
produs omogen”), focalizându-vă asupra informațiilor asociate produsului și încercând să deduceți caracteristicile procesului de bază. Verificați apoi dintr-o sursă credibilă de altă natură dacă deducția realizată a fost satisfăcătoare. 3. Utilizați ca subiect de benchmarking o universitate cunoscută. Schițați planul de analiză pentru toate cele patru categorii tipologice descrise. Care ar fi indicatorii relevanți pentru comparațiile realizate? Argumentați o listă scurtă de trei indicatori pentru fiecare tip de benchmarking. 4. Realizați aceeași abordare pentru o altă organizație publică despre
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
scoate o Virginia Woolf din măruntul acestor experiențe. Împletită cu voința scrisului ca terapie și cu presiunea lecturilor de romane ale adolescenței, banalitatea primește frecvent contururi previzibile, dar tocmai prin aceasta agreabile. SCRIERI: Măceșul din magazia de lemne, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, București, 1989; Existență acută, București, 1994; Casa cu storuri galbene, Iași, 1997; ed. (Das Haus mit gelben Gardinen), tr. Michael Astner, Iași, 1998; Blanc, București, 2000. Traduceri: Jean-Claude Marie, Marele secret al
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
1989), este apoi conferențiar (1990- 1995) și profesor (din 1995) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București. A mai ținut prelegeri la universități din SUA (1991) și Canada (1992). Primele sale lucrări, Izvoare mitice (1980) și Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică (1983), reprezintă investigații în maniera școlii comparatiste asupra topoilor culturali arhaici, identificabili în textele folclorice românești. Fără a plăti tribut exagerărilor tracizante și utilizând subiecte preluate îndeosebi din lucrările lui Georges Dumézil, aceste studii sunt centrate
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
în consens cu tendințele moderne, preocupate de dialogul intercultural și de mecanismele de transformare, care determină evoluția textelor culturale dinspre o epocă spre alta, circulația lor dintr-un areal cultural spre un altul. SCRIERI: Izvoare mitice, București, 1980; Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Mitos și epos. Studii asupra transformărilor narative, București, 1985; Mitologie populară românească, I-II, București, 1986-1988; Punctul și spirala, București, 1991; Bestiarul mitologic românesc, București, 1996; Introducere în sistemul mass-media, Iași, 1999. Repere bibliografice
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
constituțional”, mascarada vieții politice. Nu întotdeauna, însă, aprecierile lui poartă semnul negațiunii. Se întâmplă ca, într-un context anume, el să deplore declinul sentimentului religios; altă dată, formulează ritos obligațiile școlii și ale familiei în procesul de educație; în fine, schițează un îndemn la cultivarea sentimentelor patriotice, cetățenești. În fulminanta broșură 1907 - Din primăvară până-n toamnă, căutând să descopere „rădăcina răului”, întreprinde o adevărată disecție în societatea românească. Dacă optica e câteodată falsă, analistul găsind că arendașii străini ar fi vinovați
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
politice, la „Cuget moldovenesc”, „Epoca”, „Orizont”, „Seara”. Teoria fenomenului comic (1938) este prima carte publicată de C. Va fi urmată de Străbătând Italia. Reflecții (1939), de romanele Lacul blestemat (1942) și Poiana Sângerului (1943), de un eseu ambițios, în care schițează o delimitare a domeniului artei în relație cu știința, filosofia și religia, Iluzia, stăpâna omenirii (1945), și de placheta Poemele destinului (1947). În manuscris au rămas dramele Simfonia destinului, depusă spre reprezentare la Teatrul Național din Iași, Vedeniile și Răzvrătiții
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
în alte limbi și unde semnează G.C. Vocke, Pavel Chihaia, Scarlat Ioanide, Elisabeta Axmann-Mocanu. Alte două rubrici sunt dedicate cronicii muzicale („Melos”) și plastice („Contur”). Între colaboratorii importanți, se numără, sporadic, Vintilă Horia, Radu Tudoran și Ioan Petru Culianu. După ce schițează într-un cuvânt de „bun rămas” multiplele motive ale suprimării sale („Nu vom insista asupra oficialităților occidentale care, de pildă, au refuzat să ne sprijine sub orice formă, din cauză că publicăm «texte cu caracter politic» și nu doar exclusiv amabile nimicuri
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
Spitalului Militar, unde se afla pentru un control medical. Ciudățeniile de comportament ale ofițerului bolnav de nervi făceau, desigur, dificile relațiile sale cu oamenii de litere. Totuși, ele s-au dovedit insurmontabile numai pentru mentorul revistei „Sburătorul”, care i-a schițat un portret memorabil, în tușe caricaturale, dar cu sacrificarea dreptei judecăți. Mai înțelegători cu omul, alți critici au dat și aprecieri mai obiective asupra scrierilor lui. Cu un titlu relevând o anume prețiozitate, cartea de debut reunește mai multe povestiri
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
articolele destinate aniversărilor și comemorărilor, pot fi menționate 20 de ani de la întemeierea „Luceafărului” (12/1922), 50 de ani de la moartea lui Avram Iancu (16/1922), 60 de ani de la moartea lui Simion Bărnuțiu (9-10/1924). La „Cronica științifică” e schițat un proiect pentru o călătorie în Lună (7/1922). În definirea profilului revistei, trebuie semnalat articolul lui O. Goga După zece ani (9-10/1924). Numărul jubiliar Zece ani de la apariție. 1911-1926 (47-52/1926) conține sumarul integral al revistei. Alți colaboratori
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
succese de librărie, pentru ca în 1992-1993 să cunoască apogeul reușitelor editoriale, prin apariția a șapte titluri (retipăriri și inedite), totalizând douăsprezece volume. În primele romane - Babel Palace și Sclavii pământului (1947) -, având subtitlul comun Lumea de ieri, C. încearcă să schițeze un tablou general al societății românești de la sfârșitul perioadei interbelice, prezentând, alternativ și comparativ, situații, moduri de viață, probleme, atitudini, personaje aparținând unor categorii sociale diverse, dar nu reușește decât o aglomerare de relatări superficiale și nestructurate. Mai târziu, el
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
occidental e redusă la rolul de „clarificator”), cartea rezistând însă prin considerațiile analitice care se sustrag schemei teoretice. Romanul românesc și problematica omului contemporan (1977) așază întreaga evoluție postbelică a genului la noi sub dominanta realismului (prima secțiune a cărții schițează o „poetică a realismului”). Tentativa e reluată în mai ampla sinteză Romanul românesc contemporan. 1945-1985. În primul volum (Realismul, 1988), sunt stabilite trei etape: momentul ’50 (al „Dogmei «Utopiei»”), momentul ’60 (al „Adevărului”) și momentul ’80 (al „Romanului ca literatură
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
sunt transpuneri din scrieri semnate de Marina Țvetaeva, Konstantin Balmont, Andrei Voznesenski, Evgheni Evtușenko, de poeți clasici chinezi, de poeți ucraineni sau letoni contemporani. Aplecat cu precădere spre lirică, și îndeosebi spre cea contemporană, C. are meritul de a fi schițat prin traducerile sale o panoramă a poeziei letone și de a fi selectat și tradus din cei mai reprezentativi lirici ruși ai secolului al XX-lea. Tălmăcirile sale se caracterizează printr-o acuratețe poetică remarcabilă, surprinzând și redând individualitatea tonului
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
o seriozitate întretăiată de câte un licăr de amuzament (Horațiu Baltă, La conferință). Birocratismul abuziv, inept generează comicul absurd. În forme ilare, acest absurd poate avea un conținut tragic (O protestare postumă). În Intrarea câinilor în Anglia este strict oprită, schiță mereu antologată, nostimada este rezultanta disproporției dintre cauză și urmările ei. Un efect al gândirii aberante îl înfățișează și episodul insolit din Fără permis de export. În câteva narațiuni, B. atinge, asemenea lui I. Al. Brătescu-Voinești, o clapă a înduioșării
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
versiuni ce se feresc să cadă în infidelitate și obscuritate, dar mai ales, cum cer „estetica și urbanitatea”, evitând, pudic, exprimările prea fruste. În prefețe, nedezmințindu-și vocația, B.-A. ține să scoată în relief caracterul moral-educativ al ostenelilor lui. El schițează și unele apropieri între Păsările și comedia shakespeareană Visul unei nopți de vară, care s-ar asemăna prin „fantezia exuberantă”, comparația fiind împinsă până la piesa Chantecler a lui Edmond Rostand. Alte traduceri din Aristofan (Plutos, Viespile, Cavalerii, Pacea) nu s-
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
deasupra lucrurilor, cum se definea din vechi” (Cuvânt către poeți, 1941). Încheiere, ultimul poem din Joc secund, aduce în același spațiu Isarlâkul pitoresc, târg hilar și balcan peninsular (și de-acum familiar), și un „Eptagon cu vârfuri stelelor la fel”, schițat de-a dreptul pe hârtie, după ultimul vers. Jocul „secund, mai pur” nu poate exista (și nu poate avea o semnificație) decât precedat de o realitate „primă” și impură - o realitate de care poetul să îl despartă mereu, să încerce
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
1986). Prozatoarea nu își idealizează, dar nici nu își caricaturizează personajele, privite cu atenție, inteligență și umor. Lumea este reconstituită cu acuitate a notației realiste, prin acumularea detaliilor și printr-o rafinată tehnică a colajului. Din câteva trăsături sigure, B. schițează caractere și reface ambianța locurilor, din care se rețin unele interioare decrepit mateine sau străzile Bucureștiului, cu atmosferă uneori stranie, evocate și în paginile lui Bedros Horasangian sau ale lui Mircea Cărtărescu. Romanul Fototeca. Temă cu variațiuni (1989) înfățișează viața
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
iluziile și eșecurile lor, dispuși la spovedanii care mai că îi transformă în personaje de proză scurtă. Sunt prinse în ramă și personalități cum ar fi Georges Clemenceau, Aristide Briand, André Antoine, Jules Romains, Jean Moréas, Jules Renard, Max Jacob, schițate cu un condei nu lipsit de agerimi scriitoricești. Și, în orice caz, apt de subțirimi de moralist, cum lasă să se întrevadă pseudojurnalul Mărturisiri de fecioară în ritm de charleston (1935). O suită de afectuoase evocări se înșiruie în Mitif
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
yin (dzang) și celor „goale pe dinăuntru” yang (fu), dintre care fiecare pereche este controlată de una din cele Cinci Energii Elementare. Aceste energii sunt implicate în toate funcțiile vitale ale corpului și au asociate anumite calități, după cum s-a schițat în tabelul 1 (vezi pagina 18). Căile organ-energie vitale ale organelor masive și goale reacționează la sursele externe ale celor Cinci Energii Elementare extrase din natură prin intermediul hranei, apei, aerului, factorilor care țin de vreme, culorilor și plantelor medicinale, ca
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
unei ședințe tipice de meditație, lucrând cu Canalul central Pătrunzător, cu Orbita Microcosmică (Canalul Conducător și cel al Concepției), cu poarta energetică din creștetul capului și cu alte „căi” majore care transmit energie de-a lungul Orbitei Microcosmice. Figura 47 schițează căile majore prin care trece energia în timpul acestei meditații. Ședeți într-o postură comodă, fie cu picioarele încrucișate pe podea, cu o pernuță care să vă ridice pelvisul și să vă sprijine coloana vertebrală, fie pe marginea unui taburet sau
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
albastru pe închizătoare își păstra bunica mea colecția de pietre de odinioară. Poșeta aceea veche marca una dintre primele amintiri ale bunicii, iar pentru noi, geneza lumii minunate a memoriei sale: Paris, Pont-Neuf... O uimitoare galaxie în gestație, care își schița contururile încă vagi în fața privirii noastre fascinate. Exista, de altfel, printre vestigiile trecutului (îmi amintesc voluptatea cu care mângâiam cotoarele aurite și netede ale volumelor roz: Memoriile unui caniș, Sora lui Gribouille...) o mărturie și mai veche. O fotografie, făcută
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
imaginam pe acel dandy cu ochi mari, languroși (bunica ne arătase fotografia lui) printre izbe! Realitatea rusă se întrezărea adesea sub patina delicată a vocabulelor noastre franțuzești. Președintele Republicii nu scăpa de ceva stalinist în portretul pe care i-l schița imaginația noastră. Neuilly se popula cu colhoznici. Iar Parisul care ieșea încet din apă purta în el o emoție foarte rusească - răgazul trecător de după încă un cataclism istoric, bucuria de a fi pus capăt unui război, de a fi supraviețuit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
normativă. Toate trei purtau rochii lungi, negre care le puneau în valoare ampla rotunjime a pieptului, li se mulau pe șolduri, dar, mai ales, înainte de a le îmbrățișa coapsele și de a se revărsa în cute grațioase în jurul picioarelor, le schițau conturul discret al pântecelui. Senzualitatea pudică a tringhiului aceluia ușor proeminent mă fascina! Da, frumusețea lor era exact cea pe care un tânăr visător încă inocent trupește și-o putea imagina necontenit în punerile lui în scenă erotice. Era reprezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]