3,006 matches
-
și Constantin Prezan au donat două sfeșnice de alamă, un rând de acoperământ, trei tablouri reprezentând pe regele Carol I, regina Elisabeta, Voievodul Mihai, două icoane de mătase și trei ha. de pădure. În 1938, Constantin Prezan amenajează izvorul din apropierea schitului. În același an, Episcopia Hușilor îi mulțumește mareșalului: ,,Vă aducem cele 43 mai calde mulțumiri pentru frumoasa faptă ce o săvârșiți. Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă dăruiască sănătate întru îndelungați ani.” Grija pe care Constantin Prezan a arătat
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima cânii,/ Mânca-i-ar casa pustia/ Și neamul nemernicia!” - și a prins a te chema înapoi ca să ne scoți la liman: “Ștefane Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta, / Lasă-arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija sfinților/ În sama părinților...” Că dacă suni din corn o dată, sare țara în ajutor, de-i suna de două ori, îți sar codri-n ajutor... Care codri, Sfințite? De unde codri? Că i-au părăduit hoții și harapii, mult
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Andriescu. Mihaela muncește la o croitorie particulară pentru 400000 de lei pe lună. Ion Andriescu, omul ei, a rămas șomer și s-a întors la pământ. Când eram copil, mă scăpam des pe mine și m-a dus mama la schitul Agapia Veche. Stăteam acolo zi și noapte. Un călugăr a prins un păianjen cu picioare lungi într-un șervețel și mi l-a dat să-l înghit. De-atunci, nu m-am mai scăpat... «Pe Creangă îl puteți găsi în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
încet și pe bucățele. Întâi, să vorbim despre Poiană și Schitul Vlădiceni și pe urmă despre sat. Liziera pădurii de dincolo de Valea Cozmoaiei se retrage treptat, lăsând vedere liberă spre Schitul Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan. Pe măsură ce ne apropiem de schit, valea este năpădită de stuhăria și păpurișul din bălțile adormite, iar în dreptul schitului, un drum strecurat printre două iazuri, te îmbie spre sfântul lăcaș. Pe aceste locuri a existat o biserică din lemn, fundată la 23 sept.1911. În apropierea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe urmă despre sat. Liziera pădurii de dincolo de Valea Cozmoaiei se retrage treptat, lăsând vedere liberă spre Schitul Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan. Pe măsură ce ne apropiem de schit, valea este năpădită de stuhăria și păpurișul din bălțile adormite, iar în dreptul schitului, un drum strecurat printre două iazuri, te îmbie spre sfântul lăcaș. Pe aceste locuri a existat o biserică din lemn, fundată la 23 sept.1911. În apropierea ei s-a aflat un depozit de muniție, numit Rășcanu, care la 10
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
incendiat de armata rusă în degringolada retragerii (citește fugii) ei de pe frontul din Moldova. Teribila explozie a depozitului a spulberat pur și simplu biserica. Atunci au murit câțiva călugări, precum și starețul Teodosie. El se adăpostise împreună cu ceilalți călugări în pivnițele schitului, dar și-a adus aminte că în chilia lui rămăseseră banii obștii. Înfruntând urgia incendiilor și a exploziilor în lanț, s-a întors să recupereze banii uitați, dar nu a mai apucat să facă și drumul de întoarcere. După liniștirea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și drumul de întoarcere. După liniștirea prăpădului, a fost găsit carbonizat... Inimosul arhimandrit Epifanie Dumitrescu s-a adresat cu o cerere autorităților ieșene, la 3 februarie 1921, pentru acordarea unui teren de vreo 2000-3000 m.p, aflat lângă locul vechiului schit. Trimișii primăriei au conchis la 1 iulie 1921că se poate acorda o asemenea suprafață de teren și biserica a și fost ridicată între anii 1923-1928. Cutremurul din 1940 și cel de al doilea război mondial au dus la deteriorarea bisericii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
restaurarea din 1957, a mers spre risipire, fiind demolată prin 1985, iar clădirile zidite în 1918 pentru folosința obștii fuseseră de mult luate de Gostatul înființat pe aceste locuri. Iată însă că, prin grija IPS Daniel, s-a reorganizat noul schit și s-a ridicat o nouă biserică, care a fost sfințită la 23 mai 1999. Cu această ocazie, într-o nișă din altar,s-a așezat - cum se face din bătrâni - „Scrisoarea vremii”, care s-a pecetluit și care va
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de șoimi pentru curtea domnească din Iași. De acum, dacă am spart gheața, hai să mergem mai departe...Se spune că într-o poiană din întinșii codri ai Buciumului, care coborau până pe la fosta barieră a Socolei, a existat un schit de călugărițe. Poate că din acest motiv s-a numit multă vreme „Mănăstirea din codru”. Biserica actuală a fost ridicată pe la 1560 de către Alexandru Lăpușneanu, care în ultimile zile ale vieții s-a călugărit, purtând numele de Pahomie. Pictura interioară
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
aflat la umbra platanilor uriași. Am aflat că a fost reședința de vară a domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Aceste frumuseți au fost moștenite de prințesa Ioana Rosetti Roznovanu, care în 1942 le-a donat Mitropoliei Moldovei. Dar să revenim la schit. Din pisania aflată în pronaos desprindem că sfântul locaș a fost întemeiat în anul 1863 prin osârdia ieromonahilor Nifon și Nectarie și a fost sfințit în 1871 de către Mitropolitul Calinic Miclescu. Lărgirea și înălțarea paraclisului s-au făcut între anii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
te vor bucura noutățile pe care le vei afla astăzi. Îți mai amintești, desigur, că de la Vila Grierul urcușul lasă loc unui ușor respiro și apoi șoseaua se frânge brusc la dreapta, conducându-ne pe un drumeag de pădure la „Schitul lui Tărâță” - acum „Piatra Sfântă.”. Îmi amintesc de clipa în care această bisericuță ni s-a arătat pentru prima oară. Cred că era pe la jumătatea lui iunie. Cu o zi înainte și peste noapte trăseseră câteva ropote bune de ploaie
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe drumeagul ce duce în fața bisericii, soarele urcase pe cer abia vreo două suliți. Înaintam încet la umbra păduricii de carpen, stăpânindu-ne cu greu bătăile inimii. Deodată, în plină lumină - ca o bijuterie îndelung lustruită - a apărut minunea... Bisericuța schitului. Am rămas pe loc, cu respirația tăiată. Numai inimile băteau cu putere, iar tu ai șoptit: „Doar în Rai trebuie să fie așa”. Cu greu neam desprins din contemplare. Să ștergem acum colbul istoriei de pe hrisoave și vom afla că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Numai inimile băteau cu putere, iar tu ai șoptit: „Doar în Rai trebuie să fie așa”. Cu greu neam desprins din contemplare. Să ștergem acum colbul istoriei de pe hrisoave și vom afla că din vechime locul apare cu numele de „Schitul Sihăstriei de deasupra Socolei”. Se spune că începuturile schitului sunt legate de retragerea unor călugări aici, sub piscurile Pietrăriei, încă de prin veacul al XVII lea. Intervenția din 1732 a domnitorului Grigore Ghica voievod a dat la lumină un schit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Doar în Rai trebuie să fie așa”. Cu greu neam desprins din contemplare. Să ștergem acum colbul istoriei de pe hrisoave și vom afla că din vechime locul apare cu numele de „Schitul Sihăstriei de deasupra Socolei”. Se spune că începuturile schitului sunt legate de retragerea unor călugări aici, sub piscurile Pietrăriei, încă de prin veacul al XVII lea. Intervenția din 1732 a domnitorului Grigore Ghica voievod a dat la lumină un schit cu biserică din piatră și lemn. Tot atunci schitul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Schitul Sihăstriei de deasupra Socolei”. Se spune că începuturile schitului sunt legate de retragerea unor călugări aici, sub piscurile Pietrăriei, încă de prin veacul al XVII lea. Intervenția din 1732 a domnitorului Grigore Ghica voievod a dat la lumină un schit cu biserică din piatră și lemn. Tot atunci schitul a fost înzestrat cu mai multe venituri. În iulie 1733,Constantin Nicolae Mavrocordat a întărit stăpânirea schitului asupra zestrei dăruite de Grigore Ghica vodă. După câțiva ani - în aprilie 1741 - Grigore
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
schitului sunt legate de retragerea unor călugări aici, sub piscurile Pietrăriei, încă de prin veacul al XVII lea. Intervenția din 1732 a domnitorului Grigore Ghica voievod a dat la lumină un schit cu biserică din piatră și lemn. Tot atunci schitul a fost înzestrat cu mai multe venituri. În iulie 1733,Constantin Nicolae Mavrocordat a întărit stăpânirea schitului asupra zestrei dăruite de Grigore Ghica vodă. După câțiva ani - în aprilie 1741 - Grigore Ghica voievod, revenit în scaun, a făcut noi danii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
lea. Intervenția din 1732 a domnitorului Grigore Ghica voievod a dat la lumină un schit cu biserică din piatră și lemn. Tot atunci schitul a fost înzestrat cu mai multe venituri. În iulie 1733,Constantin Nicolae Mavrocordat a întărit stăpânirea schitului asupra zestrei dăruite de Grigore Ghica vodă. După câțiva ani - în aprilie 1741 - Grigore Ghica voievod, revenit în scaun, a făcut noi danii schitului. La 28 iunie 1754, Matei Gr.Ghica voievod a dat un hrisov prin care arăta că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a fost înzestrat cu mai multe venituri. În iulie 1733,Constantin Nicolae Mavrocordat a întărit stăpânirea schitului asupra zestrei dăruite de Grigore Ghica vodă. După câțiva ani - în aprilie 1741 - Grigore Ghica voievod, revenit în scaun, a făcut noi danii schitului. La 28 iunie 1754, Matei Gr.Ghica voievod a dat un hrisov prin care arăta că „biserica Schitului Tărâță fiind din bârne și învechită, cu ajutorul creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mai trebuia pentru a ei săvârșire”. Când ciuma a început să bântuie pe meleagurile Iașilor (1761 n.n.), Ioan Teodor Calimachi voievod a rânduit ca aici să fie lazaret pentru ciumați. Se știe că Gheorghe Tărâță, epitrop al Spiridoniei, a lăsat schitului toată averea sa și de atunci îi poartă numele, iar în 1936 O. Bichiu a zidit pridvorul bisericii. Catapeteasma a fost făcută din nou în 1913, pe când era stareț Nectarie Cotruță, dar biserica nu a fost pictată niciodată. Și acum
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Italia, a revenit la Iași, în aprilie 1884. Aici i s-a recomandat o cură la „Băile idriatice Răpidea”, dar pe care le-a refuzat. Le-a urmat însă pe cele recomandate în 1886, când a luat parte la hramul Schitului lui Tărâță, în ziua Adormirii Maicii Domnului. Faptul este povestit de Riria Gatoshi, viitoarea soție a lui A.D.Xenopol, care s-a aflat la băi în aceeași perioadă cu Eminescu. Te rog, dragul meu, să-mi dai voie să-ți
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
se apropie treptat de șosea. De undeva de peste vale ne îmbie o bisericuță. Este Schitul Inculeț, din pisania căruia aflăm că Principesa Ruxanda Cantacuzino-Bașotă,soția academicianului Ion C. Inculeț, împreună cu fiii săi Ionel și Georgel, au ridicat și împodobit acest schit, între anii 1942-1947. Principesa Ruxanda este nepoata logofătului Anastasie Bașotă, cel care, în 1879 a fondat pe moșia sa din Pomârla, județul Dorohoi, Institutul Academic Anastasie Bașotă, școală cu renume. Primul director al Institutului, timp de 23 de ani, a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
am cam umblat mult până când mi-au căzut în mâini niște însemnări de călătorie ale lui Nicolae Iorga, din iulie 1907. El presupune că începutul l-a făcut o mână de călugări care au ridicat aici, în Codrii Iașilor, un schit din „scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. Mai târziu a venit Vasile Lupu, „Domnul cel larg în daruri”, și a ridicat o biserică din piatră pe aceste „prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii”. Incursiunile răufăcătorilor au făcut ca
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
aici pe vremuri o biserică de lemn, în acest codru care se zice<<al Iașilor>>, fiindcă mergea până în preajma orașului”. În finalul articolului, el spune, cu admirație: „Ce bun loc de școală ar fi acesta!” Icoana Maicii Domnului de la acest schit este făcătoare de minuni. În această clipă, iubite prieten, mă întreb dacă să-ți spun sau nu că urmează ultimul pas făcut pe dealurile albastre ale Iașilor. Astăzi o să vizităm Biserica Rotundă din Lețcani, biserică unică în România, care evocă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
însemnat în momentul botezului lui Steinhardt. Amintim aici pe Părintele Mina (Mina Dobzeu) "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise" -, cel care a săvârșit Sfânta Taină, asistat fiind de cei doi preoți greco-catolici: "Părintele Nicolae (N. Lupea), din Alba, tânăr, e zglobiu și agitat, glumeț și amator de palavre. Aduce foarte mult cu un seminarist dintr-un roman
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
boteza. Săvârșitorul Sfintei Taine a Botezului a fost părintele Mina Dobzeu, călugăr basarabean: "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise. Abia apuc bat fierul cât e cald să-i spun că sunt ovrei și că doresc a mă boteza, că se și arată de acord"3. Arhimandritul Mina Dobzeu confirmă: ,,La dorința lui, fără zăbavă i-am administrat
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]