1,566 matches
-
de Securitate. Ca trimis „oficial” al României, Sorescu se afla Într-o poziție dificilă. Să se solidarizeze cu mine și cu colegii noștri din țară sau cu Alain Bosquet, care mă atacase violent pentru că tulbur seninătatea „estetică” a unei Întâlniri scriitoricești? Nu a luat cuvântul și nici nu a fost În sală când s-a votat moțiunea. A simțit totuși nevoia să folosească un moment prielnic, la unul dintre dineurile oficiale, și să-mi furnizeze un soi de explicație vag codificată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
forțez Întrebări al căror răspuns Îl știam, nici să mă arăt excesiv uimit de poziția sa, rămasă ambiguă - chiar și În afara țarcului socialist - În acel moment de vârf al tensiunii. Ne-am revăzut În 1991, la Torino, la o conferință scriitoricească despre Europa de Est la care se Întâmpla să fim, din nou, singurii români. M-a zărit, dimineața, În restaurantul hotelului și, deși terminase micul dejun, a venit la masa unde eram singur cu Cella. Se schimbaseră multe și nu destule În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unde stătea, În locuința surorii doamnei Bagdasar, se puneau perne pe telefoane, se dădea radioul la maxim ca să se poată vorbi, a fost șocat complet”... Nimic din acest șoc nu era vizibil În Însorita Încăpere În care se desfășura dialogul scriitoricesc româno-american. Bellow nu menționase nimic deranjant pentru gazdele sale de la Uniune sau pentru megafoanele și informatorii aflați la post Între noi și nu părea să observe provocările. Aveam senzația că am reîntâlnit un soi de unchi bonom, niciodată prea implicat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trebui să arate o oarecare curiozitate față de interlocutor: „Și tu, Saul, ce-ai făcut Între timp? Ce profesie ai? Cum Împuști francul?”. * Prima convorbire cu Saul Bellow am avut-o, nu la București, ci În Newark, În 1992, la conferința scriitoricească despre Europa de Est organizată de Partisan Review, publicație cu care Bellow fusese asociat În anii ’50-’60 și, parțial, și ulterior. Mi s-a părut distant și stânjenit. Am presupus că, așa cum se Întâmplase deja În alte cazuri, identitatea mea românească
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a atras (la fel cu celelalte mari periodice din prima jumătate a secolului al XIX-lea) contribuțiile celor mai importanți scriitori, oameni de știință și cultură, gazetari politici, fiind, totodată, o școală pentru numeroși tineri care și-au început activitatea scriitoricească în paginile ei. Din Transilvania au colaborat, alături de G. Barițiu, Andrei Mureșanu, Iacob Mureșianu, și Pavel Vasici, T. Cipariu, I. Rusu, V. Popp, Iosif I. Mani, Aaron Florian, G. Munteanu, A. T. Laurian, S. Bărnuțiu, precum și I. Barac, N. Bălășescu
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
în Ministerul Educației Naționale. A debutat încă din liceu (1910), în paginile revistei „Activitatea tinerimii” de la Ploiești, cu note și recenzii. După 1920 se integrează relativ repede în atmosfera culturală a Clujului, își face prieteni printre universitari și în mediul scriitoricesc, începe să colaboreze la revistele transilvănene. Prima carte, Elemente de logică și metodologie, de fapt un manual liceal, îi apare la Cluj în 1922. Va fi urmat de alte lucrări cu caracter didactic, manuale de limba română sau de logică
DEMETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
1930 și 1946. Fără colaborări în periodicele vremii, puțin comentat, rareori intervievat, D. se face prezent în publicistică doar prin schițele despre tipuri și moravuri literare din Cartea cu minciuni (1936), o viziune comună, dar exprimată cu umor, asupra tagmei scriitoricești. Primele lui romane sunt încercări de valorificare epică a unor recente evenimente istorice. Anumite aspecte, cu accent pe tragedia conflictelor etnice din Transilvania de după Unirea din 1918, apar, agrementate cu episoade amoroase, în cea dintâi carte, Dragomir valahul (1927). Povestea
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
măsură, acuratețe. Circumspectă, dar nu lipsită de îndrăzneală în formularea unor ipoteze, riguroasă până la pedanterie și pertinentă în intențiile atent centrate, practică o investigație densă, impulsionată și de pasiunea documentării. O preocupă ecourile, „modelele”, efectele înrâuririlor, cu un cuvânt filiațiile scriitoricești (de pildă, între Al. Hâjdeu și B. P. Hasdeu), ca și relațiile fluide dintre „structura sufletească” a unui autor și opera lui, dintre „viața trăită” și „viața ficțiunii”. Se poate lesne sesiza înclinația de a reconstitui portretul artistului la tinerețe
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
est faux de prétendre que les êtres humains sont uniques, qu’ils portent en eux une singularité irremplașable [...] En somme, l’idée d’unicité de la personne humaine n’est qu’une pompeuse absurdité.” (p. 189) Fără a dovedi un talent scriitoricesc extraordinar, Michel Houellebecq este astăzi singurul scriitor francez care are cu-adevărat curajul și interesul unui pariu cu publicul. El crede, și pe drept cuvînt, că nu se mai citește literatură În primul rînd pentru că scriitorul nu mai știe cum
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
alcătuit. Romanele sale ilustrează ultimele lupte date de literatura ficțională cu anonimatul care o cotropește. șansa literaturii nu este cadrul formalizat, nu este manualul, ci acela informal, aflat la Îndemîna cititorului de rînd. De-aici pornesc două tipuri de vedete scriitoricești: cea a scriitorului instituționalizat (Cărtărescu la noi sau Încet-Încet Echenoz În Franța) și cealaltă, născută prin ricoșeul unei atitudini ferme și violente de contrariere a orizontului de așteptare public nu prin frustrare, ci prin surplus. Exemplu: Michel, din Plateforme, este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de automatismul vieții cotidiene, de stupiditatea obligațiilor zilnice, de conformismul „fetei cuminți”, șocând deseori prin gesturi sau vorbe. Dezinvolt, pe alocuri patetic, romanul se constituie ca o impresionantă pledoarie pentru păstrarea feminității. Când părea că-și fixase jaloanele unei modalități scriitoricești proprii, C. abordează dintr-o dată un univers tematic diametral opus. Volumul de nuvele Castelul vrăjitoarelor oferă un spațiu și un timp cunoscute din alte opere literare, dar le repotențează sensul sau le reinterpretează semnificația. Astfel, Don Juan (Statuia comandorului) capătă
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
calendarele lui Gh. Asachi. Întors în țară, participă la lupta pentru Unire și, după înfăptuirea acesteia, este ales deputat de Ilfov, la propunerea lui Al. I. Cuza. Stabilit în Iași, a deschis un birou de avocatură, continuându-și totodată activitatea scriitoricească. Din anul 1865, ia parte la ședințele societății Junimea, al cărei membru devotat rămâne până la capăt. A avut diverse funcții în administrația orașului Iași și a fost vicepreședinte al Senatului. Între 1854 și 1862, I. scrie poezii sentimentale sau patriotice
IANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287486_a_288815]
-
individualității artistice comentate. Caractere și conflicte (1968) și Unele probleme de estetică (1973) au deschidere către orizontul generalizărilor teoretice, aplicate la literatura română clasică și contemporană, din considerente didactice. Din frământul necontenit al vremilor (1988) este o sinteză asupra publicisticii scriitoricești din Republica Moldova (reportaj, eseu, tabletă, articol). Personalitatea cercetătorului se conturează pregnant în critica de întâmpinare, în care vădește spirit analitic, siguranță în cântărirea valorii estetice. SCRIERI: Fereastră deschisă, Chișinău, 1965; Caractere și conflicte. Evoluția povestirii și romanului moldovenesc în ultimii
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
C., considerat de birocrația culturală comunistă un autor „burghez”, un „gândirist”, de a corecta această apreciere). Receptivitatea față de ceea ce corespunde actualității, dar și dispoziția de a aborda mai ales realizările majore, caracteristice literaturii române contemporane, sunt slujite de bogatele resurse scriitoricești ale lui C., învederate din plin în proza sa, în povestirile volumului Die Tatarin [Tătăroaica] (Hamburg, 1929), în romanele Der Strom ohne Ende [Fluviul fără sfârșit] (Berlin, 1937), despre viața pescarilor din Delta Dunării, și Vor den Toren [În fața porților
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
Dar comentariile sale așa-zicând teoretice (din „caietele de regie” redactate în 1953 și 1956) dezamăgesc prin viziunea simplificatoare. Mai interesante sunt analizele privind biografia personajelor, fiecare cu „supratema” ce îl definește în raport cu ideea centrală a operei. Cu toată insuficiența scriitoricească pe care singur și-o recunoaște, A. iubea prea mult teatrul, pentru a nu cocheta cu dramaturgia. Textele pe care le-a semnat sunt, de fapt, montaje dramatice sau dramatizări (O seară la „Union”, Altă seară la „Union”, Momente, după
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
K. Dick (1968). Tehnicile respective necesită folosirea unor procedee narative particulare, îndeosebi a flash-back-ului sau a flash-forward-ului. Această incertitudine temporală permite astfel punerea de întrebări, proprie SF-ului, cu privire la "realitatea realității". Ea le oferă, de asemenea, autorilor posibilitatea unui travaliu scriitoricesc original, căutat de reprezentanții mișcării New Wave, care vizează să facă din science-fiction o speculative fiction*, în care aspectul literar să nu fie secundar. Capitolul 4 Patru variante pe tema alterității Una din temele recurente abordate de SF este problematizarea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
atât de norocit să izbutesc în întreprinderea mea12. Geniul a conjugat, dacă se poate spune așa, mai multe "deficituri": cel al unei culturi fără tradiție literară, cel al unei populații needucate chemate să facă literatură și cel al unei clase scriitoricești neinformate. Pare aproape neverosimil ca într-un singur loc comun să se întâlnească atâtea "minusuri", dar asta era vocația lui, de a face o literatură din nimic, de a mobiliza sărăcia unei societăți, a unei limbi și a unui teritoriu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
era destinată literaturii. Putem vedea însă aici, în această subliniere obsedantă a oportunității, un sens al interogațiilor și căutărilor într-o cultură literară care se face din "nimic". Figura ocaziei ilustrează sentimentul unei realități care, chiar dacă nu permite profesionalizarea activității scriitoricești, e în întregime deschisă spre literatură. E o posibilitate înscrisă în durata oricui, ca forma cea mai răspândită prin care timpul devine favorabil. Nu are excepționalitatea evenimentului, nu presupune o mișcare majoră a istoriei, pentru care sunt necesare mobilizări considerabile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
recomande ca scriitori. Sarsailismul a rămas în literatura română (textul a intrat repede și în canonul didactic) ca o figură a "autorlâcului": afișarea nejustificată a statului de autor. Heliade Rădulescu pune accent pe comportament și pe atitudine, sugerând că ambiția scriitoricească vană se manifestă nu productiv, prin creații literare, ci social, printr-o conduită și o postură recognoscibile. Când ies afară, ca să mă cunoască de departe, trebuie să-mi pui ochelari la nas; hainele să-mi fie deosebite, părul să-mi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zis și altădată, adun toate râsurile și secăturele vătămătoare, ce le văz la unul, la altul"17. Oricât am vrea să credem că la numai un deceniu de la fondarea culturii literare în Principate e posibilă o percepție sociologică a profesiei scriitoricești, lucrurile stau diferit. Constatările asupra pauperității scriitorilor se datorează unui tipar ficțional: Heliade Rădulescu aclimatizează un model de reprezentare a auctorialității din cultura occidentală. E vorba de ficțiunile boemei, care se impun în literatura franceză către 1820, doar cu câțiva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
două reprezentări ale corpului social a fost o șansă de afirmare a individualității creatoare. Mai târziu, revenirea la un model al creativității individuale odată cu Maiorescu și cu Junimea se va face în opoziție cu "poporul", printr-o reprezentare a clasei scriitoricești ca elită. Spre deosebire de Heliade Rădulescu, care visa la o valență creatoare (caracterul sacru al individului) distribuită uniform în corpul populației, Maiorescu va alege soluția mai cuminte a unei societăți restrânse. Astfel, individualitatea creatoare a rămas să se afirme la noi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au modelat celelalte "chemări": pe suportul acestui prefabricat s-au constituit și vocațiile "specializate", cum sunt cele religioase sau militare. Și evident, numai pe acest fond, naționalist și patriotic, se putea înființa și chemarea pentru literatură. * * * Marile colecții de vieți scriitoricești încep să apară după 1860, la aproximativ un deceniu după revoluția de la 1848. Lepturariul rumânesc al lui Aron Pumnul, publicat între 1862 și 1865, înregistrează aproximativ o sută de biografii, Panteonul român al lui Iosif Vulcan din foiletonul revistei Familia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în cadre specifice (cenaclul, revista literară) și în virtutea unei inițieri prealabile (" Îl întrebai de este frate cu poetul, despre care vorbisem altădată..."), această evocare participă la definirea unei marginalități. Pentru că atunci când sunt scoase în evidență, ritualurile și practicile specifice lumii scriitoricești marchează situarea artiștilor ca un corp social distinct, caracterizat tocmai prin ceea ce îl deosebește de restul societății. În acest sens, Sion subliniază "cântecul" ca o activitate incompatibilă cu vreun alt exercițiu profesional ("El nu poate și nu știe decât să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
punct de vedere științific nu trebuie să ne oprească să punem măcar întrebarea. Pentru că literatura, care înseamnă astăzi atât de puțin prin figurile canonului literar, continuă să absoarbă energii într-o mulțime de margini. În blogosferă, în puzderia de vocații scriitoricești care se nasc și se sting meteoric, în formele de expresivitate cerute de la fiecare utilizator de noile tehnologii, în multiplele insule de clandestinitate pe care le creează lumea noastră, de la versificația primitivă a muzicii underground până la experiențele ficționalizate ale minorităților
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
primei generații, „exilul a însemnat pentru scriitor, fără excepție, o modificare de paradigmă în cel mai sensibil domeniu al vieții sale: procesul de creație. în acest punct, reorientarea nu a însemnat neapărat asimilarea unui alt canon estetic, câtă vreme modalitățile scriitoricești vest-europene curente fuseseră și în România prelucrate temeinic și original”. în argumentația sa, autoarea precizează că, pentru grupul de la Madrid, respingerea teoriilor modernității era motivată prin „propria viziune asupra lumii, și anume printr-o mentalitate creștin-ortodoxă profund înrădăcinată în apartenența
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]