3,463 matches
-
inocența lor primară și calicia în care se zbat nu-i fac apți de terorism sinucigaș. Junele paradigmatic de mai sus poate fi lesne prins într-un ideal portret-robot mai ales vara, cînd trotuarele fojgăie de dîrlăi în izmene scurte, scuipînd de trei ori pe secundă și cînd orașul (care, totuși, nu e unul oarecare) seamănă cu o virtuală Fîșie Gaza (după retragerea israeliană). Cîtă naivitate, în atari date, să-ți mai pui probleme educaționale! Cînd, la alt cogeamite palier, lucrurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și monoton Ca un murmur lung de ape... Dus pe aripi de furtună, Zguduind pământul tună...” c. Imagini de mișcare sunt observate de elevi prin versurile ce arată dinamica acțiunilor petrecute în mediul natural al poeziei: „Parcă zboară Parcă-noată Scuipă foc, înghite drum... Taie-n lung pădurea toată.” Imaginile artistice întâlnite în poezie pot fi completate de elevi, împărțiți în trei grupe, în tabelul următor: Grupa nr. 1 Grupa nr. 2 Grupa nr. 3 Imagini vizuale Imagini auditive Imagini de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
adică lumea creată, universul. La Böhme, salnitrul (care este putere dumnezeiasca) stricat de mînia lui Satan (Lucifer deja căzut) și, deci, omorît nu poate rămîne în divinitate, adică în nașterea cea mai interioară, așa încît el este pur si simplu scuipat afară de către Duh, si locus-ul acestui salnitru devine o casă a beznei în care domnesc frigul și focul usturător, groaznic. La Böhme creația se face prin iruperea luminii în acest salnitru întunecat care prinde astfel iar viața. Stelele sînt porțile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
s-au tras toate! Și dacă o să fie și mai rău decît este, tot de la liniște, de la consens o să ni se tragă...! Marieta: Auzi! Da tu ce vrei, să se bată lumea cap în cap, să se-njure, să se scuipe? Apoi dacă asta e democrația, atunci mai bine era așa cum era! Costache: De ce pui tu mereu gaz pe foc! Marieta: Ca să te bagi tu în vorbă, de aia. Octav: (după ce se izolează) Vezi, Ovidiu, pe-aici sîntem... Și tu îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a luat cu gura. Nici nu a trebuit să le ridice cu gura, puterea lui era așa de mare, Încât atunci când Old Man Hay s-a aplecat asupra vasului, cele două oase s-au mișcat către gura lui. El a scuipat de două ori oasele jos și, apoi, iar le-a prins (J.A. Grim, 2003, p. 94). Descrierea făcută de acest tânăr din tribul Ojibway (America de Nord) ritului de vindecare pe care l-a trăit Împreună cu vraciul Old Man Hay, identifică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pacientului și tribului că a intrat În contact cu spiritul sacru (manitou) și că a acționat conform practicilor considerate normale și benefice de către grup: Apoi a pus oasele pe trupul meu. După ce a terminat de supt, Old Man Hay a scuipat ceva În vasul de jos. Arăta ca sângele. Old Man Hay mi-a arătat acel ceva și apoi l-a aruncat În foc. Dacă nu ar fi scos acel lucru afară, s-ar fi transformat În puroi. Și, uneori, atunci când
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care provoacă transa (se pare, prin hipnoză) și care are și puterea de a-l scoate din transă pe călușarul „ales”: Într-un anumit moment al dansului, vătaful, care rămâne În mijlocul cercului, induce În transă pe unul dintre călușari. El scuipă usturoiul pe care Îl mestecă În direcția celui „ales”, apoi flutură steagul (sau ciocul) pe deasupra capului acestuia. Călușarul Începe să danseze din ce În ce mai rapid. Vătaful se uită fix la el, apoi mișcă ritmic steagul sau ciocul deasupra lui și a bolnavului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
târziu se face palid, Îi cade capul cu bărbia În piept, i se Închid ochii pe jumătate. În mijlocul iurtei se Întinde o piele de iapă albă. Șamanul bea apă proaspătă și se lasă pe vine În cele patru puncte cardinale, scuipând apa la dreapta și la stânga. În iurtă domnește o liniște deplină. Ajutorul șamanului aruncă În foc câteva fire de păr de cal, peste care presară cenușă. Atunci se lasă un Întuneric de nepătruns. Deodată se aude nu se știe de unde
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dimpotrivă, răuvoitor: depinde de ființele a căror voce o imită. În cele din urmă se apropie de bolnav și silește cauza bolii să plece. Sau scoate răul, Îl aduce În mijlocul Încăperii și, fără să Își Întrerupă blestemele, Îl alungă, Îl scuipă din gură, Îl lovește cu piciorul, Îl alungă cu mâna, suflând peste el. Aici Începe călătoria extatică a șamanului, care trebuie să Însoțească În cer sufletul animalului sacrificat. Afară, lângă iurtă, sunt Înfipți trei copaci fără crengi: cel din mijloc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inițierii prin metafore ale morții și renașterii rituale (performarea ceremoniilor funerare și apoi a celor de naștere, transa și trezirea din transă, intrarea și ieșirea dintr-o colibă - identificată fie cu un monstru mitic care Înghite neofiții și apoi Îi scuipă transformați, fie cu pântecele matern). Ansamblul ceremonial Okipa al indienilor Mandan (din actuala regiune Dakota de Sud a Statelor Unite ale Americii), observat și descris pentru prima dată În 1832, reprezintă unul dintre cele mai complexe rituri de inițiere analizate de antropologi. În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Apoi este intonat un alt cântec de condamnare a regelui. Brusc, acesta este Întrerupt de strigătul preotului: „Afară cu străinii”, referindu-se la orice persoană care nu se supune și nu aduce omagii regelui. Înconjurat numai de susținători fideli, regele scuipă leacuri sacre spre est și vest pentru a distruge vechea epocă și a anunța Începerea unui nou ciclu și este lăudat cu formule sacre precum „Leul”, „Taurul nostru”, „Ființă a cerului” sau „Marele munte”. Acest ciclu de laude-condamnare-laude este performat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atingă o oaie neagră și spălat cu poțiuni din plante sacre. Garda regală Îl Înconjoară și cântă cântecele sacre de condamnare. De dimineață, regele, dezbrăcat, iese din casa sa și se Îndreaptă, prin mulțime, către o incintă sacră. Aici el scuipă spre est și vest, pentru a „omorî” vechiul ciclu și anunță o perioadă nouă; Între timp, suita lui cântă un cântec despre plecarea regelui și Încearcă să Îl facă să nu iasă din incinta sacră. După un timp, regele iese
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt diferit prezentate. După teologia solară de la Heliopolis, oraș situat În vârful Deltei, zeul Ra-Atum-Khepri a creat un prim cuplu divin, Șu (Atmosfera) și Tefnut, părinții zeului Geb (Pământul) și ai zeiței Nut (Cerul). Demiurgul a efectuat creația masturbându-se sau scuipând. Expresile sunt naiv grosolane, dar sensul este clar: divinitățile se nasc din substanța Însăși a zeului suprem (M. Eliade, 1981, pp. 91-92). Mitul central al lui Indra, de altfel, cel mai important mit al Rig Vedei, relatează lupta victorioasă a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
indefatigable himself." footnote>. Un alt episod amuzant din viața micului rege este descris de către valetul sau, La Porte: "Regele a insistat să împartă o cameră mică împreună cu Monsieur. Dimineață, când s-au trezit, Regele fără să înțeleagă ce face, a scuipat pe patul fratelui său, iar apoi fratele său a scuipat intenționat pe patul regelui; și regele, răspunzându-i la gest, a scuipat pe fata fratelui său, apoi fratele său a sărit pe patul regelui și a urinat; regele a făcut
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
rege este descris de către valetul sau, La Porte: "Regele a insistat să împartă o cameră mică împreună cu Monsieur. Dimineață, când s-au trezit, Regele fără să înțeleagă ce face, a scuipat pe patul fratelui său, iar apoi fratele său a scuipat intenționat pe patul regelui; și regele, răspunzându-i la gest, a scuipat pe fata fratelui său, apoi fratele său a sărit pe patul regelui și a urinat; regele a făcut același lucru pe patul fratelui său; apoi, cănd amândoi nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
împartă o cameră mică împreună cu Monsieur. Dimineață, când s-au trezit, Regele fără să înțeleagă ce face, a scuipat pe patul fratelui său, iar apoi fratele său a scuipat intenționat pe patul regelui; și regele, răspunzându-i la gest, a scuipat pe fata fratelui său, apoi fratele său a sărit pe patul regelui și a urinat; regele a făcut același lucru pe patul fratelui său; apoi, cănd amândoi nu au mai putut să scuipe și să urineze, au început să tragă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
și regele, răspunzându-i la gest, a scuipat pe fata fratelui său, apoi fratele său a sărit pe patul regelui și a urinat; regele a făcut același lucru pe patul fratelui său; apoi, cănd amândoi nu au mai putut să scuipe și să urineze, au început să tragă fiecare de așternutul celuilalt, iar apoi au început să se lovească. Am încercat să-l opresc pe rege, dar pentru că nu am reusit am fost nevoit sa il chem pe domnul de Villeroy
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
rus «cuvîntul» său nu a răsunat cu atîta lipsă de speranță, cu atîta disperare. Tocmai prin aceasta se explică și nemaiauzita cutezanță (contele Tolstoi ar fi spus „neobrăzare“ - doar se exprimă așa despre Nietzsche) cu care Dostoievski își permite să scuipe pe cele mai scumpe și mai sfinte sentimente omenești“2. În ce ne privește, credem că pe Șestov l-a cam luat condeiul înainte. Nu este, de altminteri, singurul. Numeroși critici așa-numiți „sovietici“, ale căror texte ideologizante au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
celulele Partidului (recomandări). Deci recomandările acelea le sublinia cu creionul roșu șeful. - Nu v-am găsit actele, a spus el intrând. Charlotte a isistat. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost pe cât de neverosimil, pe atât de logic. Șeful a scuipat așa un potop de înjurături, încât, chiar și după cele două luni petrecute în trenuri ticsite, a rămas înmărmurită. El continua să o apostrofeze, pe când ea înșfăca deja clanța de la ușă. Apoi, apropiindu-și brusc fața de a ei, i-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
împietrit al femeii. Brusc, aude un nechezat. Se întoarce. Tovarășii lui galopează deja departe, siluetele lor, pe culmea unei coaste, se profilează clar pe fundalul cerului. Se simte dintr-o dată ciudat de singur: el, deșertul în lumina serii, femeia muribundă. Scuipă de ciudă, lovește cu cizma lui ascuțită în trupul inert și, cu sprinteneala unui râs, sare în șa. Când zgomotul copitelor piere, femeia, încet, deschide ochii. Și începe să respire șovăitor, ca și cum ar fi pierdut acest obicei. Aerul are gust
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
urgie grozavă era pe capul meu ! Văzând eu de la o vreme că nu mai Încetează cu jafurile, mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la boieriu să mă jeluiesc. Și boierul, În loc de un cuvânt bun, m-a scuipat drept În obraz, de față cu slugile sale,[...] Încât am crezut că a căzut ceriul pe mine de rușine !... Și cu rânduiala asta, Măria ta, În câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire și mi-a ridicat și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
făcut, cum rămâne, Măria ta ? Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zice Cuza-Vodă, sărutându-l și pe un obraz și pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ moștenită din tată În fiu; pălămidă = plantă cu frunze
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Desprețuiesc o lume s-o domină. Ce le [e] lor nobleță și mărire, Ce l-i lor înțelepciune, suflet? La ei chiar însăș ele sânt prostii Și piedici sânt în drumul de mărire. De le găsesc în inamic [î]l scuipă. Acei ce domnesc lumea... sclavi ei înșii {EminescuOpVIII 40} A unuia.. a celui ce-i mai rău, Mai crunt, mai diabolic, mai tiran! Astfel îi vezi urmând unul la altul, Umbre sinistre și rușinea lumei: Tiberius, Caligula nebunul, Claudiu, acea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și tu alergi. Întrebi de ce ordon... Întreabă îngerii lui Dumnezeu ce trâmbiță renvierea morților și viața vecilor... De ce? Întreabă ființa care zvârcolește cu pri- virea o lume, care aruncă o lume în norii unde aruncă privirea sa... // Întreabă de ce a scuipat Satana veninul său cel mai amar când ai ieșit tu în lume, de ce, înainte d-a fi, te cugetase infernul întreg, te pusese să figurezi în toate țesăturile sale infernale. Creatură a Iadului - femeie fățarnică! Demonul - poet te-a visat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ar fi fost făcută din fir de mătase”. Ea fusese confecționată, la cererea zeilor, de elbi - „spiridușii cei negri” - „din zgomotul pașilor mâței, din barba femeii [= părul pubian], din rădăcinile muntelui, din vână de urs, din răsuflarea peștelui și din scuipat de păsărele” (75, I, 28). Astfel de „ingrediente” par a fi de tipul acelora folosite/evocate de vrăjitoare în cadrul descântecelor magice. De regulă, zeii și eroii demiurgi din mitologiile indo-europene și semite se autodefinesc : 1. fie prin folosirea strictă a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]