2,483 matches
-
eternitate în vârstă de 44 ani la 23 martie 1867", pe alta: Unica româncă ce au purtat steagul libertății Moldovei la anul 1848" și pe a patra latură: "Au trăit apoi în obscuritate" (N.A. Bogdan, Op.cit..). Pe altă piatră este sculptată în formă de inimă, în jurul căreia este scris: "Unirea țărilor Române" (Ibidem). Astăzi aceste două pietre nu mai există. Pe sfânta Masă se află o cruce dăruită bisericii de către Domnitorul Carol I., în anul 1868. În afară de importanța spirituală pe care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
inverbalizării, instituită de Ludwig Wittgenstein în tratatul său în care arată că despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă. Ea crede că atunci când nu putem vorbi despre ceva, trebuie să compunem, să pictăm, să scriem sau să sculptăm. Pentru Langer, arta începe să comunice acolo unde semantica verbalizării încetează să mai funcționeze. Ea consideră că pictura este punctul de dincolo de bogăția limbajului, este locul în care referențialitatea este abandonată și unde sensul imaginii se află la limita la
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
din câmpul esteticii despre formele vizualității, despre importanța dispunerii formelor în funcție de legi necunoscute și misterioase, despre obiectul privit cu adevărat doar atunci când există numai pentru a fi văzut, despre faptul că trebuie să compunem, să pictăm, să scriem sau să sculptăm atunci când nu putem vorbi despre ceva, constituie surse importante și pentru alte comentarii notabile despre modurile în care funcționează, în pictură, formele semnificante. În The Art Question Nigel Warburton crede că Art de Clive Bell: „este un manifest, o teorie
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
culori de bază, dar în 7 nuanțe diferite asamblate în tehnica “opus vermiculatum”. Terasa B, prin finisajele și ornamentele folosite, avea desigur rolul unei piețe publice deservind interesele socio-politice și economice ale tomitanilor. În jurul pereților construcției erau montate plinte decorative sculptate în marmoră, iar pereții erau placați cu dale mari (80x80 cm) tot din marmoră sub formă de arcade. Pe peretele longitudinal și într-o poziție centrală, se mai păstrează câteva trepte alcătuind o “tribună” de unde diverse persoane puteau lua cuvântul
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
iarmaroacelor, târgurilor locale și internaționale. La Brugge, în Belgia, unde se concentrase viața comercială, negustorii din majoritatea țărilor tratau aici afacerile lor, de preferință, întro casă, care era ornată pe unul din pereții exteriori cu o piatră, în care erau sculptate trei pungi cu bani. Această casă aparținea unei familii de patricieni (bancherul van der Bursen), iar locul în care era amplasată purta numele de Beurs sau Burs. De la această familie de patricieni și de la casa respectivă se presupune că a
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
o grosime de 27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe ramele înalte din vestul și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică din pliocenul inferior și mediu datorită rezistenței rocilor la denudație, în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, relieful actual a fost sculptat în pliocenul superior și pleistocen (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). 2. CARACTERIZARE MORFOGRAFICĂ ȘI MORFOMETRICĂ Relieful din cadrul bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene, aparține Masivului Dealul Mare la vest și nordvest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de cultură etc. Areale bine definite cu acest tip de procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și în zona Cotnari-Horodiștea. Suprafețe afectate de procese geomorfologice intense . În această categorie de procese, principalele forme de manifestare sunt: eroziunea areolară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de contact). Pe baza cercetărilor de teren și a literaturii geografice existente, aceste subunități sunt: 1. SUBUNITATEA ÎNALTĂ este reprezentată de Dealul Mare-Hârlău (cel mai impunător masiv din sud-estul Podișului Sucevei), format din doi lobi inegali între care s-a sculptat bazinul superior al Bahluiului. Culmea vestică mai dezvoltată, este dominată de Dealul Tudora (587 m) iar cea estică, mai redusă, este reprezentată prin Dealul Holmului (556 m). Culmea Dealul Mare-Hârlău, se desfășoară între Valea Siretului și Câmpia Moldovei pe o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Această subunitate se desfășoară de la izvoarele Bahluiului și până la Hârlău pe o lungime de circa 25 km fiind mărginită de cei doi lobi ai Dealului Mare-Hârlău: Culmea Dealul Mare-Hârlău la vest și Culmea Holmului la est, între care s-a sculptat bazinul superior al Bahluiului. La sud de Hârlău, valea se lărgește mult, formând depresiunea de contact Hârlău Cotnari. Râul Bahlui izvorăște din Dealul Mare-Tudora de la atitudinea de 500m, având un curs permanent de la 435 m altitudine, drenând în bazin hidrografic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sale. În arta primară ne frapează simplitatea uneltelor folosite, dar totodată nu putem să nu admirăm răbdarea și siguranța dobândite de diverși artizani și cristalizate pe parcursul multor secole de specializare. Astfel, maorii din Noua Zeelandă au ajuns să execute adevărate minunății sculptând în lemn. Evident, dificultatea unei lucrări nu face din ea o operă de artă. Altfel, cei care fac mo‑ dele de corăbii pe sticlă ar trebui sa fie trecuți în rândul celor mai mari artiști. Dar abilitatea tehnică a băștinașilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în prezent în bazilica sfântul Petru. Una dintre cele mai faimoase opere de artă, Pietà a fost probabil terminată de Michelangelo la vârsta de douăzeci și cinci de ani și este singura lucrare pe care a semnat‑o vreodată. Tânăra Maria este sculptată stând maiestos, ținând corpul mort al lui Isus Cristos pe ge‑ nunchi, tema fiind împrumutată din arta nord‑europeană. În loc să‑și dezvălu‑ ie necazul extrem, Maria este stăpânită, iar expresia feței sale este una de re‑ semnare în fața morții. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Michelangelo sintetizează inovații‑ le din sculptură ale predecesorilor săi din secolul al XV‑lea, cum ar fi Dona‑ tello, adăugând la acestea, măreția stilului renascentist din secolul al XVI‑lea2. În perioada 1501‑1504, după reîntoarcerea sa la Florența, Michelangelo sculptează magnifica statuie David (care are o înălțime de 5 m și 17 cm). Ero‑ ul Vechiului Testament este prezentat nud, tânăr și suplu, musculos și vioi, privind în abis, de parcă l‑ar cântări din ochi pe dușmanul său Goliat, pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lucrată prin anii 1553‑1554. Cât privește Pietà din domul din Florența, ea este lucrată între anii 1550‑1553, iar Pietà Rondanini, începută în 1553, se găsește în palatul al cărui nume îl împrumută. În această Pietà, ambele trupuri par sculptate din‑ tr‑o coloană, deși contururile abia se disting pentru că sunt eboșate 33; ea este expresia cea mai emoționantă prin simplitatea tratării dramei, prin poziția pe care o dă personajelor, prin expresia folosită în redarea suferinței celei mai profunde. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din Arimateea, vor‑ besc despre regretul profund al despărțirii de tinerețe, de frumos, de viață 34. Michelangelo a iubit tinerețea, frumosul, viața, la fel cum a iubit piatra din care a făcut ca operele sale să rămână nemuritoare: fie că sculpta o Pietà pe care uneori dintr‑un motiv sau altul o lăsa neterminată sau o spărgea, fie că înălța cupole ca arhitect, totdeauna era preocupat să realizeze frumosul, pen‑ tru a perpetua tinerețea omenirii. 2.2. David În anul 1501
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nici Michelangelo nu va avea o părere prea bună, el spunea: pictura și mai ales fresca nu mai sunt la îndemâna bătrânilor! Astfel putem înțelege observația lui Mario de Micheli valabilă pentru în‑ treaga opera a marelui artist și anume: Michelangelo sculptează și pictează numai omul... peisajul nu‑l interesează. El e creator de caractere mari, de personaje puternice, în care gama intensă a sentimentelor este împinsă până la tensiunea lor cea mai ridicată. 56 Mario de Micheli (Genova 1914 ‑ Milano 2004) - scriitor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al lui Lorenzo Magnificul, deși schițele și proiectele nu confirmă cu certitudine această ipoteză. Ea este susținută de unii cercetători datorită exis‑ tenței în capelă a osemintelor lui Lorenzo și ale fratelui său Giuliano și a statuii Fecioara cu Pruncul sculptată de Michelangelo, dar mai ales de faptul că panoul determinat de arcul central a rămas pe acest perete, neterminat. După alte documente, se pare că pe acest perete - opus altarului - Michelan‑ gelo intenționa să realizeze o frescă care ar fi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
noi, care au avut mari influențe asupra școlilor de pictură de mai târziu 10. 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni Este posibil ca încă înainte de anul 1505, anul când Michelangelo a venit la Roma, papa să‑i fi cerut să‑i sculpteze monumentul funerar care trebuia să depășească prin grandoare tot ce se văzuse până atunci; astfel a început tra‑ gedia mormântului care îl va chinui pe artist toată viața: cele mai mari străda‑ nii, zbuciumul anilor cei mai rodnici au fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
unde sunt de remarcat gesturile gingașe ale femeilor care fac ca tema spirituală a tabloului să se împletească cu dimensiunea umană. Această lucrare este poate cea mai reprezentativă: personajele fiind aproape de mărime naturală. Pictorul a creat un retablu pictat și sculptat fără nici un peisaj păstrând fundalul auriu. Cristos și Maria înveș‑ mântată în albastru domină tabloul iar figura Mariei Magdalena aflată la dreapta îmbină realismul cu sugerarea subtilă a sentimentelor. 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios și moralist Ieroen van
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pune figura avântată într-un mod destul de credibil pe o bază din bare metalice, și nu pe una compactă. Puterea atracției excentrice inferioare este diminuată atunci când masa principală a sculpturii este clar detașată de sol, ca în cazul unui cal sculptat în picioare. La călărețul lui Marino Marini (figura 19), arcul de curcubeu al picioarelor, gâtului și cozii calului accentuează organizarea centrică în jurul masei corpului, iar silueta călărețului, ridicându se de pe locul său, cu partea din spate ridicată și picioarele întinse
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
împlinește modelând. Iar hotărârea divină a devenit, la rândul ei, voință de sculptură. Cezura între primele trei zile și ultimele trei ale genezei este distanța între geometrie și sculptură. Dumnezeul Facerii își încheie opera ca artist al formei (pe om sculptându-l pur și simplu), deci apolinizând. Căci apolinia, așa cum a definit-o Nietzsche, este tocmai nevoia de formă. Și înainte de a fi un principiu stilistic în creativitatea umană, apolinicul este o forță artistică (künstlerische Macht) care intră în regimul de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
construită Începând cu anul 1669, sub Îndrumarea domnitorului Gheorghe Duca. Biserica se află În mijlocul incintei. Ea se aseamănă cu biserica Trei Ierarhi, dar nu are decorații exterioare. Stilul este tot cel modovenesc. La intrare, deasupra ușii principale a bisericii, era sculptată stema Moldovei. În afară de biserică, aici se mai află casa domnească a lui Duca Vodă , având aspectul unei construcții fortificate. Stăreția și sala gotică se află Într-o clădire cu etaj și cu două rânduri de pivnițe suprapuse. Mănăstirea este Împrejmuită
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
fals tratat...61. Alexandru Odobescu apelează în capitolul patru al eseului Pseudo-Cynegeticos la descrierea a trei opere de artă, toate trei circumscrise ideii de vânatoare, idee pe care eseul său încearcă să o dezbată: statuia Dianei din Luvru, statuia Dianei sculptată de Jean Goujon și gravura Sfântul Hubert a lui Albreht Dürer. În debutul capitolului Odobescu ia ca punct de inspirație pentru o posibilă monografie a vânătorii eseul lui Lessing (Laocoon). Cele trei opere de artă sunt astfel invocate ca modele
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe nume Ion Stan Pătraș, este pasionat de mic de meșteșugul cioplitului. Atras de fibra lemnului, lucrând cu pasiune și dăruire sufletească se perfecționează pe parcusul timpului în confecționarea crucilor de lemn pentru cimitirul satului. Încă din perioada interbelică, a sculptat basoreliefuri pe cruci, ce reprezentau diferite scene din viața răposatului. Din anul 1946 a modificat și partea ornamentală, introducând culoarea, oferind astfel o înviorare a lucrării, folosind culori aprinse, lucru ce începuse să le placă sătenilor. Astfel avea să se
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pentru anumit fel de copac, în funcție de idee, autorul se dovedește un „inspirat” din familia celor cu ascendenți în lumea anonimilor prelucrători ai lemnului.... Faptul artistic produs prin confruntarea dintre suprafața strălucitoare, dar rezistentă a lemnului și spiritul neliniștit care o sculptează se dovedește a fi autentic. Starea poetică a micilor „metope” și „rond-bossuri” („Balerina”, „Chiromanție”) născătoare de magice spații, vorbește despre puritate, talent, despre infinita posibilitate de care arta descoperirii lumii din arbore o oferă celui chemat de a servi, prin
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]