1,762 matches
-
Rentchnick distinge două grupe mari de eutanasie: medicală și socială. a) Eutanasia medicală este raportată la o afecțiune incurabilă, care intră în incidența practicii medicale. Aceasta constă din: eutanasia pură, care reprezintă o pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin psihoterapeutic și spiritual; eutanasia indirectă, care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al analgezicelor administrate, și cu scurtarea speranței de viață a persoanei; eutanasia pasivă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pregătire în vederea morții, prin ușurarea suferințelor, fără scurtarea speranței de viață, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin psihoterapeutic și spiritual; eutanasia indirectă, care constă din ușurarea suferințelor cu pierderea comunicării, ca efect secundar al analgezicelor administrate, și cu scurtarea speranței de viață a persoanei; eutanasia pasivă, care este renunțarea la aplicarea metodelor de reanimare sau de terapie intensivă sau oprirea tratamentelor curente; eutanasia directă sau activă, care este acțiunea deliberată a medicului vizând suprimarea vieții bolnavului. b) Eutanasia socială
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
homicidul comis la cererea bolnavului. Medicul care influențează evoluția bolii, în sensul provocării morții bolnavului, este considerat vinovat de homicid. Eutanasia indirectă constă în administrarea, în scopul ameliorării unor suferințe intolerabile, a unor calmante ale căror efecte pot duce la scurtarea vieții bolnavului. Aplicarea eutanasiei pasive depinde de „rolul de garant” al vieții bolnavului pe care și-l asumă medicul. În acest caz, din punct de vedere juridic, medicul nu este vinovat. M. Siegler propune un program de aplicare a procedeelor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, generalul Dwight D. Eisenhower, aprecia că "regele Mihai și România și-au câștigat un loc aparte printre membrii Națiunilor Unite care au participat la cruciada democrației pentru a elibera Europa". Scurtarea războiului "cu aproximativ șase luni" și recunoașterea meritelor pentru operațiunile militare la care România a contribuit prin eliberarea unor vaste teritorii din Europa Centrală au fost confirmate prin cele mai valoroase ordinele, medaliile și decorațiile primite de rege de la Guvernele
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
dintre ele este E2F, care am văzut că este un important factor transcripțional. Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză consecința este creșterea ratei de sinteză a nucleotidelor, accelerarea replicării ADN-ului și o scurtare a fazei G1. ciclina E în cantități mai mari decât cele normale a fost depistată în celulele tumorale: gena care o codifică este amplificată în 15% din cancerele gastrice și 10% din cancerele colorectale. De asemenea, respectiva ciclină E depășește
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cromozomului, lăsând o mică regiune a telomerelor necopiată. Watson sugerează că ar exista un mecanism compensator care umple golul rămas la cromozom, astfel că telomerele se vor scurta cu câte un fragment la fiecare ciclu de eplicare celulară, ducând la scurtarea progresivă a acestuia. La bacterii, problema scurtării telomerelor cu fiecare generație nu se pune, deoarece ele au un ADN circular. capete cromatidice neprotejate fuziune cap-la-cap punctul fuziunii mitoza mitoza cromatide surori normale cromatide surori fuzionate punct de fuziune punct de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
necopiată. Watson sugerează că ar exista un mecanism compensator care umple golul rămas la cromozom, astfel că telomerele se vor scurta cu câte un fragment la fiecare ciclu de eplicare celulară, ducând la scurtarea progresivă a acestuia. La bacterii, problema scurtării telomerelor cu fiecare generație nu se pune, deoarece ele au un ADN circular. capete cromatidice neprotejate fuziune cap-la-cap punctul fuziunii mitoza mitoza cromatide surori normale cromatide surori fuzionate punct de fuziune punct de fuziune timpuriu punctul de fuziune timpuriu punct
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
va avea telomerele mai scurte decât cele ale celulei-mamă. Se estimează că telomerele umane pierd la fiecare mitoză aproape 100 de perechi de baze din fiecare ADN telomeric care, evident, se scurtează din generație în generație. La această rată de scurtare, după 125 de diviziuni mitotice, telomerele vor fi complet dispărute. B. Deoarece celulele stem keratinocite din piele își pierd capacitatea proliferativă odată cu creșterea vârstei, capacitatea globală a pielii de a se regenera prin sine însăși suferă un declin, care duce
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
explice atât fenomenul de senescență in vitro (dar și cel in vivo) cât și imortalizarea caracteristică celulelor canceroase. Așa cum s-a arătat, Alexei Mateevici Olovnikov (n. 1936) este primul care în 1973 și-a dat seama că în „jocul telomerelor“ (scurtarea lor treptată în senescență sau, dimpotrivă, continuarea sintezei de nucleotide care induce imortalizarea canceroasă) intervine o enzimă. Era, de altfel, și presupunerea, din păcate fără argumente experimentale, exprimată de J. D. Watson.15 Este meritul australiencei Elizabeth H. Blackburn (n.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proces de transformare cu un ADN ce poate codifica un nivel înalt de telomeraze, ele continuă să se dividă prin mitoză cu mult după ce senescența replicativă ar fi determinat, în mod firesc, oprirea multiplicării. Ele fac aceasta fără o continuă scurtare a telomerelor lor. În 2009, Comitetul Nobel a apreciat că lucrările care au dus la descoperirea și caracterizarea biochimică a telomerazei și a modului în care cromozomii sunt protejați de către telomere prin acțiunea telomerazei, merită prestigiosul premiu. Acesta a fost
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
rându-i, activează p21WAF1, care blochează acțiunea câtorva CDK, prevenind astfel fosforilarea pRb. Fără pRB hiperfosforilat, câteva gene critice pentru tranziția G1/S nu sunt transcrise, blocând ciclul celular (fig. 3-42). Oprirea ciclului celular în cazul sesizării de către celulă a scurtării telomerelor sale, nu înseamnă scoaterea acelei celule din cursa pentru supraviețuire. Cele mai multe își continuă ulterior seria de multiplicări, după ce telomerele scurtate sunt „reparate“ (a se vedea subcapitolul 3.2.2. Mecanismele moleculare de reparare ADN și boala canceroasă, p. 199
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oprire ireversibilă a multiplicării celulelor și nu neapărat o moarte programată a acesteia. Dovada o face faptul că în culturi celulare (de fibroblaste, de pildă), elementele celulare continuă să aibă metabolism (identificat printr-o activitate β-galactosidazică). Senescența replicativă este rezultatul scurtării treptate a telomerelor, care duce la realizarea a ceea ce numim limita lui Leonard Hayflick (a se revedea pag. 187). ADN-ului, scurtarea telomerelor cu fiecare replicare a ADN sau datorită mutației genei RAS, ajung prin intermediul unor proteine-mesager la frânele celulare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fibroblaste, de pildă), elementele celulare continuă să aibă metabolism (identificat printr-o activitate β-galactosidazică). Senescența replicativă este rezultatul scurtării treptate a telomerelor, care duce la realizarea a ceea ce numim limita lui Leonard Hayflick (a se revedea pag. 187). ADN-ului, scurtarea telomerelor cu fiecare replicare a ADN sau datorită mutației genei RAS, ajung prin intermediul unor proteine-mesager la frânele celulare p.53 și RB, care inhibă ciclul celular, fără însă să oprească total desfășurarea unor procese metabolice. În cazul leziunilor ADN (stânga
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
metabolice. În cazul leziunilor ADN (stânga), factorul de transcripție TBX2 interacționând cu proteina 14ARF, sechestrează proteina Mdm2. Consecința este că degradarea p.53 nu se mai produce, astfel că această frână celulară fiind mereu activă, oprește multiplicarea celulară. În cazul scurtării telomerelor (mijloc), produsul genei PLM (Promyelocitic leukemia) interacționând ca acetil transferaza CPB/p.300, induc tot o activare a frânei celulare p.53. Scurtarea telomerelor este capabilă, de asemenea, să diminueze expresia proteinei inhibitoare Id-1, care dă liber proteinei p.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se mai produce, astfel că această frână celulară fiind mereu activă, oprește multiplicarea celulară. În cazul scurtării telomerelor (mijloc), produsul genei PLM (Promyelocitic leukemia) interacționând ca acetil transferaza CPB/p.300, induc tot o activare a frânei celulare p.53. Scurtarea telomerelor este capabilă, de asemenea, să diminueze expresia proteinei inhibitoare Id-1, care dă liber proteinei p.16INK4a (adesea și p.27KIP1) să activeze cealaltă frână a ciclului celular, respectiv proteina RB. În fine, produsul proteinic al genei RAS, respectiv p.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a celor două frâne ale multiplicării celulare, se instalează treptat și ireversibil fenomenul de senescență celulară (apare vizibilă acea limită de supraviețuire descrisă în 1961 de Leonard Hayfick). Ca și apoptoza, senescența replicativă este strict controlată genic. Leziunile ADN-ului, scurtarea telomerelor sau activarea protooncogenei RAS, au practic același efect final: activarea frânelor celulare p.53 și p.RB (fig. 4-5). c) NecRoza însoțită obligatoriu de moartea rapidă a celulelor implicate, prezintă o serie de deosebiri morfologice nete față de apoptoză. Astfel
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
secvențialitatea conținuturilor, prin delimitarea specifică a acestora și fragmentarea dificultăților de învățare, în așa fel încât educații să parcurgă din aproape în aproape ceea ce au de învățat; - autoobservarea demersului de învățare, autoconstrucția dispozitivului de accesare a adevărurilor avute în vedere; - scurtarea timpului de oferire a feedback-ului, prin întăriri ale răspunsurilor corecte și prin verificarea operativă a răspunsurilor date. Regulile de mai sus nu anulează principiile predării-învățării stipulate de didactica tradițională. Acestea își dovedesc utilitatea în continuare, chiar dacă îmbracă expresii acționale
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea calciului citosolic de la valorile sub-micromolare din repaus la ~10-5 M
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
stâng (ca și relaxarea izovolumică de altfel), iar perioada de ejecție este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă în condiții de frecvență de 70/min. La frecvență crescută (200/min) sistola reprezintă 65% din revoluția cardiacă. Faza de ejecție este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de 60/min și de 0,1 s la frecvență de 200/min, iar umplerea ventriculară durează 0,6 s la frecvență de 60/min și 0,1 s la frecvență de 200/min. Se constată că la frecvențe mari scurtarea perioadei de umplere poate compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea suplimentară a debitului cardiac datorată creșterii frecvenței. Duratele standard cu utilitate clinică includ: sistola electromecanică totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi pe minut, iar în condiții de stimulare simpatică maximul de debit se înregistrează la frecvențe de 120170/min. In ambele cazuri debitul cardiac înregistrează o scădere la frecvențe mai mari, deoarece scurtarea diastolei ajunge să afecteze umplerea ventriculară, cu scăderea consecutivă a debitului sistolic. In cazul stimulării simpatice intervalul de frecvență la care debitul este maxim se găsește la frecvențe ceva mai mari decât în caz de stimulare electrică artificială datorită efectului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
umplerea ventriculară, cu scăderea consecutivă a debitului sistolic. In cazul stimulării simpatice intervalul de frecvență la care debitul este maxim se găsește la frecvențe ceva mai mari decât în caz de stimulare electrică artificială datorită efectului inotrop pozitiv și a scurtării mai puțin pronunțate a diastolei, în condițiile în care și sistola se scurtează (ca urmare a scurtării potențialului de acțiune prin efect simpatic). Controlul debitului cardiac în efort este integrat și deosebit de complex. Mecanismul central este creșterea activității simpatice, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]