119,853 matches
-
Or, absența ispășirilor și a cinstirilor într-o colectivitate are toate șansele să dezvolte ambiții deșarte, stele căzătoare sau flori de plastic. Și, bineînțeles, acea colectivitate nu numai că nu reprezintă o pildă, dar nici nu va fi băgată în seamă, fiind nevrednică de atenție. Tot mai stăruitor am senzația că în muzică totul a fost spus. Probabil și pentru că cele din urmă zbateri ale postmodernismului - transavangarda și globalismul - se hrănesc din resturile tuturor avangardelor, iar aceste resturi se vor epuiza
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
Rodica Zafiu Cuvîntul seamă are în română o situație cu totul specială: e singurul substantiv care, fără a permite o utilizare de sine stătătoare și fără a-și fi păstrat un sens autonom, face parte din extrem de multe expresii și locuțiuni, dintre care unele
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
utilizare de sine stătătoare și fără a-și fi păstrat un sens autonom, face parte din extrem de multe expresii și locuțiuni, dintre care unele sînt populare sau ușor învechite, dar multe sînt uzuale și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
fără a-și fi păstrat un sens autonom, face parte din extrem de multe expresii și locuțiuni, dintre care unele sînt populare sau ușor învechite, dar multe sînt uzuale și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
păstrat un sens autonom, face parte din extrem de multe expresii și locuțiuni, dintre care unele sînt populare sau ușor învechite, dar multe sînt uzuale și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
parte din extrem de multe expresii și locuțiuni, dintre care unele sînt populare sau ușor învechite, dar multe sînt uzuale și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
și locuțiuni, dintre care unele sînt populare sau ușor învechite, dar multe sînt uzuale și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
ușor învechite, dar multe sînt uzuale și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
multe sînt uzuale și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de origine maghiară care au
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de origine maghiară care au intrat în fondul principal lexical al românei; sensurile etimonului său - magh. szám ("număr, socoteală") - explică cu destulă ușurință evoluțiile semantice petrecute în română; și alte cuvinte din sfera semantică a evaluării
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
în calcul, a ține cont etc. În 1883, Hasdeu a sugerat o suprapunere a împrumutului din maghiară peste ipotetice elemente latinești conservate - urmași ai formelor examen și similem - dar propunerea sa nu a convins comunitatea lingvistică. Oricum, în limba veche seamă - în forma samă, mai apropiată de etimon - este un cuvînt extrem de frecvent. Merită amintit și că sintagma băgare de seamă ("observație") era curentă în faza de constituire a terminologiei științifice și politice românești, așa cum o atestă, printre altele, titlurile cărților
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
latinești conservate - urmași ai formelor examen și similem - dar propunerea sa nu a convins comunitatea lingvistică. Oricum, în limba veche seamă - în forma samă, mai apropiată de etimon - este un cuvînt extrem de frecvent. Merită amintit și că sintagma băgare de seamă ("observație") era curentă în faza de constituire a terminologiei științifice și politice românești, așa cum o atestă, printre altele, titlurile cărților lui Ienăchiță Văcărescu - Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, 1787 - și Iordache Golescu: Băgări de
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
este un cuvînt extrem de frecvent. Merită amintit și că sintagma băgare de seamă ("observație") era curentă în faza de constituire a terminologiei științifice și politice românești, așa cum o atestă, printre altele, titlurile cărților lui Ienăchiță Văcărescu - Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, 1787 - și Iordache Golescu: Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840. E interesant să constatăm că, deși seamă nu mai este direct productiv astăzi, locuțiunile și expresiile care îl cuprind continuă să se diversifice
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
observație") era curentă în faza de constituire a terminologiei științifice și politice românești, așa cum o atestă, printre altele, titlurile cărților lui Ienăchiță Văcărescu - Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, 1787 - și Iordache Golescu: Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840. E interesant să constatăm că, deși seamă nu mai este direct productiv astăzi, locuțiunile și expresiile care îl cuprind continuă să se diversifice, în primul rînd în limbajul colocvial-argotic. Am observat în ultima vreme, în limbajul
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
politice românești, așa cum o atestă, printre altele, titlurile cărților lui Ienăchiță Văcărescu - Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, 1787 - și Iordache Golescu: Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840. E interesant să constatăm că, deși seamă nu mai este direct productiv astăzi, locuțiunile și expresiile care îl cuprind continuă să se diversifice, în primul rînd în limbajul colocvial-argotic. Am observat în ultima vreme, în limbajul tinerilor, răspîndirea unei construcții reflexive neînregistrate de dicționare și inexistente pînă
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
îl cuprind continuă să se diversifice, în primul rînd în limbajul colocvial-argotic. Am observat în ultima vreme, în limbajul tinerilor, răspîndirea unei construcții reflexive neînregistrate de dicționare și inexistente pînă acum, cel puțin în limba literară: a se băga în seamă. Desigur, construcția modifică locuțiunea preexistentă a băga în seamă, care nu avea utilizare reflexivă, ci strict tranzitivă: "Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă" (Creangă, Dănilă Prepeleac). Există în română un paralelism interesant între construcția
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
în limbajul colocvial-argotic. Am observat în ultima vreme, în limbajul tinerilor, răspîndirea unei construcții reflexive neînregistrate de dicționare și inexistente pînă acum, cel puțin în limba literară: a se băga în seamă. Desigur, construcția modifică locuțiunea preexistentă a băga în seamă, care nu avea utilizare reflexivă, ci strict tranzitivă: "Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă" (Creangă, Dănilă Prepeleac). Există în română un paralelism interesant între construcția a băga de seamă "a observa", în care agentul
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
locuțiunea preexistentă a băga în seamă, care nu avea utilizare reflexivă, ci strict tranzitivă: "Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă" (Creangă, Dănilă Prepeleac). Există în română un paralelism interesant între construcția a băga de seamă "a observa", în care agentul uman suferă mai curînd experiența pasivă a unui stimul extern, și a băga în seamă "a da atenție", în care componenta intențională e mult mai puternică. Probabil că la transformarea sintactică și semantică a locuțiunii
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
să te bage dracii în samă" (Creangă, Dănilă Prepeleac). Există în română un paralelism interesant între construcția a băga de seamă "a observa", în care agentul uman suferă mai curînd experiența pasivă a unui stimul extern, și a băga în seamă "a da atenție", în care componenta intențională e mult mai puternică. Probabil că la transformarea sintactică și semantică a locuțiunii a băga în seamă într-o construcție cu pronume reflexiv (mai curînd de tipul "reflexivului dinamic", cu sens intensiv, participativ
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]