29,685 matches
-
lucra cam peste tot! Constatări adevărate peste cincizeci la sută! Cum să nu fie solicitat dacă talentele îl recomandă pretutindeni? Iar lui îi place „să răspundă la sarcini”, „cu un entuziasm mereu sporit” (cum îi place să zică), calculând în secret ce s-ar putea obține „pe chestia asta”. Dar... „de unde atâta entuziasm?”, intervine uneori, clipind cu subînțeles? tovul Cornel Constandache, vechi reporter la Făclia, a cărui rubrică permanentă intitulată Fișier este arhicunoscută în județ. Gurile rele spun că acesta ar
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
atunci, caută o portiță de salvare... Văd eu numaidecât! Bat în ușă, dar, cum mă așteptam, nu aud nimic. Ați înțeles, cred, Beșleagă nu avea nevoie de secretară: mai întâi pentru că nu avea fumuri, al doilea, nu voia să împartă secretele cu nimeni. O restructurase cu vreo doi ani în urmă. De aceea uza de sonerii. Este mai eficient, mai economic și chiar mai democratic, comunicând, adică, direct cu masele. Cum spuneam, bat în ușă și intru fără să mai aștept
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
profesională) care poate surprinde. De pildă, în Franța, țară în care oamenii au, pe lângă un spirit ferm, și un gust deosebit pentru logică, se consideră că sunt sincere doar acele persoane care comunică ușor. Nu prea sunt iubiți "purtătorii de secrete", adică tocmai ambasadorii. Popoarele din nord au alte feluri de a simți. Fără a putea vorbi de un fel de fariseism instictiv (frecvent întâlnit la anglo-saxoni), a ceea ce te surprinde cel mai mult atunci când trăiești în Germania este gradul în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
mai simplu să pari exact ceea ce ești? Așa vei putea dobândi măcar o oarecare considerație. Timiditatea unor debutanți iese uneori la iveală în moduri bizare. Unii abuzează de atitudinea rezervată: dacă zâmbesc înseamnă că se tem să nu piardă vreun secret și că nu se îndoiesc vreo clipă de faptul că nu au (câteodată) și conversații mai ușoare (mai "libere") decît acelea susținute de domnul de Talleyrand 12 sau de prințul Bismarck. Alții, la antipod, afișează un aer familiar; ei își
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
națiune nu ar trebui să aibă drept aliați decât Providența, Forța și Justiția. Convenția, mai realistă decât Constituanta (care avea în vedere faptul că Franța nu este singură în lume), a acordat Comitetului Salvării Publice împuternicirea de a negocia în secret, dacă ea ar fi considerat. Lucrurile și-au reluat ulterior cursul firesc. De altfel, în țările libere, toate negocierile ajungeau în parlamente; majoritatea tratatelor trebuiau supuse aprobării acestora, înainte de a fi ratificate. S-ar putea spune că, de atunci încoace
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
dacă ea ar fi considerat. Lucrurile și-au reluat ulterior cursul firesc. De altfel, în țările libere, toate negocierile ajungeau în parlamente; majoritatea tratatelor trebuiau supuse aprobării acestora, înainte de a fi ratificate. S-ar putea spune că, de atunci încoace, secretele negocierilor încetează chiar în momentul în care ele sunt stipulate în convenții și că, în final, nu există "diplomație secretă". Oricum ar fi, natura umană va rămâne mereu aceeași: au fost și vor exista întotdeauna intriganți capabili să se "arunce
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
a scrie o "Istorie a diplomației", însă aș vrea să ilustrez ceea ce am afirmat anterior, cu exemple luate din trecut. În general diplomații nu sunt, precum militarii, niște copii răsfățați ai istoricilor. Aceștia de-abia că le menționează numele, iar secretul negocierilor (care este atât de des disputat de contemporani), este omis cu "generozitate", prin tăcere, de posteritate. Aș dori să reamintesc acum numele câtorva slujitori ai țării, a căror memorie este neglijată astăzi. La școală nu se mai spune aproape
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
orice altceva putea făce o figură amabilă: curtoazie, tact, à propos-uri, farmec. "Rezervat cu aparențele abandonului", conform dictonului lui Talleyrand, Jules Cambon se răspândea fără însă a se dărui, ceea ce este fără îndoială cel mai bun mijloc de a afla secretele altuia fără a lăsa să fie ghicite ale tale. El eluda chestiunile indiscrete printr-o "mișcare" de spirit, care se exterioriza printr-o reverență și printr-o piruetă. Într-o zi, la Washington, el a mers la un "Five o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
care o tulburase și îi schimbase viața, lăsând în ea o dâră de parfum. Acuitatea exacerbată a unui simț (parfumul) te duce cu gândul la o scriere celebră, cu titlu omonim: Parfumul lui Patrick Suskind. De altfel, naratoarea are câteva secrete: absența unui spațiu ferm, tradițional (spațiul devine unul limită tocmai prin nedeterminare), predilecția pentru alb-negru, această predilecție coincizând în imaginar cu perioada filmului mut, în care gesturile sunt mult amplificate, absența aproape totală a narațiunii, ceea ce presează logic și necesar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Soare? Am lipsit cam mult, nu-i așa? De unde știai că am nevoie de îmbrățișarea ta? Oamenii nu înțeleg această nevoie a mea. Tu îmi citești gândurile? Tu, care le știi și le vezi pe toate și totuși nu divulgi secretele nimănui, spune-mi, voi fi vreodată fericită?” O rază jucăușă îi mângâie buzele. „- Să zâmbesc, răspunsul e pozitiv? Și dacă te înșeli și tu?” Un nor, care apăruse din senin, acoperi parțial soarele. „- Bine, nu te supăra că sunt suspicioasă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
că ești bine, dar să nu-mi mai dai emoții de genul acesta că te bat cu mâna mea! Ana răsuflă ușurată îmbrățișându-și prietena. Karina se gândea dacă să-i mărturisească Anei despre întâlnirea din pădure, sau să păstreze secretul până va afla cine e acel bărbat. Era mai bine să nu-i spună nimic deocamdată, să nu se îngrijoreze și mai mult decât era deja. Era incitant să se gândească la el fără să mai știe cineva acest lucru
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
va afla cine e acel bărbat. Era mai bine să nu-i spună nimic deocamdată, să nu se îngrijoreze și mai mult decât era deja. Era incitant să se gândească la el fără să mai știe cineva acest lucru. Era secretul ei și asta o făcea să se simtă bine. - Vreau să merg acasă, Ana! Cred că-mi e suficientă „vacanța la țară”. Am reușit să-mi pun ordine în gânduri, să aerisesc și să fac puțină curățenie prin locuri mai
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
dublu exemplar, dar pe drum se rătăcea unul din colete, sau ajungea din greșeală la alt destinatar care nu înțelegea de ce-l primise și ce trebuia să facă cu el. Soarele continua să mângâie tandru buzele întredeschise, pleoapele ce ascundeau secretele unui suflet zbuciumat care nu reușea să-și găsească liniștea mult dorită fiind în căutarea dezlegării misterului bărbatului care apăruse și dispăruse din lumea ei, obrajii palizi care roșeau atât de ușor în cele mai nepotrivite momente. Căldura razelor, care
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
să i le spună și el. Toți se pricepeau de minune să dea sfaturi, dar cei care le ofereau cu atâta ușurință, le puneau ei înșiși în practică? Se aștepta să primească niște explicații care să îndepărteze cât de cât secretul din jurul lui, iar el îi oferise sfaturi. Niciodată ceea ce primea nu corespundea cu așteptările ei. Strângea în pumn bucata de hârtie, care risca să se transforme într-un ghemotoc alb numai bun de aruncat la coșul de gunoi. În momentul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
poate mai bine pentru toți... Copilăria - tezaur de veșnică neuitare, izvor nesecat de încântare. Sinceritatea este un sentiment, o valoare morală destul de rară, la fel de rară precum pasărea Aușel cea mai mică din Europa trăitoare, se pare, numai în România. Marele secret al pământului corpul omenesc... Dacă tot pomenim de criză, ne vom trezi că intrăm în „criză” din orice! Întunericul și lumina sunt „gemenii” existenței noastre, noaptea și ziua vieții! În afara lor se întinde pustiul..... Bune sau rele, faptele omului se
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
final, este tot ce ni se oferă cu privire la cum, când, unde, de ce și pentru ce s-a născut Avito Carrascal. Om de viitor, niciodată nu vorbește de trecutul său și, deoarece el nu își face propria poveste, să-i respectăm secretul. Motivele le va ști când le va uita. Ni se prezintă în scenariul istoriei noastre ca un tânăr entuziasmat de întregul progres și îndrăgostit de sociologie. Trăiește în casa de oaspeți ajutând digestia colegilor de cazare cu disertațiile sale înțelepte
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mereu este mâine și se amână mereu cel mai fraged, inefabil ciripit al dragostei în tăcere. Emilio, de partea sa, își dă aere de protector, se pare că s-a decis să continue cu atitudinea față de sora sa: "Iată, știu secretul tău", dar o dată începe să gândească că asta nu e bine, că nu e nici serios, nici formal, că trebuie să spună ceva părinților; mergând așa să spioneze pe furiș, în vestibul și pe scări! Și ce tonți sunt acești
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ne revoltăm împotriva ei, vom râde altor sclavi când biciul va împroșca sânge din crestăturile spinărilor, dar tirana ne va privi cu alți ochi și ne va chema apoi la retragerea ei în dormitor și acolo ne va arăta Logica secretele sale încântătoare și ne va oferi lipsurile sale și vom fi, pentru câteva clipe, nu sclavii ei, ci stăpânii ei. Și acolo vom plânge în brațele sale lacrimi de răscumpărare, lacrimi din cele care purifică și dau claritate vederii, lacrimi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
când i-a venit logica lui don Quijote? decât atunci când moartea l-a amenințat și bântuia în jurul său. S-a revoltat împotriva logicii sclavului Alonso cel Bun și Logica l-a ridicat la înălțimea izolării sale și l-a învățat secretele sale și i-a oferit mângâierile sale pentru că nu se vede Logica, Logica goală și nu îmbrăcată, supusă și nu tiranică, expansivă și nu rezervată, în toate aventurile nemuritorului nostru ingenios hidalgo? Eu am lansat acum ceva timp strigătul "să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cel mai bun din domeniul tău de activitate; * reușești să fii la modă prin produsele sau serviciile pe care le oferi; * poți să fii singurul care realizează un anumit produs sau serviciu; * ești capabil să ai tradiție și rețete sau secrete care să te ajute. Ești diferit dacă oferi o ceașcă de cafea gratis, ești diferit dacă începi să faci reduceri de preț înaintea tuturor, ești diferit dacă inventezi un serviciu nou (poze pe torturi), ești diferit dacă îți suni clientul
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
ai cumpăra produsul sau serviciul respectiv, nu încerca să-i păcălești pe alții... nu va ține. Și ultimul sfat: fii cinstit cu tine! Dacă nu poți... cere ajutor la numărul de telefon 0722/329.315! Bibliografie Alexa, Dragoș, Cartea cu Secrete, MindRainbow, Cluj Napoca, 2008 Barleta, Marti, Marketing adresat femeilor, Brandbuilders Grup, București, 2007 Caples, John, Metode de publicitate testate, Publica, București, 2008 Carnegie, Dale, Cum să vorbim în public, Curtea Veche, București, 2007 Curta, Cecilia Ioana, Sponsorizarea, Editura Expert, București, 1993
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
se pot fie salva, fie Întoarce În Întuneric. Pământul este de fapt acum o mare cameră de triaj. Deci se știe la diferite niveluri că există lumi paralele, că există extratereștri... Întotdeauna s-a știut acest lucru, nu este un secret. Numai cei care au refuzat să audă sau să vadă nu conștientizează că nu sunteți singuri În univers, galaxie și dimensiune. Nu este un secret, de câteva ori s-au pregătit cei de la NASA să spună de contactele extraterestre care
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
există lumi paralele, că există extratereștri... Întotdeauna s-a știut acest lucru, nu este un secret. Numai cei care au refuzat să audă sau să vadă nu conștientizează că nu sunteți singuri În univers, galaxie și dimensiune. Nu este un secret, de câteva ori s-au pregătit cei de la NASA să spună de contactele extraterestre care i-au ajutat În dezvoltarea tehnologică. Știm că sunt extratereștrii care iubesc Pământul și care vor să ajute oamenii și extratereștrii care vor să distrugă
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
auditive „blândul sunet al cornului" ce se „Împr??ție" În dep?rt?ri, „mai Incet, tot mai Incet / Mai departe... mai departe". În acest context poetic, „asemenea voci" devin mai curând „fantome de sunete" ce Înv?luie În ț?cere „secretele universului": „Ele ne arăt?, totu?i, c? ț? cerea, care [...] reprezint? prin nega?ie componentă dominant? din structura auditiv? a dep?rt?rii, nu este una real?, precum cea perceput? dintr-o perspectiv? apropiat?. Ea Închipuie doar formă sub care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Te faci că nu știi? Vrei să aduni comori în cer? Crezi că-1 ascultă Dumnezeu pe unul ca ăsta? MINISTRUL: Aveam o obligație. Doamnă, un ministru are numai obligații și îndatoriri. Nici un privilegiu. PATROANA: Zăăău? Și ce obligație aveai. MINISTRUL: Secret de stat. PATROANA: Hai, spune, că sînt curioasă. Hai, zău, știi că sînt o curioasă. MINISTRUL: Ești o curioasă? Ești o bestie, nu o curioasă. Vinzi tot la ziare. La reviste. La edituri. La... PATROANA: La tot ce scrie. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]