2,609 matches
-
această categorie toate discuțiile care nu sînt dezinteresate, gratuite, care vizează un alt scop decît desfătarea interlocutorilor de pildă negocierile diplomatice și militare, interogatoriile judiciare, expunerile științifice. Tarde face o excepție pentru flirturi, conversațiile mondene, pentru că transparența scopurilor lor a seduce, a flata, și toate celelalte nu elimină nici jocul, nici plăcerea, din contra. După el, faptul de a sta la șuetă îți fixează atenția și îți ascute spiritul. Nici un alt raport social nu ar putea produce o mai profundă întrepătrundere
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un vot al francezilor. Evident, ca orice președinte al unei națiuni care are un cuvînt de spus, este și el înconjurat de o curte. Se practică un cult al persoanei sale, toți caută să îi facă pe plac, să îl seducă. Cu atît mai mult cu cît "Franța este guvernată de un suveran ales, de un monarh republican, de aproape un despot luminat"335. Dar un astfel de cult nu va putea nicicînd să suscite venerația, admirația devotată pe care a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acestea mijloacelor de comunicare în masă. Ele conturează vise mărețe, convertesc masele fără însă a le face și să acționeze. Media cere ca un singur individ, care are harul de publicist sau de lider, să persuadeze masele, adică să le seducă. Aceste trei caractere ale sistemului nostru politic nu sînt în mod obligatoriu nemuritoare. Ele nu au nimic de-a face cu democrația parlamentară, și nici cu aceea a maselor. Pe termen lung orice, totul se poate schimba. Dar pe termen
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dezvoltă în mod normal, este pentru că descoperă mijloacele de a ieși din dilema în care se află închis: seducția și renunțarea. Pe de o parte, eșuînd în tentativele de posesiune amoroasă, își schimbă tactica. Băiețelul (sau fetița) încearcă să-și seducă părinții. În scrierile erotice din Orient, imitația se numără printre mijloacele de atracție. În textele sanscrite, de exemplu, ocupă un loc important jocul prin care femeia copiază veșmintele, expresia, cuvintele iubitului său. Acest gen de mimodramă îi este recomandat amantei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
veșmintele, expresia, cuvintele iubitului său. Acest gen de mimodramă îi este recomandat amantei care, "neputînd să se împreuneze cu iubitul, îl imită pentru a-și împrăștia gîndurile". Și copilul, datorită artificiilor constînd în imitarea atitudinilor, veșmintelor etc., încearcă să-și seducă, într-o intenție magică, tatăl sau mama și "să-și împrăștie gîndurile". Identificarea înseamnă în același timp că renunți și nu renunți la satisfacerea dorințelor amoroase. Este o amăgire prin care copilul vrea să-și capteze părinții. Și este adevărat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
într-o societate de masă457. Această similitudine ne permite să înaintăm pe un teren mai solid și să avem la dispoziție un cîmp de observație mai larg. Să revenim la preocuparea noastră centrală și anume explicarea naturii elementului carismatic. De ce seduce mulțimile? Cum de acceptă acestea să-l urmeze pe conducător? Ce le face să renunțe la o parte din resursele, din timpul lor, din libertatea lor, să rupă cu îndatoririle și legăturile sociale pentru a-i duce la izbîndă viziunea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acestui punct întrucît, în zorii epocii mulțimilor și al partidelor de masă, psihologia mulțimilor a prevăzut această ascensiune și a susținut, prin Le Bon, că "tipul de erou îndrăgit de mulțimi va avea întotdeauna structura unui Cezar. Strălucirea lui le seduce, autoritatea lui le copleșește, iar sabia lui provoacă frica"458. La celălalt pol, majoritatea savanților considera și mai consideră că, în zilele noastre, șeful carismatic mai subzistă doar într-un no man's land aflat între fazele de stabilitate socială
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Napoleon fiind prototipul acestora, sfîrșind, sub pana lui Freud, prin analiza conducătorilor mozaici, al căror prototip îl aflăm în Moise, profetul Israelului. Ceea ce-i opune se rezumă în interdicția impusă maselor de a-și făuri imagini, iar conducătorilor de a seduce masele. Trecerea de la seria totemică la cea mozaică ar reprezenta un progres analogic celui al trecerii de la o tehnică impregnată cu magie la o tehnică științifică, de la o societate totală, ignorînd antinomia dintre viața personală și viața publică, la o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
p. 155. 443 Ibidem, p. 139. 444 Se pare că conducătorii cei mai exemplari din vremurile noastre (Stalin, Mao, Tito, de Gaulle, Khomeiny, Hitler) s-au supus acestei interdicții. Printre oamenii politici de astăzi din Franța, unii au vrut să seducă și să posede, sau cel puțin creează impresia că o fac, iar această atitudine le limitează puterea asupra maselor. 445 S. Freud, Massenppychologie und ich-Analyse, ed. cit., p. 115. 446 G. Tarde, L'Opinion et la Foule, ed. cit., p.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tip tribal. La fel ca orice lider comunist, Ceaușescu a ajuns la putere ca subordonat al Moscovei; însă la jumătatea regimului său și spre final, a jucat cartea naționalismului, din motive de tactică externă și internă: la început, pentru a seduce Occidentul, oferind imaginea unui comunist independent de Moscova, la sfârșit, pentru a încerca să deturneze atenția românilor de la dezastrul economic și sărăcia extremă din țară, dar și pentru a para influența gorbaciovismului - un comunism reformat, față de care dictatorul român avea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să o accepte. Pe de altă parte, are loc seducția pasivă (tipic feminină), prin abandonarea oricărei inițiative și cedarea tuturor drepturilor asupra posibilității celui care și-a manifestat mai întâi inițiativa. Kierkegaard observa că nu întâmplător cartea Facerii prezintă bărbatul sedus de femeie, deși aceasta din urmă fusese atrasă la rândul ei, într-un mod fatal, de oferta unei posibilități generice. „Saltul în păcat” va coincide cu degradarea corpului subiectiv la nivelul corporalității biologice lipsite de ipseitate transcendentală. În erotismul dezlănțuit
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
noastre sub puterile întunericului. În fața capiștei idolești, teologul se îndârjește (Fapte 17, 16), nu tace. Discuțiile în Areopag nu-l inhibă, dar nici nu se prelungesc la infinit. Ele sunt oportunitatea unui dialog onest, nu un răgaz pentru o șuetă. Sedusă de postura oficial recunoscută de „regină a științelor”, în Occident teologia medievală a renunțat să mai fie cu adevărat profetică și autocritică, preferând construcția de sisteme metafizice în locul hermeneuticii Scripturii, sau refugiul în sentimentalismul pietist în absența unei deconstrucții conceptuale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lumilor”.tc "3.6 De la „dialogul genurilor” la „dialogul lumilor”." În poezia italiană a ultimelor decenii nu sunt puțini autorii care utilizează strategii retorice - adeseori sofisticate - pentru a mima transparența, în tentativa de a capta interesul unui public din ce în ce mai puțin sedus de sferele rarefiate ale lirismului. Printre aceste strategii, recursul la procedee narative, dramatice sau diaristice ocupă, desigur, un loc privilegiat. Esențială devine experiența împărtășită, modul în care se stabilește dialogul între lumi diferite prin intermediul unui limbaj ce nu se mai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în marea lor majoritate, retorici și teatrali; pentru semănătoriști și poporaniști poezia se rezuma la un simplu ritual formal, lipsit de profunzime și gravitate metafizică, reducându-și în fond rolul la vehicularea unor poncife ideologice, în timp ce primii simboliști se arătau seduși mai cu seamă de latura facilă și grațioasă a expresiei, promovau o poezie convențională, sentimentală, lipsită de profunzimea trăirii și de curajul marilor viziuni. În aceste condiții, nu este greu de înțeles de ce, nu numai marii noștri poeți moderniști (Arghezi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
apoi dimensiunile exagerate ale romanelor de acest fel („ceva gros la cotor și cu coperți”), scriitorul nostru își manifestă repulsia tocmai față de acele trăsături ale realismului de care, în practica poetică, el însuși s-a lăsat, nu de puține ori, sedus: banalitatea materială, de structură și îndeajuns de evidenta vulgaritate. Dacă citim cu atenție un alt articol polemic, celebru și el în epoca dintre cele două războaie, aparținând de astă dată lui Ion Barbu, nu este greu să constatăm că tocmai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
au recunoscut însă - pe bună dreptate - natura livrescă a inspirației ivănesciene, aportul covârșitor al memoriei culturale și rolul crucial al intertextualității. Ne aflăm, după câte ne dăm seama, în fața unui scriitor care nu a încetat să nedumerească naturile conformiste, să seducă spiritele avide de ludic și ironie și, mai cu seamă, să se plaseze într-un izbitor contrast cu spiritul dominant al poeziei românești de până la el, un spirit mai degrabă ceremonios, avid de decorativism și de gesturi sacerdotale, speculativ-metafizic și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
suflet găsesc mai cu prisos. CÎnd o cîmpie plină de iarbă mi s-arată, Pe care ostenește vederea alergînd, Ș’a căria văzută de flori Împestrițată Se’ntunecă cu noaptea pe caru-i ’naintînd.” Odată cu căderea nopții, glasul nehotărît pînă acum, sedus de un peisaj euforic, intră și el În „negru mîhnirii”. Echilibrul precar: zi-noapte corespunde unui armistițiu interior fragil: acela dintre plăcere și suferință, dintre nădejde și jale. Trista și desfătătoarea vale dispare Înghițită ca o luntre de furtună. Introducînd, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la cale o rebeliune Înăbușită de ostile fidele Domnului, conduse de Mihael și Gabriel. Căderea (pedepsirea) Îngerilor este precedată de păcatul Însoțirii Marelui-arhanghel Satan cu o filie născută din propriu-i creștet. Corpul ei este „aerian” și puterea de a seduce enormă. La originea căderii se află, așadar, nu numai invidia, trufia, dar și păcatul (complexul) unui incest. Prăbușirea rebelilor, cu sugestia despicării, surpării universului, constituie partea cea mai frumoasă a poemului: „Bubuie cerul, se scoală Împăratul; Duduie eterul, că pasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o fluiditate În notarea cuvintelor, dar o figură veche În retorica poeziei recomandă limbajul tăcerii. CÎnd limba rămîne mută, vorbesc ochii. Privirea devine mesagerul focului interior: „Și amorul cu mîhnire Te privește și suspină”. O privire mîhnită, menită nu să seducă „obiectul de iubit” (nu există o strategie a seducției În poemele lui Grigore Alexandrescu pentru că faptele sînt dinainte hotărîte, poemul vine În urma evenimentelor), ci să exprime doar o „mirare”, o emoție discretă, un chin care rareori se dă pe față
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este schema. În interiorul ei poetul schimbă, uneori, ordinea, pune evocarea la urmă sau renunță pur și simplu la cadru, intrînd direct În subiect (discursul moral și patriotic). Este inutil să căutăm, În poemele acestea făcute să Îmbărbăteze inimile și să seducă urechea, un peisaj, o formă de sensibilitate față de lucruri, pentru simplul fapt că universul material dispare pur și simplu din poem. Stînca neagră, rîul spumegos, rîpa stearpă, luna ce se retrage după deal constituie un nevinovat repertoriu de regie. Discursul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
steluțe, pe cer. Caracterul alegoric al poemului este evident. Peisajul nu trece de obișnuitele determinări: „Era o cîmpie lungă și tăcută, Lungă ca pustiul, ca moartea de mută”... Alecsandri propriu-zis nu visează. Reveria lui e leneșă. Scopul ei este să seducă, nu să disloce elementele materiale. Să le seducă pentru a ajunge mai repede la cuibul ocrotitor și a intra În acea stare de comodă beatitudine la care poetul năzuiește mereu. * Este aproape imposibil de a descoperi În erotica lui Alecsandri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
evident. Peisajul nu trece de obișnuitele determinări: „Era o cîmpie lungă și tăcută, Lungă ca pustiul, ca moartea de mută”... Alecsandri propriu-zis nu visează. Reveria lui e leneșă. Scopul ei este să seducă, nu să disloce elementele materiale. Să le seducă pentru a ajunge mai repede la cuibul ocrotitor și a intra În acea stare de comodă beatitudine la care poetul năzuiește mereu. * Este aproape imposibil de a descoperi În erotica lui Alecsandri o figură specială a spiritului, o atitudine care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să Întărească un sentiment deja acceptat, să corecteze o eroare, să Îmblînzească o ființă recalcitrantă etc. Scriitura erotică are, la acest prim nivel, trei funcții: eliberează sufletul de o mare tensiune interioară, comunică pasiunea și, cea mai importantă dintre ele, seduce obiectul erotic. Toate acestea se Împlinesc dacă poemul place. Cu alte cuvinte, dacă lîngă funcțiile practice dinainte, există și alta de ordin estetic. Pentru ca mesajul să fie primit, versurile trebuie să fie frumoase și sincere, să respecte, altfel zis, două
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Liniștea, dacă există, paralizează talentul stihuitorului. Sporul la scris Îi vine cînd se deschide În fața lui priveliștea durerii. Și dacă este o mulțumire, o Împăcare a spiritului, acestea nu pot fi decît În scrierea care eliberează și afundă, totodată, sufletul, seduce obiectul și Înlănțuie și mai rău subiectul. În relația poezie - eros, un alt poet de Început, Barbu Paris Mumuleanu introduce (În prefața la volumul Rost de poezie adecă stihuri, 1820) un element nou: fantezia („acel năluc al minții”). Esența poeziei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceea a durerii. Pentru ca toate acestea să fie posibile, trebuie ca femeia să fie puțin Îndărătnică și crudă, dar cu Înțelepciune (duh) și grație (nuri). Afectînd pasiunea lui Tristan, stihuitorul nu are În realitate gustul morții, perspectiva neantului nu-l seduce. Moartea nu-i adevăratul său scop. El vrea mereu să moară, fiind sigur că la sfîrșitul poemului Înviază. Moartea este o metaforă utilă În mîinile lui, un instrument de șantaj ce Își atinge totdeauna ținta. Poezia din această epocă n-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]