1,859 matches
-
pare ea însăși simplistă, întrucât ignoră articulațiile complexe ale gândirii coșeriene: afirmația citată se bazează pe o critică a distincției din Lezioni di linguistica generale 166, cu eludarea precizărilor din alte texte similare 167, dar mai ales a angrenajului de "semantică structurală" care, în doctrina integralistă, asigură conexiunea între lingvistica "generală" și lingvistica textului. De altfel, o inconsecvență asemănătoare caracterizează și cercetarea lui Stelian Dumistrăcel, care, deși pornește de la concepte și premise coșeriene, revine apoi, în miezul lucrării sale168, la desueta
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1.3. Numeroase rezultate concludente privind investigarea din unghi integralist a textemelor au oferit și reprezentanții "Școlii din Cluj-Napoca". De altfel, încă din perioada interbelică Universitatea Daciei Superioare avea o solidă direcție de cercetare a acestor unități, inițiată din unghiul semanticii comparate 171, al etimologiei 172 și, nu în ultimul rând, al antropologiei și al filozofiei culturii 173. Cu alte cuvinte, demersul Școlii clujene s-a înscris de la bun început într-un proiect de semantică lingvistică și culturală, "nu doar considerând
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a acestor unități, inițiată din unghiul semanticii comparate 171, al etimologiei 172 și, nu în ultimul rând, al antropologiei și al filozofiei culturii 173. Cu alte cuvinte, demersul Școlii clujene s-a înscris de la bun început într-un proiect de semantică lingvistică și culturală, "nu doar considerând limbajul din punct de vedere "autonom" și/sau "intern", ca prim eșalon cultural în sine, dar și reconsiderându-l ca un reflex sau "oglindă" a întregii culturi extralingvistice"174. Tocmai din acest motiv, cei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
origine română citează și afirmația lui Hugo Schuchardt potrivit căreia "există o singură gramatică și aceasta se numește semantică sau, mai exact spus, știința desemnării". Ea justifică, de altfel, nu numai primatul semanticului ca plan al limbajului, dar și primatul semanticii ca perspectivă de abordare a fenomenelor lingvistice: "În limbaj, totul este semantică: gramatica la fel de mult ca și lexicul, vorbirea în general și limbile la fel de mult ca și discursul. Și ceea ce nu este semantică în sine, adică "planul expresiei", este oricum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca plan al limbajului, dar și primatul semanticii ca perspectivă de abordare a fenomenelor lingvistice: "În limbaj, totul este semantică: gramatica la fel de mult ca și lexicul, vorbirea în general și limbile la fel de mult ca și discursul. Și ceea ce nu este semantică în sine, adică "planul expresiei", este oricum determinat de către "semantic" și poate, de altfel, să-și asume la rândul său funcții mimetice de simbolizare directă sau de evocare. Prin urmare, a vorbi despre semantică înseamnă a vorbi despre întreaga lingvistică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și discursul. Și ceea ce nu este semantică în sine, adică "planul expresiei", este oricum determinat de către "semantic" și poate, de altfel, să-și asume la rândul său funcții mimetice de simbolizare directă sau de evocare. Prin urmare, a vorbi despre semantică înseamnă a vorbi despre întreaga lingvistică."217 2. Tripartiția planurilor vorbirii și problema "conținutului" lingvistic 2.0. În ceea ce privește aspectul semantic, trebuie avut în vedere că, de fapt, "conținutul" lingvistic (și orice alt fenomen al limbajului) se particularizează diferit în funcție de planul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1955), dar și trei tipuri specifice de "conținut" (la mijlocul deceniului șapte) și trei tipuri de "judecăți de conformitate" (la jumătatea anilor '80). Astfel, interesul savantului de la Tübingen față problema "conținutului" lingvistic s-a manifestat cu precădere în cadrul cercetărilor sale de semantică structurală din anii '60-'70. În acest context, lingvistul de origine română a realizat nu doar o reformă radicală, ci o veritabilă reîntemeiere a acestui domeniu, propunând o stratificare pe trei niveluri a materialului aferent: a) desemnarea (germ. Bezeichnung, sp
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din tabelul reprodus în 2.1.1.), care, la mijlocul deceniului șase, era aproape inexistentă ca disciplină. Însă nici (sub)disciplinele lingvistice "specializate" nu și-au atins, până la data intervenției coșeriene - în unele cazuri, nici după aceea -, propriul potențial. E cazul semanticii "istorice"/"idiomatice" (adică al "semanticii structurale" sau al "lexematicii", cum a denumit-o Coșeriu), disciplină pe care savantul de origine română a fundamentat-o, prin studiile sale publicate în perioada 1964-1990, atât din punct de vedere sincronic, cât și diacronic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1.1.), care, la mijlocul deceniului șase, era aproape inexistentă ca disciplină. Însă nici (sub)disciplinele lingvistice "specializate" nu și-au atins, până la data intervenției coșeriene - în unele cazuri, nici după aceea -, propriul potențial. E cazul semanticii "istorice"/"idiomatice" (adică al "semanticii structurale" sau al "lexematicii", cum a denumit-o Coșeriu), disciplină pe care savantul de origine română a fundamentat-o, prin studiile sale publicate în perioada 1964-1990, atât din punct de vedere sincronic, cât și diacronic. Din aceste motive, considerăm că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
publicate în perioada 1964-1990, atât din punct de vedere sincronic, cât și diacronic. Din aceste motive, considerăm că următorul pas al studiului nostru trebuie să cuprindă o panoramare a conceptelor cardinale coșeriene, în special a demersurilor integraliste desfășurate în câmpul semanticii. 3. Lingvistica elocuțională 3.0. În concepția lui Eugeniu Coșeriu, lingvistica se compune din trei părți, corespunzătoare celor trei planuri ale limbajului: lingvistica elocuțională (sau lingvistica "vorbirii" în general, care studiază limbajul ca activitate umană universală), lingvistica "idiomatică" (ce se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2.3. Dincolo de această întemeiere de principiu, Coșeriu a abordat o serie de probleme specifice ale lingvisticii elocuționale, cum ar fi statutul "părților de vorbire"236 sau statutul metaforei. Mai ales considerațiile asupra metaforei sunt de o importanță decisivă pentru semantica elocuțională, dat fiind că fondatorul integralismului îi atribuie acestei "figuri" un "sens foarte amplu", care ne impune să "n-o înțelegem ca fiind o simplă transpunere verbală, o "comparație prescurtată", ci o expresie unitară, spontană și imediată (adică, fără niciun
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
3. Cu toate acestea, cadrul conceptual prezentat mai sus ridică anumite semne de întrebare: este el un cadru lingvistic ("general") sau un cadru semantic (vizând, adică, un nivel particular al structurării lingvistice)? Sau, într-o altă formă: este posibilă o semantică elocuțională? Întrebarea este extrem de importantă, dat fiind că ea va atrage o serie de repercusiuni asupra cercetării noastre. De aceea, ne propunem să întreprindem aici o serie de disocieri. 3.3.1. La prima vedere, răspunsul la întrebarea privind existența
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
elocuțională? Întrebarea este extrem de importantă, dat fiind că ea va atrage o serie de repercusiuni asupra cercetării noastre. De aceea, ne propunem să întreprindem aici o serie de disocieri. 3.3.1. La prima vedere, răspunsul la întrebarea privind existența "semanticii elocuționale" ar fi unul hotărât negativ, mai ales dacă prin semantică înțelegem studiul "conținutului" lingvistic, iar "prin "conținut" înțelegem, în același timp, "formă" și "substanță" semantice sau, pentru a ne exprima mai bine, "substanța" semantică "formată" lingvistic"238. Dacă luăm
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o serie de repercusiuni asupra cercetării noastre. De aceea, ne propunem să întreprindem aici o serie de disocieri. 3.3.1. La prima vedere, răspunsul la întrebarea privind existența "semanticii elocuționale" ar fi unul hotărât negativ, mai ales dacă prin semantică înțelegem studiul "conținutului" lingvistic, iar "prin "conținut" înțelegem, în același timp, "formă" și "substanță" semantice sau, pentru a ne exprima mai bine, "substanța" semantică "formată" lingvistic"238. Dacă luăm ca bază a discuției noastre opoziția dintre ""semnificate", care sunt lingvistice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
răspunsul la întrebarea privind existența "semanticii elocuționale" ar fi unul hotărât negativ, mai ales dacă prin semantică înțelegem studiul "conținutului" lingvistic, iar "prin "conținut" înțelegem, în același timp, "formă" și "substanță" semantice sau, pentru a ne exprima mai bine, "substanța" semantică "formată" lingvistic"238. Dacă luăm ca bază a discuției noastre opoziția dintre ""semnificate", care sunt lingvistice, și "lucrurile" desemnate, care nu sunt materie lingvistică [s.n.]"239, atunci e evident că o semantică elocuțională nu e posibilă, pentru simplul fapt că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau, pentru a ne exprima mai bine, "substanța" semantică "formată" lingvistic"238. Dacă luăm ca bază a discuției noastre opoziția dintre ""semnificate", care sunt lingvistice, și "lucrurile" desemnate, care nu sunt materie lingvistică [s.n.]"239, atunci e evident că o semantică elocuțională nu e posibilă, pentru simplul fapt că "lucrurile" desemnate, adică elementele corespunzătoare nivelului "universal" (= elocuțional) al limbajului, "nu sunt materie lingvistică". 3.3.2. Totuși, răspunsul de mai sus nu poate fi unul mulțumitor. Dacă el ar fi suficient
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
posibilă, pentru simplul fapt că "lucrurile" desemnate, adică elementele corespunzătoare nivelului "universal" (= elocuțional) al limbajului, "nu sunt materie lingvistică". 3.3.2. Totuși, răspunsul de mai sus nu poate fi unul mulțumitor. Dacă el ar fi suficient, atunci nu numai semantica, dar și lingvistica elocuțională ca atare s-ar afla în imposibilitatea de a-și justifica propria existență, dat fiind că, potrivit concepției coșeriene (v. supra, 1.3.3.), "în limbaj totul este semantică". Din fericire, un asemenea risc este unul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
concepției coșeriene (v. supra, 1.3.3.), "în limbaj totul este semantică". Din fericire, un asemenea risc este unul fals, de vreme ce el se bazează pe o confuzie: e adevărat că desemnatul ("lucrul" ca atare) nu poate fi un obiect al semanticii elocuționale și, în definitiv, al niciunei semantici; însă desemnarea (adică relația dintre "lucruri" și semne) nu numai că poate fi, ci chiar trebuie studiată de către lingvistică 240. În acest sens trebuie înțeleasă și propunerea lui Coșeriu din ultimii ani ai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de către lingvistică 240. În acest sens trebuie înțeleasă și propunerea lui Coșeriu din ultimii ani ai vieții, aceea de a se constitui "o lingvistică "scheologică"" (din grecescul σκευος "lucru"), al cărei obiect a fost doar parțial și confuz intuit de "semantica cognitivă" și care ar studia în mod riguros "tocmai contribuția cunoașterii lucrurilor la activitatea vorbirii"241. 3.3.3. Dincolo de acest aspect, e de remarcat că toate conceptele pe care Coșeriu le-a propus în "Determinación y entorno" vizează, de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lucrurilor la activitatea vorbirii"241. 3.3.3. Dincolo de acest aspect, e de remarcat că toate conceptele pe care Coșeriu le-a propus în "Determinación y entorno" vizează, de fapt, "conținutul" vorbirii și ele alcătuiesc, prin urmare, o schiță de semantică elocuțională. Aceasta se întâmplă nu doar datorită faptului că, după cum am mai afirmat, toate structurile, operațiile și funcțiile lingvistice sunt, într-un mod mai mult sau mai puțin direct, semantice, ci și într-un sens mult mai concret: acela de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de altă parte, și "cadrele participă în mod aproape constant la determinarea semnelor", de vreme ce ele "orientează orice discurs, dându-i un sens, și pot chiar să determine nivelul de adevăr al enunțurilor"243. Prin urmare, "lingvistica vorbirii" este deja o semantică elocuțională, în ambele sensuri ale termenului: și ca teorie a activității vorbirii, și ca "gramatică" a acesteia. 4. Lingvistica "idiomatică" 4.0. Cel de-al doilea tip de lingvistică pe care îl implică tripartiția coșeriană este lingvistica "idiomatică" sau "lingvistica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca nivel autonom. De fapt, planul "idiomatic" al vorbirii este acela în cadrul căruia Coșeriu a elaborat cele mai multe concepte și aplicații din toate studiile sale consacrate "conținutului" lingvistic. Savantul de origine română a făcut acest lucru în primul rând prin întemeierea semanticii structurale (sau a lexematicii), ca disciplină specializată în studiul funcțional al semnificatelor limbilor. În acest scop, aparatul conceptual coșerian propune câteva delimitări prealabile. 4.1.1. Astfel, Coșeriu precizează că obiectul semanticii structurale nu îl constituie, la drept vorbind, așa-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
făcut acest lucru în primul rând prin întemeierea semanticii structurale (sau a lexematicii), ca disciplină specializată în studiul funcțional al semnificatelor limbilor. În acest scop, aparatul conceptual coșerian propune câteva delimitări prealabile. 4.1.1. Astfel, Coșeriu precizează că obiectul semanticii structurale nu îl constituie, la drept vorbind, așa-zisele limbi istorice, adică tradițiile "idiomatice" identificate prin substantive (franceza, germana, româna ș.a.), întrucât "o limbă istorică nu este niciodată un singur "sistem lingvistic", ci un "diasistem": un ansamblu de "sisteme lingvistice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discursul, tipul, sistemul și norma 248. Dintre acestea, discursul este planul cel mai vizibil, dat fiind că el reprezintă "realizarea concretă a tehnicii lingvistice", care se manifestă prin așa-zisele "variante lexicale" ("accepțiuni") ale cuvintelor. El nu constituie, însă, obiectul semanticii structurale, deoarece - precizează Coșeriu - nu stabilim "valorile de limbă" pornind de la aceste variante, ci, "în realitate, doar pornind de la valorile de limbă stabilim clasele de variante". Cel mai abstract plan este tipul lingvistic, care înregistrează "clasele de opoziții și de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
clasele de variante". Cel mai abstract plan este tipul lingvistic, care înregistrează "clasele de opoziții și de distincții lexicale care îi sunt proprii unei limbi sau, cel puțin, preferate de ea". Nici acest plan nu constituie nivelul de referință al semanticii structurale, întrucât el se constituie abia pe baza unei schematizări prealabile. Prin urmare, "distincția [...] esențială pentru lexicologia structurală" rămâne aceea dintre sistemul și norma limbii, pe care Coșeriu o descrie în modul următor: "Norma cuprinde tot ceea ce, într-o "tehnică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]