4,940 matches
-
a inului. În România a fost semnalată în 1965 de micologii ieșeni, apoi a apărut în sudul țării și în județul Bihor. Întrucât boala poate compromite aproape în totalitate cultura, este inclusă pe lista agenților patogeni de carantină și la semnalarea ei, materialul infectat se distruge prin ardere. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, tulpini, capsule, semințe, fiind mai ușor de identificat în partea a doua a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2.1. Pătarea inelară cloroto-necrotică a ardeiuluiPepper chlorotic necrotic ringspot Boala a fost semnalată în România în 1980 în culturile de ardei din spațiile protejate. Simptome. Pe frunzele tinere, prezența virozei se observă prin transparența și îngălbenirea nervurilor principale și semnalarea de inele sau linii de culoare verde deschis sau gălbui. Frunzele mai bătrâne manifestă simptome de arsură variate ca formă și ca urmare, apare desfrunzirea vârfurilor plantelor. Frunzele ce cresc ulterior sunt deformate, cu pete brune. Pe tulpini apar pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prevenire și combatere au fost prezentate la bolile tomatelor. 8.3.9.Ofilirea vinetelor-Verticillium albo-atrum și Fusarium oxysporum Boala este frecvent întâlnită în culturile de câmp ale vinetelor, în toată Europa și America. În România boala apare prima dată ca semnalare în Starea fitosanitară a anilor 1942 1943. Simptome. Primele plante bolnave pot fi observate abia la începutul fructificării vinetelor. Frunzele bazale încep să se îngălbenească, se ofilesc și atârnă de-a lungul tulpinii timp de 1-2 săptămâni, după care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anormale, ce nu dau semințe. Bacterioze 8.5.3. Nervațiunea neagră a frunzelor de varzăXanthomonas campestris Boala a fost semnalată în SUA și studiată de L. Pammel și K.M. Smith la sfârșitul secolului trecut. În România boala a apărut ca semnalări în Starea fitosanitară încă din 1949 și a fost studiată de Elena Bucur (1957). Pagubele cantitative și calitative înregistrate, se cifrează la procente însemnate din recolte, putând ajunge uneori la 50-100 %. Simptome. Încă din primele faze de vegetație, pe primele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Famosa (varză creață) și Optiko (varză chinezească). 8.5.4. Putregaiul umed al cruciferelor(varză, rapiță, napi, conopidă) Erwinia carotovora pv. carotovora În culturile de crucifere, boala a fost semnalată abia în 1934, pe rapiță și nap. În România, primele semnalări au fost făcute în 1950 de Tr. Săvulescu pe varză și gulie. Atacul este foarte periculos la culturile semincere și poate produce pagube și în timpul depozitării legumelor. Simptome. Putrezirea umedă se observă în a doua parte a vegetației la culturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și Almanac au toleranță ridicată la atacul de Phoma, soiul Daneza dulce este rezistent, iar Bravissima este mijlociu de rezistent. 8.5.11. Rizoctonioza cruciferelor Rhizoctonia solani În răsadnițe și solarii, rizoctonioza apare destul de frecvent producând pagube prin deprecierea răsadurilor. Semnalarea ei în România este făcută abia în 1959 de C. Ciocan și I. Calnegru . Simptome. Atacul poate avea loc imediat după germinare, în care caz apar goluri în răsadnițe. Plăntuțele tinere atacate, prezintă pete brune-negricioase în zona bazală. Țesuturile brunificate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la Pitești (V. Severin, 1994). Boala s-a extins repede, așa că în 1993 a fost observată în alte localități din 11 județe, fiind considerată la ora actuală cea mai periculoasă boală la gutui, păr și măr. În primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asemănătoare cu cancerul de la animale. În prezent prin cancer la plante se înțelege boala produsă de o bacterie, caracterizată prin tumori cu creștere continuă și autonomie de creștere, transplantabile pe plante sănătoase și cultivabile pe medii sintetice. În România, prima semnalare a cancerului a fost făcută de Tr. Săvulescu în 1928 pe rădăcini de meri tineri de la Curtea de Argeș. Importanța economică a cancerului, mult timp este deosebită, în funcție de plantă, soi și condițiile pedo climatice. Dintre pomii fructiferi, piersicul și migdalul sunt sensibili
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lata Eutypa lata atacă un număr de peste 80 de specii de plante, care aparțin la 27 familii botanice, in zona temperată și mediteraneană. Cele mai frecvente gazde sunt: caisul, piersicul, prunul, mărul, părul, vița de vie, coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari și Bucium din județul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ridicarea vigorii plantelor, deoarece ciuperca este un parazit de debilitare. 10.15. Excorioza Phomopsis viticola Excorioza viței de vie este o boală ce afectează toate plantațiile viticole din regiunile temperate, cu intensitate mai mare în zonele cu umiditate excesivă. Prima semnalare a acestei boli, a fost făcută în Franța în anul 1853 de către E. Fabre și F. Dunal sub numele de “. În Germania, boala este semnalată în anul 1961, în regiunea viticolă Palatinat. În România prima semnalare a excoriozei a fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu umiditate excesivă. Prima semnalare a acestei boli, a fost făcută în Franța în anul 1853 de către E. Fabre și F. Dunal sub numele de “. În Germania, boala este semnalată în anul 1961, în regiunea viticolă Palatinat. În România prima semnalare a excoriozei a fost făcută de C. Rafailă în anul 1970. Boala, provoacă pagube însemnate în multe podgorii din țară. Simptome. Pe lăstarii tineri se observă la începutul primăverii, pe primele internodii de la bază, răni brune, adesea eliptice, mai mult
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe cale mecanică, prin butași și prin vectori ca afidul Myzus persicae. Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri cu insecticide organofosforice, plantare de butași sănătoși și dezinfectarea instrumentarului. În vederea limitării atacului de viroze, în plantații se recomandă supravegherea atentă și la semnalarea simptomelor, scoaterea și arderea materialului virozat. Bacterioze 11.1.5. Veștejirea bacteriană a garoafelor Pseudomonas caryophylli Boala este prezentă în numeroase țări din Europa și deși pe teritoriul României nu a fost semnalată o prezentăm deoarece simptomele se aseamănă foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
impresionanta bibliografie de care se servește autorul, mai ales în condițiile în care librăriile, ca și bibliotecile publice, își asigură titlurile necesare după propriile posibilități). Este și motivul pentru care rândurile de față nu se vor a fi decât o semnalare a cărții. Să reținem totuși distincția ce vizează cazul Ioan Petru Culianu. Atitudinea acestuia față de Eminescu, bunăoară, e pusă de comentator pe seama straniei exacerbări a polemistului care a fost inconfundabilul Ioan Petru Culianu. Acesta ar fi depistat, după cum afirmă Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
supravegherea (acțiunea continuă de observare). Pe de altă parte, Poliția de siguranță avea sarcina de a se infiltra în mediile ostile României, în scopul de a identifica acțiunile care vizau destabilizarea statului. Pentru aceasta se impuneau trei acțiuni concrete: urmărirea, semnalarea și informarea. În acest context, rolul agentului informator devine unul esențial deoarece, pentru a deveni un bun profesionist, acesta trebuie să aibă „inteligență, cultură generală cât mai vastă, cunoașterea de limbi străine, curaj, memorie și, mai presus de toate, însuflețire
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
efectuate în stabilimentele lor erau găsite persoane care desfășurau acțiuni potrivnice siguranței statului. Conducătorii de întreprinderi private au fost atenționați, din nou, asupra activității subversive a subalternilor, fiind invitați la „o strânsă colaborare” cu autoritățile în vederea monitorizării funcționarilor și a semnalării unor acțiuni ostile. În cazul unor sincope de la aceste norme, voite sau nu, legea pentru apărarea ordinii în stat a prevăzut la art. 26, 27 și 30 pedepse variind între 1-5 ani închisoare și amenzi cuprinse între 10.000-500.000
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
intrare în țară conform instrucțiunilor în vigoare. La jumătatea anului 1940, serviciile de informații/contrainformații și-au cristalizat atribuțiile și domeniile de colaborare, urmând să-și desfășoare activitatea în acest cadru. Au fost cooptate Ministerul de Finanțe - Direcția Vămilor, pentru semnalarea intrărilor/ieșirilor de colete suspecte, contrabande ș.a., Corpul Grănicerilor și Ministerul Comunicațiilor, prin instituțiile subordonate de interes (P.T.T., C.F.R., N.F.R.). În noua configurație, domeniile de acțiune și relațiile de colaborare între structurile menționate au fost stabilite astfel: 1. Urmărirea acțiunilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cazurilor; P.P.C.: participă la urmărirea, dirijarea și cercetarea cazurilor; Corpul de Jandarmi (C.J.): participă la urmărirea, dirijarea și cercetarea cazurilor. Relații de colaborare: S.S.I.-Ministerul Finanțelor: - urmăresc toate intrările și ieșirile de colete semnalate; - semnalează contrabandele descoperite. S.S.I.-Corpul Grănicerilor: semnalarea indivizilor trecuți clandestin frontiera și trimiterea lor pentru cercetari la S.S.I.; S.S.I.-M.St.M.: urmărește acțiunile de spionaj semnalate în unitățile militare prin ofițerii informatori; S.S.I.-D.G.P.: semnalarea cazurilor aflate pe teritoriul poliției de reședință; S.S.I.-P.P.C.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ieșirile de colete semnalate; - semnalează contrabandele descoperite. S.S.I.-Corpul Grănicerilor: semnalarea indivizilor trecuți clandestin frontiera și trimiterea lor pentru cercetari la S.S.I.; S.S.I.-M.St.M.: urmărește acțiunile de spionaj semnalate în unitățile militare prin ofițerii informatori; S.S.I.-D.G.P.: semnalarea cazurilor aflate pe teritoriul poliției de reședință; S.S.I.-P.P.C.: semnalarea cazurilor suspecte; S.S.I.-C.J.: urmărește acțiunile suspecte semnalate pe teritoriul rural. 2. Urmărirea suspecților de spionaj: M.St.M.: semnalează suspecții din cadrele armatei; D.G.P.: semnalează suspecții și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
indivizilor trecuți clandestin frontiera și trimiterea lor pentru cercetari la S.S.I.; S.S.I.-M.St.M.: urmărește acțiunile de spionaj semnalate în unitățile militare prin ofițerii informatori; S.S.I.-D.G.P.: semnalarea cazurilor aflate pe teritoriul poliției de reședință; S.S.I.-P.P.C.: semnalarea cazurilor suspecte; S.S.I.-C.J.: urmărește acțiunile suspecte semnalate pe teritoriul rural. 2. Urmărirea suspecților de spionaj: M.St.M.: semnalează suspecții din cadrele armatei; D.G.P.: semnalează suspecții și participă la cercetari în colaborare; S.S.I.: urmărește și cercetează cazurile semnalate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sosiri-plecări din gări, aeroporturi etc.; C.J.: controlul persoanelor în teritoriu. Relații de colaborare: S.S.I.-Corpul Grănicerilor: semnalează intrările frauduloase, dezertorii străini și trimite cazurile la S.S.I. pentru cercetari; S.S.I.-Ministerul Finanțelor: operează percheziții sub motiv vamal asupra supușilor străini în urma semnalărilor venite din teritoriu; S.S.I.-D.G.P.: - controlul străinilor din țară; - urmăresc activitatea străinilor semnalați de oficiile teritoriale; S.S.I.-P.P.C.: urmăresc mișcarea străinilor în Capitală; S.S.I.-C.J.: controlul străinilor a căror mișcare se află în evidența P.P.C. 7. Interceptarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
S.S.I.: în special chestiunile care au atacat politica de stat, interesele superioare și apărarea națională; schimb de informații. P.P.C.: în general, rapoarte informative, urmărire, supraveghere, cercetare în legatură cu siguranța statului generală; schimb de informații. C.J.: în general, rapoarte informative, semnalare la S.S.I. a problemelor care interesază politica de stat și apărarea națională; Relații de colaborare: S.S.I.-MtSM: schimb de informații; S.S.I.-D.G.P.: schimb de informații și cercetarea acțiunilor semnalate, de către S.S.I.; S.S.I.-P.P.C.: schimb de informații și cercetarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
primită prin Dictatul de la Viena a fost întocmirea de situații despre starea materială a refugiaților români care și-au părăsit domiciliile. După identificarea rudelor celor plecați, serviciul de informații a reușit ca „foarte mulți dintre aceștia” să fie cooptați pentru semnalarea mișcărilor din rândurile elementului românesc. Ulterior, au fost convinși, prin măsuri de recompensare, valorificare a averilor și alte avantaje, de a-și spiona conaționalii prin organizarea spionajului politic, economic și industrial, în principal prin rudele aflate în România. Acestea au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de sabotaj și terorism, aceste nuclee aveau ca scop și „subminarea puterii sufletești a ostașilor”, slăbind astfel capacitatea psihică de luptă. Combaterea acestora a revenit comandanților de unități din zona frontului și pretorilor de la marile unități în regiunile interioare. La semnalarea unor asemenea echipe subversive, principala măsură trebuia să fie „o cât mai perfectă acțiune de informare”, după care, în etapa a doua, se trecea la neutralizarea acestora. Acțiunea informativă se exercita, în primul rând, printr-o colaborare cu celelalte organe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
U.R.S.S.: Verhiva, Stavopolskaia, Krasnodar, Piotrikovsk, Ordjonikidze, Sodovoje, Abganierova, Ciskiakova, Vecea-Telsveachi; - rețele informative: Yalta, Sevastopol, Eupakoria, Kerci, Djankai (toate în peninsula Crimeea), Nikolov, Krivoi-Rog, Dnepropetrovsk. 3. Secția II-a Contrainformații a procurat, verificat și completat datele informative interne, la cererea/semnalarea altor autorități (Marele Stat Major, Președinția etc.), a elaborat materiale analitice generale, tematice sau punctuale (starea de spirit a populației în mediul urban sau rural, în rândurile românilor sau alogenilor, la nivelul intelectualilor, funcționarilor, meseriașilor, muncitorilor, țăranilor, pensionarilor sau alte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și vor lua măsuri de prevenire a oricăror abuzuri sau încălcări ale dispozițiilor acestuia. Comisiile speciale vor lua, totodată, măsuri pentru rezolvarea operativă a eventualelor contestații sau sesizări privind modul de aplicare a prevederilor Decretului-lege nr. 42/1990, precum și a semnalarilor în legătură cu orice abuzuri sau încălcări ale acestuia. Articolul 6 Ministerul Agriculturii și Alimentației va urmări îndeplinirea dispozițiilor prezentei hotărîri și va informa periodic Guvernul în acest sens. Articolul 7 Dispozițiile prezentei hotărîri se aplică de la data emiterii ordinului primului-ministru, nr.
HOTĂRÎRE nr. 918 din 10 august 1990 privind prevenirea şi combaterea abuzurilor şi ilegalitatilor săvîrşite în aplicarea prevederilor Decretului-lege nr. 42/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107243_a_108572]