278,409 matches
-
muzica ta...” (guestbook.dr.myx), fiind concurată de cea cu sufixul -el: „koala (...) este un animăluț foarte scumpel” (FanClub Forum, iulie 2002); „ai un băiețel scumpel foc. Să-ți trăiască!” (co .mmunity. webshots. com); „Ești un scumpel, dulce de tot!!!” (sens.md). Afectarea diminutivală atinge uneori culmi greu suportabile, extinzîndu-se asupra întregului mesaj: „Vă pupic dulcic!!!” (clopotel.ro).
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
Moș Gheorghe Adam, fost notar, are 99 de ani împliniți. Povestitor inegalabil și personalitate de necontestat a satului, el e gazda autoarei, care notează: „Seară de seară, după fiecare jurnal de televiziune, se iveau istorioare cu tîlc ce dădeau alt sens, mult mai plin de miez, evenimentelor fierbinți din Capitală sau măruntelor întîmplări de peste zi. Era o experiență cu totul inedită pe care, ca folclorist, o trăiam cu o imensă satisfacție, descoperind, cu fiecare înregistrare sau notă, un povestitor de excepție
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
al marelui nostru sculptor își urmează traseul sau legitim. Monica Joița urmărește, în textul alăturat, intrarea lui Brâncuși în sec. XXI, prezența sa în universalitate și unghiurile de receptare ale operei sale cu totul ieșite din comun, care își diversifica sensurile și se îmbogățește pe masura ce apar date noi din arhiva brâncușiana, pusă recent la dispoziția cercetătorilor. Pavel Șușară O simplă consultare - reală sau virtuală - a librăriilor și galeriilor de artă din întreaga lume ne produce un dublu efect: de perplexitate și
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
roumaine/ Operele din România Prefață de Petre Răileanu Éditions Paris-Méditeranée, Paris, 2004 Un alt album care reunește fotografii-reflecții în alb-negru asupra operei brîncușiene. Artistul fotograf Nicolae Săndulescu propune, cu mijloacele specifice aecstei arte în care Brâncuși însuși a excelat, noi sensuri și perspective asupra operelor brâncușiene conservate în muzeele din Craiova și București. Lansarea acestuia a avut loc pe 26 noiembrie 2004 la Institutul Cultural Român din Paris. Merită citată o interesantă observație din Prefață semnată de Petre Răileanu și intitulată
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
de la soclurile zimțate ale artistului. Toate acestea sunt o demonstrație strălucită a faptului că formele aduse pe lume de Brâncuși au intrat de pe acum în memoria vizuală a modernității, dar și că fenomenul este însoțit de o inevitabilă pierdere de sens". Constantin Brâncuși, The Essence of Things Edited by Carmen Giménez and Matthew Gale Țațe Publishing, 2004 Este vorba de catalogul expoziției Brâncuși cu titlul The Essence of Things, organizată la Londra și New York în 2004 de Țațe Modern și Muzeul
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
de exercițiu, moral de data aceasta, intens necesar și obligatoriu în cultură, un exercițiu de răbdare și sinceritate, de competență, solidaritate și stimă între generații, în beneficiul tuturor, acum și în timp, prin cultivarea și întreținerea memoriei valorilor. în acest sens, sumarul Convorbirilor e bogat în exemple. Profesorul Mircea Martin, mentor, în anii '80, al Cenaclului "Universitas" unde Radu Sergiu Ruba s-a format ca poet, îi lansează la începutul anului trecut Grația-Dizgrația (Ed. Vinea, 2003), volum distins în decembrie trecut
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
ianuarie a.c. Este relatat, ni se spune, momentul reîntânirii, și al evocărilor ce se impun, a doi tineri intelectuali ce se cunosc, se simt atrași și se pierd unul de altul în nopțile din decembrie '89... l Și tot în sensul exercițiului de stimă și solidaritate, e de citit Cronica literară a numărului, semnată de colegul Cristian Livescu, titlul Aurel Dumitrașcu sau "Sălbăticia textului", semnalând două apariții recente - o masivă antologie retrospectivă: Scene din viața poemului și volumul III al Carnetelor
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
utilizează cîte o minimală modificare de prepoziție. Am mai pomenit altă dată de pe ("are bani pe el") și la ("la viața mea"). Un exemplu mai recent, în care prepoziția se modifică în interiorul unei locuțiuni, este foarte răspînditul la greu, cu sensul "mult, din plin, din belșug". Desigur, exista deja o sintagmă identică, însă nefixată locuționar și avînd un sens foarte diferit (substantivul greu desemnînd o "situație dificilă"): "a fi alături la greu"; "și la bine, și la greu". Formula la modă
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
la ("la viața mea"). Un exemplu mai recent, în care prepoziția se modifică în interiorul unei locuțiuni, este foarte răspînditul la greu, cu sensul "mult, din plin, din belșug". Desigur, exista deja o sintagmă identică, însă nefixată locuționar și avînd un sens foarte diferit (substantivul greu desemnînd o "situație dificilă"): "a fi alături la greu"; "și la bine, și la greu". Formula la modă la greu preia în schimb, în mare măsură, sensul locuțiunii din greu " mult, tare, adânc". Vechea locuțiune, cuprinsă
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
o sintagmă identică, însă nefixată locuționar și avînd un sens foarte diferit (substantivul greu desemnînd o "situație dificilă"): "a fi alături la greu"; "și la bine, și la greu". Formula la modă la greu preia în schimb, în mare măsură, sensul locuțiunii din greu " mult, tare, adânc". Vechea locuțiune, cuprinsă în dicționare, ilustrată prin citate clasice ("oftînd din greu, suspină"), nu se combina cu orice verb: dicționarul academic ( DA) indică o listă de posibili regenți: a ofta, a răsufla, a munci
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
clasice ("oftînd din greu, suspină"), nu se combina cu orice verb: dicționarul academic ( DA) indică o listă de posibili regenți: a ofta, a răsufla, a munci, a dormi ș.a.. Dicționarul amintește și de variante mai vechi de construcție, cu același sens, dar cu alte prepoziții: în greu ("Cîștigă bani în greu", la Dionisie Eclesiarhul) și de greu ("Au suspinat de greu", la Miron Costin); între acestea nu există însă la greu. De altfel, și folosirile actuale ale locuțiunii din greu preferă
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
deja marcat colocvial, pur și simplu prin combinația cu verbul atipic: "Târgu-Mureșul poluează din greu" (application.pontweb.ro), "sunt pasionat de știință (în general) și ca orice român (cred) urmăresc din greu la Discovery și Animal Planet" (domino.kappa.ro). Sensul cantitativ-intensiv provine, destul de transparent, din ideea de efort, de străduință pentru atingerea unui scop; ironia familiar-argotică e așadar produsă de aplicarea expresiei la procese și situații care nu implică strădanie și intenție. E posibil ca la actuala răspîndire a locuțiunilor
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
engleza (în echivalări: "pur și simplu Ťhard workerť (care muncește din greu)", lumeam.ro), dar structura prepozițională e caracteristică limbii române și autentică. La greu intră într-un tipar de locuțiuni familiar-argotice foarte cunoscute, construite cu prepoziția la și avînd sens modal: la fix, la plesneală, la derută, la oha, la mișto etc. Formula ar putea totuși să provină, în mod mai specific, din jargonul pescarilor, unde pare a fi destul de motivată ("oricare dintre primele 3 lacuri... au biban la greu
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
inconfundabili; dincolo de alte considerente - nu-mi permite nici timpul, nici spațiul, să intru în detalii - mă voi limita la stil, la scriitură. Autorii care m-au șocat de la prima frază - în calitate de traducător nu prea te poți înșela - sînt în acest sens: Herta Müller, Elfriede Jelinek, Aglaja Veteranyi și, iată, Hans Joachim Schädlich. Rar am văzut o mai fină și precisă disecție, o ciudată predilecție pentru o lume-cadavru, pe care se poate opera fără opreliști, pătrunderea aproape voluptuoasă în intimitatea detaliilor, cu
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
beleaua cu dînsul"), a scăpa de belea, a vîrî la grea belea - ca și în zicala din Dănilă Prepeleac, "tot un bou ș-o belea" (explicată în Zanne, Proverbele românilor, ca referitoare la nepotrivirea dintre soți). În limbajul familiar-argotic actual, sensul de bază al termenului, păstrat mai ales în locuțiunile caracteristice, nu s-a pierdut: "...e mult mai nașpa să fii acolo, și să dai de belea !" (forum.jurnalul.ro); "eu, dacă mai prind vreo cameră de la Televiziune, intru în belea
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
mai prind vreo cameră de la Televiziune, intru în belea, dau cu pietre" (ziarul tricolorul.ro); Dacă ai făcut poze, ai belea cu mine, să știi. Îți rup picioarele" (EZ 29.11.2004) etc. Foarte interesantă e însă convertirea cuvântului cu sens clar negativ într-o marcă a aprecierii superlative. Belea apare tot mai des cu funcția de echivalent al termenului de apreciere pozitivă, alături de mișto, cașto, meserie, marfă, super etc. Acest gen de evaluativ este în mod tipic reînnoit periodic în
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
preferința pentru un termen sau altul caracterizează perioade uneori chiar mai scurte de un deceniu. Nu știu dacă sîntem deja în etapa belea, nici dacă termenul va continua să se răspîndească; dar posibilitatea există. Oricum, fenomenul e recent: belea, cu sensul "formidabil, cel mai bun, cel mai grozav", este înregistrat deocamdată doar în ediția a II-a (din 2003) a Dicționarului de argou al limbii române de Nina Croitoru Bobârniche. În orice caz, belea coexistă cu termenii mai vechi: "marfă ești
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
și anarhistă (e bun ceea ce e rău). E în bună măsură fenomenul pe care l-a descris J. Byck, prin formula "dezagreabilul ca mijloc de întărire", într-un studiu din 1937 în care observa modificările semantice ale cuvintelor grozav (cu sensul inițial "care îngrozește"), foc ("frumoasă foc"), prăpăd, catran etc. Sens hiperbolic adesea pozitiv atribuie și rău ("frumoasă rău") sau construcția consecutivă de groază. Limbajul tinerilor, începînd de prin anii '70, a reînnoit seria prin hiperbolele negative bestial, criminal, de comă
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
măsură fenomenul pe care l-a descris J. Byck, prin formula "dezagreabilul ca mijloc de întărire", într-un studiu din 1937 în care observa modificările semantice ale cuvintelor grozav (cu sensul inițial "care îngrozește"), foc ("frumoasă foc"), prăpăd, catran etc. Sens hiperbolic adesea pozitiv atribuie și rău ("frumoasă rău") sau construcția consecutivă de groază. Limbajul tinerilor, începînd de prin anii '70, a reînnoit seria prin hiperbolele negative bestial, criminal, de comă, folosite cu sens puternic apreciativ. Devenit adjectiv, belea primește și
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
îngrozește"), foc ("frumoasă foc"), prăpăd, catran etc. Sens hiperbolic adesea pozitiv atribuie și rău ("frumoasă rău") sau construcția consecutivă de groază. Limbajul tinerilor, începînd de prin anii '70, a reînnoit seria prin hiperbolele negative bestial, criminal, de comă, folosite cu sens puternic apreciativ. Devenit adjectiv, belea primește și gradație, și comparație; retorica limbajului argotic juvenil preferă, desigur, sensul extrem al superlativului, în cele mai diferite construcții: "e prea belea mașinuța ta... sunt belea rău amândouă" (daciaclub.ro ); "este unul dintre cele
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
construcția consecutivă de groază. Limbajul tinerilor, începînd de prin anii '70, a reînnoit seria prin hiperbolele negative bestial, criminal, de comă, folosite cu sens puternic apreciativ. Devenit adjectiv, belea primește și gradație, și comparație; retorica limbajului argotic juvenil preferă, desigur, sensul extrem al superlativului, în cele mai diferite construcții: "e prea belea mașinuța ta... sunt belea rău amândouă" (daciaclub.ro ); "este unul dintre cele mai belea jocuri" (computergames.ro ); "jocul ăsta e prea belea pentru țăranii din Romania... Cel mai belea
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
superlativ expresiv cu repetiție legată: "e belea de belea, bravo omule, ești jmecher rău" (forum.kappa.ro); "belea de belea, uită-te și nu vei regreta" (rotop.ro) De altfel, belea apare (ca și groază) și într-o construcție cu sens consecutiv, de belea, cu valoare negativă sau pozitivă, uneori ambiguă: "Cel mai tare site de caterincă - am râs de m-am prăpădit - e de belea rău" (rohit.ro). Și locuțiunea de belea primește grade de comparație - "se pare că e
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
lucrurile "la noi, în Germania". Regele se-nclină și ucide este o culegere de eseuri despre condiția de marginal, dar și despre ceea ce Jean Paulhan numește "incertitudinile limbajului". Pentru că limbajul fiecărui om - demonstrează Herta Müller - are întodeauna semnificații care transcend sensul propriu al cuvintelor. Un cuvînt banal sau o expresie uzuală pot avea cu totul alte rezonanțe în cazul în care ele trimit spre amintirea unei trăiri cu înaltă încărcătură emoțională, spre o experiență care a lăsat urme în conștiință. Memoria
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
Breban nimic, scriitorul cu viață personală rămâne un străin perfect, un personaj inuman, fără slăbiciuni, fără îndoieli, altfel decît retorice, fără momente de cădere, preocupat doar să creeze, o fantoșă care nu există decât pe scena artei. Căci acesta este sensul vieții lui Nicolae Breban: Opera, Creația monumentală. Nu viața, ci "construcția magistrală a Vieții și a Ființei". De aceea opera lui Breban ia fața comunismului în aceste memorii în care umanismul creatorului ar fi trebuit să-i învingă pe fiecare
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
Vieții și a Ființei". De aceea opera lui Breban ia fața comunismului în aceste memorii în care umanismul creatorului ar fi trebuit să-i învingă pe fiecare pagină vanitatea. Abia acela ar fi fost semnul unui scriitor cu adevărat mare. Sensul vieții este cea mai slabă carte a lui Nicolae Breban și nicidecum un op autobiografic incitant, care să-ți facă poftă de romane. Dimpotrivă. Niciuna din calitățile care l-au făcut celebru nu se află aici.
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]