5,139 matches
-
scenă, întorc paginile în minte!” Acesta era, în esență, răspunsul marelui actor Philippe Noiret atunci când Bernard Pivot l-a întrebat cum își învață textele pentru teatru. Într-adevăr, dacă ar fi să ne încredem în concepția populară, memoriile noastre sunt senzoriale. Cineva este vizual pentru că are impresia că vede paginile în minte, altcineva este auditiv pentru că aude o voce care-i șoptește pe dinăuntru, un altul este olfactiv etc. Această credință, uneori modificată puțin de pedagogi, în lumina dezvoltărilor științifice, este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pentru 10% din acesta. Concluzie Studiile de laborator au arătat că există o memorie vizuală, dar aceasta are două caracteristici care i-au determinat pe cercetători să nu accepte calificarea ei drept „fotografică”, ci mai curând memorie iconică (sau memorie senzorială vizuală). Prima caracteristică a acestui tip de memorie este efemeritatea ei; calcule mai precise arată că această memorie senzorială vizuală durează în jur de un sfert de secundă. Pe de altă parte, caracteristicile vederii noastre (foveea, vezi infra, percepția vizuală
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
caracteristici care i-au determinat pe cercetători să nu accepte calificarea ei drept „fotografică”, ci mai curând memorie iconică (sau memorie senzorială vizuală). Prima caracteristică a acestui tip de memorie este efemeritatea ei; calcule mai precise arată că această memorie senzorială vizuală durează în jur de un sfert de secundă. Pe de altă parte, caracteristicile vederii noastre (foveea, vezi infra, percepția vizuală) fac astfel încât ceea ce este văzut cu o bună acuitate să nu conțină decât patru sau cinci litere. Așadar, e
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
din acest motiv, ținând de domeniul psihologiei: este vorba despre cele cinci simțuri tradiționale: pipăit, gust, miros, auz și văz. Nici ele nu sunt modalități unice (echilibrul este diferit, dar vecin cu centrii auzului), ci categorii ale mai multor modalități senzoriale ce corespund unei unități anatomice: pielea, gura, nasul, urechea și ochiul. „Vă mângâie sau vă gâdilă?” Densitatea punctelor senzitive în funcție de regiunile corpului Sensibilitățile tactile ilustrează foarte bine cele două fețe ale senzațiilor: latura subiectivă și cea obiectivă. Latura subiectivă ține
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și-a pierdut gustul. Totuși, acest lucru ni se întâmplă în mod obișnuit de fiecare dată când suntem răciți cobză. Gustul așa cum îl înțelegem în viața cotidiană și în gastronomie este, de fapt, un complex format din mai multe modalități senzoriale, dintre care mirosul constituie componenta principală. Într-adevăr, mirosul alimentelor și al lichidelor le îmbogățește considerabil gustul și dă savoare fructelor sau aromei unui vin, în special prin trecerea moleculelor parfumate pe peretele posterior al faringelui, prin retro-olfacție. Dimpotrivă, atunci când
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
exista o memorare a traseelor oculare, la fel cum exploratorul nostru și-ar aminti principalele deplasări de-a lungul unei coaste. În funcție de aceste rezultate, Norton și Stark sugerează că explorarea unei figuri determină stocarea a două categorii de informații: cele senzoriale, care sunt extrase în urma fiecărei fixări (oblice, verticale, a culorilor etc.) și corespund cu ceea ce este văzut de către fovee la fiecare fixare, și cele motorii, care sunt furnizate de deplasarea ochilor. Așadar, nu vedem în întregime un chip, un afiș
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de momentul stoarcerii, al „sfărmării” și „sfâșierii” țesuturilor ei. Ca în mai toate „proemele”257 lui Ponge, contactul se realizează inițial prin privire, o privire preocupată să înregistreze detaliul exact, însă treptat sunt antrenate în jocul analogiilor și alte registre senzoriale. Astfel, după comparația (nu foarte măgulitoare!) cu banalul burete de baie și după descrierea minuțioasă a efectelor stoarcerii, portocala este (indirect) elogiată pentru savoarea inconfundabilă a sucului, fructul revelându-și treptat alte și alte virtuți nebănuite. Căci dincolo de „groasa sugativă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ce servise la măsurători toată însemnată de Bunicul cu diversele înălțimi ale unchiului Devereux. În 1911 se oprise din crescut la un metru și optzeci de centimetrii fix272. Chiar la o lectură superficială putem remarca deschiderea acestui poem spre realitatea senzorială (elementul vizual este în mod evident privilegiat) și spre temporalitatea individuală, prin simpla rememorare. Secvențele se pot vizualiza cu ușurință: unchiul Devereux în uniforma ofițerilor canadieni, coborât parcă dintr-o fotografie de epocă, apare înconjurat de „posterele sale de student
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a acestui eu, prins în capcana unor pulsiuni contradictorii. Textele acestea lasă impresia că autorul lor s-ar afla izolat pe falia ce separă două realități: de o parte, se află concretețea obiectelor, a lumii înconjurătoare, surprinsă în latura ei senzorială, de cealaltă, o „altă realitate”, aceea distorsionată, difuză, a viziunii: Altă realitate Cum, de la un etaj Se văd Autouri Și-o lume micșorată. (TITLU) Stilul stenografic, în care eliptismul și notația prozaică dau rezultate excelente, nu poate fi separat de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
plan, în anii ’70, modelul Bacovia. În plus, cititor și traducător experimentat al poeziei anglo-saxone, Abăluță nu rămâne indiferent la strategiile și tacticile autorilor de peste Ocean, pe care le împrumută adeseori. Mișcându-se cu dezinvoltură între mai multe registre ale senzorialului, ca și Bacovia, de altfel, cu câteva decenii mai înainte, poetul nostru nu urmărește în fond altceva decât să surprindă acele insesizabile mutații ale gândului provocate de impactul obiectelor „reale” asupra unei sensibilități hipertrofiate. În acest scop, el recurge la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
persoanei să Învețe din raporturile sale cu factorii de mediu sau din propria sa experiență (Învățarea depinde și de modul de organizare a bazei de cunoștințe prealabile). Baza de cunoștințe are un rol esențial atât În procesarea secundară a informației senzoriale, cât și În toate prelucrările ce au loc prin intermediul memoriei (modul de organizare a cunoștințelor În memorie facilitează reactualizarea lor) sau atenției (ca funcție psihică, atenția, cu toate că nu are conținut informațional propriu, facilitează performanțele celorlalte procese psihice, reprezentând În fapt
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cu implicații majore În activitatea didactică desfășurată cu aceștia. Dacă, În condiții obișnuite de dezvoltare și funcționalitate normală a analizatorilor, dependența de senzații a celorlalte procese cognitive poate trece neobservată, În situații speciale de blocare, diminuare sau suprimare a canalelor senzoriale, mai ales a celor auditive și vizuale, calitatea proceselor cognitive este dependentă În mare măsură de calitatea și aportul aferențelor senzoriale. 4.1.1. Senzațiile tc "4.1.1. Senzațiile " Senzațiile sunt definite ca „procese psihice de semnalizare și reflectare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de senzații a celorlalte procese cognitive poate trece neobservată, În situații speciale de blocare, diminuare sau suprimare a canalelor senzoriale, mai ales a celor auditive și vizuale, calitatea proceselor cognitive este dependentă În mare măsură de calitatea și aportul aferențelor senzoriale. 4.1.1. Senzațiile tc "4.1.1. Senzațiile " Senzațiile sunt definite ca „procese psihice de semnalizare și reflectare, prin intermediul aferențelor unui singur analizator, a proprietăților simple și separate ale obiectelor și fenomenelor, În forma unor imagini directe, elementare” (Popescu-Neveanu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
reprezintă una dintre trăsăturile care pot fi constatate de timpuriu la copilul cu dizabilitate mentală și care va exercita o influență negativă asupra activității senzorial-perceptive și a formării În continuare a capacităților cognitive ale acestuia. În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale parțiale (hipoacuzici și ambliopi), accentul se pune pe sensibilitatea reziduală a analizatorului lezat, În vederea antrenării și dezvoltării sistematice a respectivei sensibilități În activitatea de Învățare. În acest demers, un rol important aparține mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare (inclusiv materiale didactice care să faciliteze receptarea informației școlare), precum și a exercițiilor de stimulare a analizatorului lezat pentru o mai bună corelare funcțională cu restul analizatorilor valizi. În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale profunde, la care protezarea nu mai este posibilă, accentul se pune pe stimularea susținută a funcționării celorlalți analizatori cu ajutorul cărora se realizează aportul informațional; de asemenea, sunt necesare stimularea limbajului (oral și scris), precum și prevenirea apariției și consolidării unor tulburări
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sunt necesare stimularea limbajului (oral și scris), precum și prevenirea apariției și consolidării unor tulburări secundare În planul dezvoltării intelectuale și afective, dar și În cel al structurării personalității. Cunoscând aceste realități și valorificând mecanismele de compensare, se pot obține performanțe senzoriale deosebite 1, cu implicații În mișcare, orientare și comunicare. Organizarea activității școlare trebuie să urmărească scăderea treptată, pe baza exercițiului zilnic, a pragurilor sensibilității, dezvoltarea și menținerea unei sensibilități optime a analizatorilor valizi. 4.1.2. Percepția tc "4.1
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de reprezentare). La copiii cu dizabilități, independent de categoria din care fac parte, toate aspectele menționate până acum sunt afectate, iar eficiența lor În activitatea de Învățare este diminuată semnificativ În comparație cu elevii fără dizabilități. Calitatea reprezentărilor la copiii cu dizabilități senzoriale depinde În mare măsură de calitatea reacțiilor compensatorii (mobilizarea sensibilităților reziduale, restructurarea schemelor funcționale, gradul de interacțiune a analizatorilor) și de momentul instalării deficienței; astfel, putem avea situații În care reprezentările auditive sau vizuale lipsesc, dacă deficiența s-a instalat
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
organizarea activităților de Învățare În așa fel Încât reprezentările reziduale respective (vizuale sau auditive) să fie cât mai bine conservate, pentru a le putea valorifica În cât mai multe scheme și noi structuri cognitive. Uneori, În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale, se pot Întâlni dezechilibre pseudocompensatorii Între nivelul dezvoltării reprezentărilor și cel al altor funcții psihice cu care interacționează; astfel, la copiii nevăzători, În condițiile absenței reprezentărilor vizuale și ale unei educații greșite, se poate produce o dezvoltare excesivă a vocabularului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de spațiu, timp, mișcare, orientare etc. (decalaj mare Între reprezentările efectiv existente și cunoașterea verbală). În cazul copiilor cu dizabilități intelectuale, formarea reprezentărilor se desfășoară sub influența negativă a unor afecțiuni mai puțin localizate, comparativ cu cei care prezintă dizabilități senzoriale, dar mai extinse și cu caracter mai difuz, influențând În mod negativ desfășurarea proceselor analitico-sintetice, diminuând capacitatea de abstractizare și generalizare, sensibilitatea, eficiența coordonărilor funcționale etc. Cercetările În domeniu au evidențiat câteva caracteristici ale reprezentărilor la copiii cu dizabilități mentale
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și suport, În condițiile afectării nivelului de discernământ din cauza caracteristicilor evocate anterior, poate determina, pe lângă unele dificultăți majore În procesul didactic, creșterea alarmantă a frecvenței tulburărilor de conduită cu efecte directe asupra integrării lor sociale. În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale, există premise favorabile pentru o evoluție normală a gândirii, care trebuie valorificate de timpuriu prin stimularea mecanismelor compensatorii, astfel Încât să se diminueze consecințele negative ale deprivării senzoriale specifice. La elevii nevăzători, absența intervenției timpurii conduce la formarea unor reprezentări inexacte
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
conduită cu efecte directe asupra integrării lor sociale. În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale, există premise favorabile pentru o evoluție normală a gândirii, care trebuie valorificate de timpuriu prin stimularea mecanismelor compensatorii, astfel Încât să se diminueze consecințele negative ale deprivării senzoriale specifice. La elevii nevăzători, absența intervenției timpurii conduce la formarea unor reprezentări inexacte sau false, formarea unor noțiuni lacunare, dezvoltarea unei gândiri predominant verbale, șubredă sub aspectul conținutului intuitiv-practic și al suportului operațional, adesea Îndepărtată de realitatea Înconjurătoare. La cei
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Ca și gândirea, imaginația este și ea afectată, mai mult sau mai puțin, la copiii cu dizabilități, din cauza sărăciei și caracterului lacunar al bagajului de reprezentări, insuficientei dezvoltări a limbajului și a gândirii, rigidității reacțiilor adaptative. La copiii cu dizabilități senzoriale, insuficiențele imaginației se pot datora absenței sau diminuării accentuate a unor modalități senzorial-perceptive și dificultăților În dobândirea informațiilor; la cei cu dizabilități locomotoare, imaginația poate fi afectată de unele limitări ale câmpului de acțiune care implică și limitări ale propriei
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
tipuri de Învățare: Învățare asociativă (de asociere a unui stimul cu altul, după diferite criterii: contrast, similitudine, succesiune, simultaneitate etc.); Învățare prin repetiție (prin repetarea aceleiași acțiuni). În funcție de principalele procese psihice implicate, se cunosc mai multe tipuri de Învățare: Învățare senzorială, Învățare cognitivă mentală, Învățare prin acțiuni intelectuale (Piaget), Învățare bazată pe impuls emoțional (Spence). Pentru dezvoltarea personalității și pentru dezvoltarea psihică În general, Învățarea are un rol decisiv, pentru că, În esență, cu ajutorul ei dobândim noi comportamente. Între Învățare și celelalte
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
expertiză și evaluare va avea În vedere tipurile de deficiență determinate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), respectiv: - deficiențe intelectuale; - alte deficiențe ale psihismului; - deficiențe ale limbajului, vorbirii și comunicării; - deficiențe auditive; - deficiențe ale aparatului ocular; - deficiențe ale altor organe senzoriale; - deficiențe ale scheletului și ale aparatului de susținere; - deficiențe estetice (privesc aspectul fizic, postura, mersul); - deficiențe ale funcțiilor generale senzitive; - alte deficiențe. Evaluarea capacității de Învățare, precum și evaluarea periodică a stării de progres/regres În dezvoltarea biopsihoeducațională a copilului/elevului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prin valorificarea altor resurse existente la nivelul comunității (centre de zi, asociații sau grupuri de părinți, organizații umanitare sau de sprijinire a persoanelor aflate În dificultate etc.), și mai puțin prin implicarea școlilor obișnuite 1. În cazul elevilor cu deficiențe senzoriale sau fizice, considerați ca fiind normal dezvoltați din punctul de vedere al potențialului intelectual, adaptarea curriculară se realizează prin extensiune, adică În curriculumul comun tuturor categoriilor de elevi sunt introduse o serie de activități suplimentare specifice, care vizează cu precădere
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]