5,267 matches
-
a fi întrebuințate în locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul în care au dobândit această destinație". Bunurile imobile prin obiectul la care se aplică cuprind toate drepturile al căror obiect este un imobil. Aceste bunuri vizează: uzufructul lucrurilor imobile, servituțile, acțiunile care tind a revendica un imobil (art. 471 din Codul civil de la 1864). Se includ aici, de exemplu: acțiunile privind valorificarea drepturilor imobiliare (acțiunea în revendicare a unui imobil, acțiunea confesorie a unui uzufruct privind imobilul, acțiunea ipotecară, acțiunea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
revendica un imobil (art. 471 din Codul civil de la 1864). Se includ aici, de exemplu: acțiunile privind valorificarea drepturilor imobiliare (acțiunea în revendicare a unui imobil, acțiunea confesorie a unui uzufruct privind imobilul, acțiunea ipotecară, acțiunea în reclamație a unei servituți) acțiunea în nulitatea înstrăinării unui imobil, acțiunea în rezoluțiunea vânzării unui imobil, acțiunea în revocarea donației unui bun imobil, acțiunea în reducțiunea unei donații de imobil. În noul Cod civil această categorie de bunuri își are reglementarea în art. 542
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cât acest decret a fost în vigoare. În acest sens, art. 21 din Decretul nr. 167/1958 prevedea în mod expres că: "Dispozițiile decretului de față nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitație, servitute și superficie; în aceste cazuri se va aplica Codul civil de la 1864, art. 1890". De asemenea, Decretul nr. 167/1958 nu cuprindea nici norme generale privind calculul termenelor de prescripție, care se sprijineau, de asemenea, pe dispozițiile Codului civil de la
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sub incidența Decretului nr. 167/1958. Acest fapt rezulta cu claritate din dispozițiile art.21 al decretului menționat, care prevedea că: "Dispozițiile acestui act imperativ nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct 567, uz, abitație, servitute și superficie. Și practica judiciară 568 s-a menținut în mod constant, pe linia neaplicării acestui decret acțiunilor care aveau ca obiect drepturi reale prevăzute la art. 21 din Decretul nr. 167/1958. Interpretând "per a contrario" dispozițiile acestui articol
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acțiunea în revendicare întemeiată pe dreptul de proprietate, în delimitarea domeniului prescripției extinctive este necesară și abordarea unor aspecte privind dezmembrămintele dreptului de proprietate. dreptul la acțiunea confesorie (prin care se pretinde un drept de uzufruct, uz, abitație sau de servitute asupra bunului altuia) era, în reglementarea anterioară, supus prescripției extinctive de 30 de ani prevăzută de Codul civil de la 1864584 (art. 1890). dreptul la acțiunea posesorie (prin care se urmărește apărarea posesiunii imobilului) se prescrie în termen de 1 an
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fi intentată de posesor indiferent dacă acesta este sau nu și proprietarul acelui imobil. reamintim că dreptul la acțiunea negatorie este imprescriptibil (prin acțiunea negatorie, proprietarul cere încetarea exercițiului nelegitim asupra bunului său, al unui drept de uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie). VIII.5. Termene de prescripție extinctivă VIII.5.1. Noțiune Nu există o definiție legală a termenului de prescripție, de aceea a revenit doctrinei și practicii sarcina acoperirii acestei lacune. Potrivit definiției formulate în literatura de specialitate, termenul de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prescripție trebuie reținut și termenul de 30 de ani prevăzut de art. 1890 din Codul civil de la 1864. El se aplica drepturilor reale principale exceptate de art. 21 din Decretul nr. 167/1958 (dreptul de proprietate 599, uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie). Nu putem încheia discuția privind termenele generale de prescripție, fără a aduce în discuție situația juridică a Decretului nr. 167/1958, așa cum a evoluat în timp întrucât la art. 3 al. 1, acest act normativ prevedea termenul de 18
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
12-15. 68 Noul Cod civil enumeră categoriile de drepturi reale care s-au conturat de-a lungul timpului în doctrina și practica dreptului: dreptul de proprietate, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitație, dreptul de servitute, dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul de folosință, drepturile reale de folosință, alte drepturi cărora legea le recunoaște acest caracter (art. 551). 69 G. N. Luțescu, Teoria generală a drepturilor reale, București, 1947, p. 49. 70 Legea nr. 213
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
art. 113 al. 4 din noul Cod de procedură civilă, care consacră regula "lex rei sitae". 73 Curtea Supremă de Justiție dec. civ. nr. 1767/1992, în V. Bogdănescu, op. cit., p. 23. Pentru deosebirile dintre servituțiile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituții (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de vechiul Cod civil în art. 620-643. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sitae". 73 Curtea Supremă de Justiție dec. civ. nr. 1767/1992, în V. Bogdănescu, op. cit., p. 23. Pentru deosebirile dintre servituțiile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituții (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de vechiul Cod civil în art. 620-643. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor dreptului de proprietate. A se vedea, pentru noua reglementare în materia servituțiilor
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
73 Curtea Supremă de Justiție dec. civ. nr. 1767/1992, în V. Bogdănescu, op. cit., p. 23. Pentru deosebirile dintre servituțiile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituții (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de vechiul Cod civil în art. 620-643. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor dreptului de proprietate. A se vedea, pentru noua reglementare în materia servituțiilor, art.
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Pentru deosebirile dintre servituțiile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituții (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de vechiul Cod civil în art. 620-643. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor dreptului de proprietate. A se vedea, pentru noua reglementare în materia servituțiilor, art. 255 și urm., din noul Cod civil. 74 Autori de prestigiu califică acțiunea de grănițuire ca
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nu face" debitorul care a încălcat-o este dator a da despăgubire pentru simplul fapt al contravenției". 130 Gh. Beleiu, op. cit., p. 84. 131 Ibidem. 132 M. Nicolae, Prescripția extinctivă, Editura Rosetti, București, 2004, p. 577. 133 Pentru deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
încălcat-o este dator a da despăgubire pentru simplul fapt al contravenției". 130 Gh. Beleiu, op. cit., p. 84. 131 Ibidem. 132 M. Nicolae, Prescripția extinctivă, Editura Rosetti, București, 2004, p. 577. 133 Pentru deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
op. cit., p. 84. 131 Ibidem. 132 M. Nicolae, Prescripția extinctivă, Editura Rosetti, București, 2004, p. 577. 133 Pentru deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor (de regulă a folosinței) dreptului de proprietate. 134 L. Joserand, vol
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
p. 84. 131 Ibidem. 132 M. Nicolae, Prescripția extinctivă, Editura Rosetti, București, 2004, p. 577. 133 Pentru deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor (de regulă a folosinței) dreptului de proprietate. 134 L. Joserand, vol. I
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor (de regulă a folosinței) dreptului de proprietate. 134 L. Joserand, vol. I, pp. 195-197, apud. I. P. Filipescu, Dreptul de proprietate și alte drepturi reale, București, 1996, p. 24; E.
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nr. 27/1992. 137 Obligațiile "propter rem" menționate au caracter legal, dar asemenea obligații pot izvorî și din acordul de voință al părților. Așa, spre exemplu, obligația pe care și-o asumă proprietarul unui fond aservit, cu ocazia constituirii unei servituți de trecere, de a efectua lucrările necesare exercițiului servituții, este o obligație "propter rem" născută din voința părților. Pentru detalii, a se vedea, I. Albu, Privire generală asupra raporturilor de vecinătate, în R.R.D. nr. 8/1984, p. 30. 138 O.
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
caracter legal, dar asemenea obligații pot izvorî și din acordul de voință al părților. Așa, spre exemplu, obligația pe care și-o asumă proprietarul unui fond aservit, cu ocazia constituirii unei servituți de trecere, de a efectua lucrările necesare exercițiului servituții, este o obligație "propter rem" născută din voința părților. Pentru detalii, a se vedea, I. Albu, Privire generală asupra raporturilor de vecinătate, în R.R.D. nr. 8/1984, p. 30. 138 O.G. nr. 27/1992; Gh. Beleiu, op. cit., p. 84
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1958 și republicat în M.O. nr. 11/1960, cu modificările ulterioare impuse de art.25 și 26 ale acestui decret. Art. 21 al aceluiași decret nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitație, servitute și superficie. 542 Art. 1888 prevede că: "Ziua se împarte în 24 de ore. Ea începe la miezul nopții și se finește la miezul nopții următoare". 543 Codul aerian aprobat prin O.G. nr. 29/22 aug. 1997, republicat în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
just titlu pe care să se întemeieze posesia utilă a posesorului. 577 Pentru identitate de rațiune trebuie relevată, imprescriptibilitatea dreptului la acțiunile negatorii (prin care proprietarul cere încetarea exercițiului nelegitim asupra bunului său, al unui drept de uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie). Ca și acțiunea în revendicare, acțiunea negatorie este reglementată pentru prima oară în art. 564 al. 1 din noul Cod civil care prevede că "proprietarul poate intenta acțiunea negatorie contra oricărei persoane care pretinde că este titularul vreunui drept
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
tipograf al unui ziar scria în foaia sa: "Este bine cunoscut faptul că nuvelele sunt apreciate în toate colțurile lumii" (citat în Andrews, 30). Abia odată cu progresul academiilor de literatură elitistă, romanul a fost împins (presat) într-un soi de servitute față de literatura esențializată, negându-i-se intenția epistemologică primară mult mai robustă și liberă în manifestarea forțelor voliționale. Bakhtin se apropie de adevăr în afirmația despre fluidul romanului și natura indeterminată. Pentru că Bakhtin nu menționează în mod special jurnalismul literar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dirijist al Ministerului de Finanțe (mamut ineficient, marcat de birocrație și lentoare, când nu chiar de reavoință) și asta, în principal, prin trasarea cât mai exactă a autorității sale, căci, un ministru, oricâtă bunăvoință ar avea, nu poate acționa în afara servituților și constrângerilor desenate de lege. Aici și este, de fapt, punctul-cheie al tuturor problemelor noastre: cei care au făcut până acum legile, parlamentarii, au manifestat mai curând o mentalitate de infractori vicleni, prin construcția unor texte confuze și interpretabile (cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
caz. Acesta e, în sine, un subiect care merită o dezbatere, însă nu despre asta vreau eu să vorbesc aici. Cred, totuși, pentru viitor, că o selecție a unui consiliu de coordonare, bazată pe competență, și nu pe amiciție sau servituți, ar fi de dorit. Se face, de asemenea, prea des, confuzia între prestigiul literar (sau muzical, artistic, publicistic etc. - oricum discutabil și subiectiv, mai ales în ceea ce îi privește pe contemporani) și competența strategic-administrativă ca atare. Capacitatea de a gândi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în 1399, expediție descrisă de mulți cronicari turci . Iată cum relatează: „Iflak, care de multă vreme se găsea în rândul celor ce plăteau kharadj (haraci) și era dintre aceia care dădeau soldați sultanului, care niciodată nu a ieșit din făgașul servituții și al supunerii, prin vești ticluite, prin zvonuri fără temei și prin vorbe mincinoase și lăudăroase, acest necredincios ignorant a fost abătut de pe calea cea dreaptă. A fost împins și a ajuns să distrugă și să jefuiască unele provincii din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]