2,502 matches
-
1973). Μ Țin la bucuriile și la tristețile mele mai mult decât la orice pe lume, deoarece de conținutul lor sunt doar eu răspunzător; ce valoare ar mai avea aceste bucurii și tristeți, dacă rădăcinile lor nu și-ar trage seva din biografia sufletului meu? Μ Nu e bine să lăsăm să fim priviți prea de aproape: riscăm să-i satisfacem astfel privitorului plăcerea răutăcioasă de a ne vedea, În primul rând, defectele și de a ni le prezenta cu plăcere
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dimensiunea picăturilor de apă), halourile (mic sau mare, în funcție de tipul de cristal de gheață din nori), aura, spectrul din Brocken etc. III.2 Clasificarea apelor naturale "Apei a spus marele Leonardo i-a fost dată puterea magică de a deveni seva vieții pe Pământ". În natură, apa se găsește sub toate stările de agregare:solidă(gheața, zăpadă,grindină),lichidă(apa de ploaie,ape subterane,oceane,mari,fluvii,râuri, etc.), gazoasă(vapori de apa din atmosferă). Se mai găsește în organisme animale
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Și apa naturală se caracterizează printr-o tensiune superficială mare, a cărei principală consecință este capilaritatea: apa se ridică cu mare ușurință nu numai în sol, în capilarele rădăci nilor, ci transportă sărurile nutritive până la frunze, unde are loc fotosinteza. Seva urcă în capilare cu atât mai ușor cu cât diametrul capilarului este mai mic. Capilaritatea este proprietatea căreia i se datorează nutriția plantelor și a animalelor. Reia experiența de mai sus, înlocuind apa cu soluțiile unor săruri, de preferință colorate
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
acoperirea caselor; la fructe - hrană pentru oameni și animale domestice; la crengi - Întrebuințate ca și culcuș pentru animale, pentru construirea gardurilor sau la aprinsul focului ori ca prăjini; la scoarță și rădăcini - utile pentru producerea de medicamente și vopsele; la seva din care se extrăgeau rășini și așa mai departe. Fiecare specie de arbori și fiecare parte a unui arbore, În fiecare etapă a evoluției sale, are anumite caracteristici și o anumită Întrebuințare. Următorul fragment din textul explicativ de la articolul „ulm
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
permis autoarei să vadă dincolo de ceea ce Lenin considera a fi eșecuri și căi fără Întoarcere. Atunci când scria despre evenimentele din 1905, ea accentua faptul că „după fiecare val puternic de acțiune politică, rămâne un sediment fertil, din care Își trag seva o mie de rădăcini ale luptei economice”. Analogia cu procesele organice sugera atât autonomia, cât și vulnerabilitatea acestora. Extragerea unui anumit tip de grevă din țesutul viu al mișcării proletare pentru a-l folosi drept instrument Însemna punerea În pericol
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
polemici în presa literară interbelică (1984) ș.a. Monografiile consacrate publicațiilor „Revista română”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Revista contimporană”, „Convorbiri critice”, „Falanga literară și artistică”, „Cuvântul liber” sunt instrumente de lucru utile istoricului literar. În bună parte, de aici își trag seva studiile din Convergențe (2003), o sinteză asupra perioadei postpașoptiste, cu interpretări și date noi despre V. Alecsandri, G. Barițiu, B.P. Hasdeu, A.I. Odobescu, Radu Ionescu, Anghel Demetriescu, Ștefan C. Michăilescu, D.A. Laurian ș.a. Totodată, a editat operele unor scriitori clasici
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
lăutarilor și cântăreț al pribegilor, I. e un precursor al lui O. Goga, superficial însă, lipsit de freamătul dinamic al acestuia. Variațiuni în manieră sentimentală de romanță, cobzarul „mândru cerșetor”, lăutarul amintind „gloria trecută” sunt doar simple umbre. Deficitul de sevă este evident. Alte tablouri se salvează parțial ca schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
de rezistență rămâne lucrarea Trecute vieți de doamne și domnițe (volumul I a fost premiat de Academia Română). Subiectele, pe cât de inedite pe atât de captivante, se derulează în povestiri pline de nerv și de culoare, susținute de un limbaj cu sevă arhaică. O vastă galerie de doamne și domnițe, urmărite de la primii voievozi până la Unirea Principatelor, se perindă pe fundalul unei istorii zbuciumate. Memorabile rămân, de pildă, figura Chiajnei sau a Elisabetei Movilă ori sfârșitul cumplit al domniței Ruxanda, frumoasa fiică
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
și 1995 este director al revistei pentru copii „Ariel”. Colaborează la revistele „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, „Viața românească”, „Tomis”, „Argeș” ș.a. Debutează cu poezii în 1955, la revista „Tânărul scriitor”, iar prima lui carte, Germinații, apare în 1967. Pământul, seva, semințele, tablourile idealizat bucolice preamăresc aici un comunism imaginat după o rețetă încă în uz. Depășind aceste imagini conformiste, de vagă orientare tradiționalistă, dar și neoromantică, declamativă, G. se arată în Altare de iarbă (1969) un autentic poet htonic, încercând
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
scriitoricești elocvente pentru tipul de sensibilitate al poetei, deschis către celebrarea plenitudinii vitale. Următoarele două culegeri, Poezii (1967) și Iarba timpului (1968), sunt mărturia poetică a unei vieți în confruntare cu suferința, cu presimțirea morții. Poemele tipărite postum își trag seva, cum s-a observat, „din încordata veghe a minții și a sufletului, ostatecii unui trup condamnat să-și convertească prea devreme dorințe și bucurii de tot felul în neliniști, în presimțiri și sumbre chemări dinspre abisurile neființei” (Geo Șerban). Suferința
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
omului, trimite de fapt la una din fețele „diabolice” ale romantismului. În Noaptea de mai integrarea omului în ritualul zămislitor al naturii se sublimează în nota de idealitate a speranței, care renaște și crește în suflete cu impetuozitatea și exuberanța sevelor de primăvară: „Și-n aeru-mbătat de roze sfidez atingerea durerei/ Cu cântece nălucitoare cum sunt candorile de crin”. Beția odorifică nu a devenit încă o tehnică a introducerii în extaz, ca în Rondelurile rozelor, ci trădează și ascunde farmecul imaterial
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
ca și de hotărârea lor de a evita provocarea unor tensiuni într-un mediu și așa agitat de controversele monofizite. Speculația cristologică și raportarea la Calcedon lipsesc, însă spiritualitatea centrată pe figura lui Cristos și pe imitarea lui își trage seva (așa cum a subliniat L. Perrone) dintr-o adâncă reflecție teologică bazată pe meditația asupra Scripturii. Cuvintele Părinților din deșert și - însă pe locul al doilea - Scriptura sunt recomandate ca baze ale vieții spirituale, iar asceții manifestă o evidentă rezervă față de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
capacitatea autorului de a asimila, fără ostentație, principalele orientări ale liricii românești din prima jumătate a veacului al XX-lea. În placheta Anotimpuri aprinse (1982) apare mai pregnantă apartenența sa la tipologia poeților „meridionali”, dornici de soare, angajați afectiv: „Urcă seva din pământuri, clocot verde, crud, / plesnesc la soare mugurii-n băgrini și-n dud. Ce păienjenișuri toarce cerul peste vii, / destrămare lentă, fulgi de păpădii ?” (Clopotul din mine cântă). Comparat adesea cu Aron Cotruș, G. este un poet important în
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
Se simte uneori artificiul care ia locul spontaneității, aspirația stilistică putând fi înșelată de excese și prețiozități. Bombasticismul liric caracterizează, în astfel de cazuri, unele enunțuri: „Critica se îmbată de robustețea mirosurilor florale, de coloritul fascinant al poeziei, care corespunde sevelor telurice pulsând în ospitaliera geometrie vegetală.” Alteori, ostentația erudiției lexicale conduce la stridențe: „nucleu uberos”, „vânt vernal”, „verb domptat”, „sicitate ironică”, „luciditate elansată”, „sublim flamboaiant” etc. Pregnanța discursului critic scade considerabil în atare circumstanțe, sufocată fie de umbra densă a
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
fi simple și clare. Ele vin dinspre Jean-Pierre Richard, Jean Starobinski, Benedetto Croce, Georges Poulet sau Gaëtan Picon și se pot rezuma în câteva enunțuri sumare. Critica este parte constitutivă a literaturii și „devine mai opulentă și ramificată rodind din sevele extrase din literatură.” Oficiul critic este deschis „impregnării poetice”, căci „expansiunea duhului intelectual este echilibrată de infuzia lirică”. G. pledează, pe urmele lui E. Lovinescu, pentru critica „spontană”, întemeiată pe intuiție și spirit simpatetic. Fără a le respinge cu totul
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
cu onestitate și curaj chiar și după 1989, când o asemenea atitudine era blamată de mediile intelectuale, intențiile cărții sunt declarat polemice, cu o dublă finalitate în timp - una generală și una imediată. În studiile din primul volum autorul află seve revigorante în moștenirea clasicilor. De aceea năzuiește să readucă în actualitate personalități ale Franței de odinioară, alături de „adevărații” scriitori ai Franței de azi, pentru a susține permanența umanismului în lume, rolul literaților francezi în promovarea idealurilor morale și sociale. O
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
obligatorie încărcătură simbolică. Printr-un soi de „ploaie amară” izbăvitoare, trece, de pildă, Ciu Ispas, adolescent rebel plecat în căutarea propriei identități; în cele din urmă ajunge pe un șantier, unde își găsește și o soție. Substanța epică își trage sevele atât din analiza psihologică (realizată prin modalități standard ca monologul interior și retrospectiva), cât și din radiografierea mediilor parcurse de personaj. Aceeași problematică formează armătura și în romanul Cu pieptul în bătaia vântului (1980), doar că acum autorul dorește să
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
critice) la determinismul economic marxist. „Poem filosofic” situat la egală distanță de perspectiva sentimentală, ca și de cea sceptică sau cinică, Existența tragică poate fi revendicată și de literatură, grație vibrației ideilor („idei trăite”), „stării emoționale” (ce le încarcă de seva autenticului), cât și deschiderii problematicii, interesând direct și în mod major întregul câmp umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția conform căreia „existența este și rațională și
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
făcut și prelucrări de vodeviluri franțuzești. Lucrarea Șezătorile la țară s-a pierdut, la fel ca și Réflexions politiques, écrites dans la prison d’Edimburg. Miezul ideilor sale despre literatură stă - în spiritul „Daciei literare” - în credința că, trăgându-și sevele din istorie, din realitatea autohtonă, din creația populară, ea cată să fie „expresia vieții unei nații”. Prețuitor al tradiției, ideea moștenirii culturale („clironomia părintească”) apare, la el, ca o consecință firească. Pe de altă parte, precursor al junimismului prin criticismul
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
unei activități economice particulare. Trebuie interzis oricărei activități economice, indiferent de cât de lucrativă sau benefică ar putea fi, să compromită integritatea sistemelor care suportă viața, sisteme care formează biosfera indivizibilă În care cu toții trăim și din care ne tragem seva. În acele cazuri În care există evidență rezonabilă, dar neconvingătoare, că un anumit experiment științific, aplicație tehnologică sau produs poate provoca daune importante oricărei părți a biosferei, principiul precauției joacă rolul de paznic, asigurând că societatea nu va acționa În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o carte întreagă, Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie (1942), pentru a-l plasa pe poetul de la Lancrăm „în rândurile filosofilor anticreștini”. Filocalia este [...] - datorită tălmăcitorului ei - un monument al limbii românești, o limbă curată, nutrită de seva roditoare a arhaismului necesar, o limbă pe care ar trebui s-o consulte și poeții români, chiar și gânditorii, deoarece multe dintre noțiunile de morală depășesc cadrul duhovnicesc pentru a se impune limbajului modern. De la traducerea în românește a Bibliei
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
o „reverie intelectuală calmă și luminoasă”, și se referă la un „sentiment al matinalului”, provenit dintr-o luminozitate când bogată, rembrandtiană, când aerată, vermeeriană, constituind nota distinctivă la S. „Aceasta este colina raiului negreșit; / din ea cresc ierburi înalte cu seve bogate,/ flori solitare, heraldice plante/ și frunza de viță ce cântând se zbate,/ smucindu-și zdrențuitul veșmânt, întorcându-l pe dos, ocrotind ciorchinii.../ Și iată, aracii strigoi care se-nmlădie și se pleacă/ spre a iscodi grelele poame ce-și
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
controversei origeniste, ca și de hotărîrea lor de a evita tensiunile într-un mediu și așa agitat de controversele monofizite. Speculația cristologică și raportarea la Calcedon lipsesc, însă spiritualitatea centrată pe figura lui Cristos și pe imitarea lui își trage seva (așa cum a subliniat L. Perrone) dintr-o adîncă reflecție teologică bazată pe meditația asupra Scripturii. Cuvintele Părinților din deșert și - însă pe locul al doilea - Scriptura sînt recomandate ca baze ale vieții spirituale, însă asceții manifestă o evidentă rezervă față de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Vin-o în brațele mele. NICIODATĂ Niciodată nu vom uita Ceea ce ni se pare Că s-a petrecut demult. Rămân fragmente De sentimente Agățate Între nișele Zidurilor vremelnic prăbușite, Care așteaptă și visează La clipe când totul Va reînvia Și seva Porni-va Pe reînnoite cărări. CRED Da, cred în tine. În ce-ai fost, Ce ești Și fi-vei în veci. Așezare sfântă, Tu ne-ai chemat Și ne-ai apărat, Când alții ne-au urgisit. Tu ne-ai dat
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
preschimbă în hieratism, după cum întreaga expresie a chipurilor se rezumă la privire și, în particular, la ochi. Tușa însăși se diafanizează, substanța cromatică se evaporă și ea, iar în locul lor apar linia, punctul și emulsiile transparente. Viziunea grea, încărcată de sevele imanenței și, în ultimă instanță, tipică pentru o privire de pictor, este radical înlocuită cu una de grafician. Golul capătă o pondere covîrșitoare, aerul circulă nestingherit prin interstiții, iar muzicalitatea compozițiilor, cu ritmurile ei impalpabile, excită eterul și îl pregătește
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]