2,840 matches
-
le-au aruncat în ieșitoare”). Și boierii îi suprimau pe Domni Violența dominatoare - proprie și comploturilor boierești ce se țineau lanț, dobândirea puterii dovedind o capacitate de mobilizare neistovită -, care sfida autoritățile (pe cea temporală, ca și pe cea spirituală), sfida cutumele și dispozițiile legii (când aceasta a început să funcționeze), îngăduia și suprimarea Voievozilor. Suprimări preparate uneori prin uneltiri și conspirații complicate - cu „centrii” înăuntrul hotarelor țării sau în afara lor -, așteptate deci, surprinzătoare alteori, acordând preponderență aleatoriului și accidentalului în locul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unor valori. Ori, aceasta este mai mult decât o simplă eroare sau neatenție, este o vinovăție. În aceste situații, conștiința morală va acuza fapta, iar gândirea reflexivă va formula sentința. Orice Îndrăzneală care, fie că Încearcă să Înșele, fie că sfidează, depășind limitele permise sufletește și moral, este pedepsită. Nesăbuința, aroganța vor schimba cursul existenței, azvârlind-o, prin stigmatul vinovăției, În registrul tragicului. Orice nesocotire a unor legi morale va duce inevitabil la suferință, la regrete. În mod egal Însă, conformarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă de rațiune, este expresia unei atitudini care sfidează sau chiar refuză valorile și normele morale? Aparent da, dar, În fond, lucrurile stau cu totul altfel. Satisfacerea dorințelor este o nevoie fundamentală pentru individ. Dorințele nu pot fi ocolite. Ele pot fi controlate, reduse la nivelul minim necesar, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tinerii îndrăgostiți din tragedia shakespeariană. Dintr-un mesaj găsit în ciudatul cufăr, perplecșii martori ai întâmplării află că un alchimist din Evul Mediu a izbutit să conserve trupurile îndrăgostiților din Verona. Interpreții rolurilor principale se burzuluiesc, în virtutea rutinei lor, care sfidează bunul simț și, în fond, potrivirea cu natura. Ei nu pot concepe ca rolul lui Romeo să fie jucat de un băiețandru de nici optsprezece ani, iar cel al Julietei de o fetișcană de nici paisprezece. Din pricina unei gafe a
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
valorilor consacrate, ATN, 1977, 2; Al. Piru, Rebreniana, LCF, 1977, 11; George, Sfârșitul, II, 34-38; Pillat, Itinerarii, 357-358; Ungheanu, Lecturi, 330-335; Ștefan Cazimir, „Citind, recitind...”, RL, 1983, 3; Z. Ornea, G. Topîrceanu, „Scrieri”, CNT, 1983, 17; Mircea Anghelescu, „Ocarte bună sfidează moartea”, T, 1983, 4; Ștefan Cazimir, Romane epistolare, RL, 1984, 30; Șerban Cioculescu, Duiliu Zamfirescu, epistolier, RL, 1984, 38; Nicolae Mecu, Un epistolar de excepție, VR, 1984, 12; Anghelescu, Lectura, 114-124; Teodor Vârgolici, Duiliu Zamfirescu în corespondență, VR, 1987, 1
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
ziar), sub „redacția” lui Camil Petrescu și condus de „un comitet” din care sunt deconspirați pe parcurs inginerii Virgil Ionescu și Petre Cătunaru (acesta și cu veleități literare). Publicația, cu profil ferm definit de cultură social-ideologică și artistică, se declară - sfidând eticheta de utopie - animată de o idee-forță: militantismul pentru construirea unei conștiințe de clasă a intelectualității și pentru solidaritatea de breaslă. Promovându-se modelul francez al recent înființatei (decembrie 1923) Confédération Internationale des Travailleurs Intellectuels, se susține federalizarea tuturor asociațiilor
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
a trei opoziții secundare: natură/om, natură/civilizație, trecut/prezent. Fără a oferi o imagine radical nouă asupra lui Sadoveanu, cartea se individualizează îndeosebi prin coerența viziunii de ansamblu, chiar dacă aceasta este obținută uneori prin fagocitarea sau ignorarea exemplelor care sfidează „schema”. Pe un tipar relativ asemănător se structurează și Opera lui I. L. Caragiale (I, 1977), unde cartografierea universului literar este precedată de o minuțioasă radiografie a receptării critice. Se compartimentează cu sistemă opera, combinând criteriile generic, tematic și valoric și
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
al obscurității oraculare, o inimitabilă, princiară gesticulație, un ceremonial de zile mari, un mod de „a face ordine” și de a stabili ierarhii printre cuvinte, printre lucruri, un mod de a veni în întâmpinare și în același timp de a sfida așteptările; nu se poate face abstracție de acest mod de existență al „ conținutului” poeziei sale. Cu atât mai izbitor, cu cât poetul însuși pare a face abstracție de el; dar gestul renunțării, vorbele prin care aduce la cunoștință că a
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
A semnat și cu numele real sau cu pseudonimele Peter Quince și Cydonius. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1998), Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (2002, 2003) ș. a. Congener prin formație cu optzeciștii, iar prin manifestare cu nouăzeciștii, V. sfidează atât livrescul programatic al primilor, cât și directețea brutală a celorlalți. Fără a cunoaște rupturi sau metamorfoze majore, formula sa lirică - dezvoltată în Exil în orașul imperial, Melancolii retorice (1994) și în ciclurile Grădina gutuiului singur și Jelna din antologia
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
pasărea venirii” și „pasărea plecării”, un fel de a spune că viața și moartea își dau mâna, polarizând ființa poetului. Motivul mioritic al predestinării devine un topos al liricii sale. Debutul cu Primii fulgi se află sub semnul temerității: poetul sfidează canoanele încetățenite recurgând la versul liber, care la acea oră stârnea rezerve. Omul își reazemă „fruntea de umărul soarelui” (figură de stil frecventată în epocă), iar ființa lui își resensibilizează raporturile cu cosmosul. V. promovează chiar de la început o poetică
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
îmbrace cutare formă [...], a limita poezia înseamnă a o ucide”; „Opera de artă trăiește numai prin ignorarea tuturor regulilor cunoscute”. În loc de a se integra în orizontul de așteptare al virtualilor consumatori, arta își îndeplinește menirea tocmai prin aceea că îl sfidează, îl violentează: „Gustul, ochiul, urechea spectatorului trebuiesc neîncetat violate”. Fiind „înainte de toate inventator”, adevăratul artist nu poate admite „o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» -, știind bine că, așa cum puțin le pasă vântului, legumei sau omizii de
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
adeseori chiar strangulat (în Invitație la bal, spre exemplu) de inteligența estetică. Poetul se autoconstruiește în limbaj prin destructurarea discursului. În izbitoare contradicție cu propriile pledoarii patetice pentru constructivism și integralism, pentru „ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală”, el sfidează orice construcție, cedând inițiativa nu cuvintelor, ca dadaiștii, ci fanteziei, unei frenezii nesupravegheate cel puțin la prima vedere. De aici rezultă erupții de imagini analoage focurilor de artificii, fenomen similar celui din lirica lui Ion Vinea, dar de o violență
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
măsuri de severitate nu aduc un spor de avantaje privind disciplinarea copilului, acțiunile coercitive repetate, uneori lipsite de logică, sau motivație socială, conduc și ele la creșterea agresivității și ostilității copilului, producând tensiuni și conflicte inutile între părinți și copii. Sfidând tot ceea ce se știe despre măreția sentimentelor parentale, în contrast cu atitudinea protectoare a majorității părinților care au o relație normală cu copiii lor, se situează și părinții agresivi, puțini la număr, care trebuie depistați și demascați, iar copiii victimele agresiunii lor
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
decât Umilința”. Asemenea lui Al. Macedonski, dintre „poeții blestemați” autohtoni, autorul Orei fantastice trăiește, tot timpul, cu sentimentul valorii sale paradoxale, neînțeleasă de contemporani. Dar atitudinile pe care le afișează nu sunt agresiv trufașe, provocator orgolioase, ofensive. „Îngerul vagabond” nu sfidează „soarta nendurată”, nu se proclamă, cu aroganță, „puternic împărat”, nu se visează mergând spre „cetățile albe” ca emir, ci își asumă condiția singurătății umile: „Am rămas în orașul meu singur/ ca o pasăre ucisă de săgeți”, se simte „atât de
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
zarzavaturi sfrijite, pline cu pământ de flori, produse la care nici nu visai. Bere, de exemplu. La mercerie găseai ulei. La tutungerie găseai cărți și Cico. La electrice găseai alte alea. Dislocarea din „locurile tradiționale” îmbrăca aspecte absurde, grotești, care sfidau, programatic și „inventiv”, orice raționalitate. Trebuia numai să fii informat, să-ți faci prieteni, cunoștințe, relații în lumea vânzătorilor. Totul pe sub tejghea, „pe sub mână”. Existau cozi-gigant și la cărți - la anumite cărți, cele cu „șopârle”. Maică-mea avea o prietenă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
denigrarea, blamarea, batjocorirea oamenilor de știință în fața întregii țări. Într-o asemenea situație, mai mulți cercetători au avut cutezanța de a se adresa justiției: mare a fost deznădejdea când cercetătorii adevărului științific s-au pomenit în fața unor instanțe juridice care sfidau orice document, martor, fapt, chiar orice argumente ale cetățeanului nedreptățit de statul totalitar. S-a mers din instanță în instanță, s-au făcut adresări la Marea Adunare Națională, la Procuratura Generală. Calvarul avea să continue până la căderea regimului. Deși ultimul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primit răspunsul că hotărârile judecătorești din anii ’80 au fost temeinice și legale și, respectiv, că a „expirat termenul legal”. Aceste disfuncții ni se par dezonorante pentru instituțiile statului de drept, ca și faptul că unii dintre cei care au sfidat adevărul și au încălcat legile țării, ne-au umilit și terorizat după bunul lor plac ne sfidează în continuare. Martie 2004 Ce mai este Meditația Transcendentală? (Genoveva Pogorilovschi) Ceva despre care aș prefera să comentez cu melancolie peste vreo treizeci
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
expirat termenul legal”. Aceste disfuncții ni se par dezonorante pentru instituțiile statului de drept, ca și faptul că unii dintre cei care au sfidat adevărul și au încălcat legile țării, ne-au umilit și terorizat după bunul lor plac ne sfidează în continuare. Martie 2004 Ce mai este Meditația Transcendentală? (Genoveva Pogorilovschi) Ceva despre care aș prefera să comentez cu melancolie peste vreo treizeci de ani. Dar, cum nu sunt sigură că Dumnezeu îmi va mai îngădui umbra și atunci pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iulie” 1971 a fost interzis și trimis la topit chiar înainte de a fi difuzat. Ceea ce atrage și în egală măsură surprinde în poemele lui V. este limbajul și imprevizibila capacitate asociativă. Discursul liric se prezintă frecvent ca un monolog ce sfidează logica prin asocieri inedite, sintaxă și vocabular. Ținta comunicării este adesea greu de identificat, iar autorul nu pare interesat de coerență. Prima carte, Pedepsele, evidențiază o anumită monotonie, la care se adaugă ezitările de ordin stilistic. Se pot distinge influențe
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
de proprietate. Legile de constrângere efectivă sunt dificil de implementat din cauza naturii transnaționale a spațiului virtual. Mecanismele de cooperare peste granițele naționale pentru rezolvarea și pedepsirea fraudelor sunt complexe și greu de aplicat. Din această cauză, infractorii spațiului virtual pot sfida prevederile jurisdicționale convenționale ale națiunilor, inițiind atacuri de pe calculatoare aflate oriunde în lume, trecând peste granițele naționale, sau proiectând atacuri care să pară efectuate de pe teritorii străine. Astfel de tehnici cresc dramatic complexitatea modului de investigare și pedepsire a fraudelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Publicată curând după aceea în foiletonul „Cuvântului românesc” din Hamilton (Canada), este difuzată în 1979 și prin postul de radio Europa Liberă (emisiunea Tinerama), iar în 1981 apare la München, la Editura Ion Dumitru. Adevărată proză autenticistă, Testamentul din morgă sfidează prin duritatea faptelor relatate - experiențele trăite în lagărele comuniste - orice plăsmuire ficțională. Fără a avea merite literare deosebite, scrierea este, după Eugen Ionescu, semnatarul prefeței, „o carte mare, pe care puriștii o vor găsi simplă uneori, dar care este o
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
alături de Cezar Baltag, Mircea Ivănescu și Petre Stoica - din grupul de poeți lansați de A. E. Baconsky în anii ‘50 în paginile revistei „Steaua”, M. este unul dintre scriitorii a căror operă, caracterizată printr-un deosebit rafinament intelectual și stilistic, sfidează dogmatismul ideologic al epocii realismului socialist și contribuie în mod semnificativ la restabilirea legăturilor literaturii postbelice cu marea tradiție spirituală românească și europeană. Spirit elegiac, trăindu-și cu estetism și voluptate nostalgiile, poetul conturează un univers liric dominat de o
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
sub epiderma sfâșiată a zilei/ ascunși în avanposturi înșelătoare” (Veto!). Urmează, firesc, conturarea propriilor motive poetice, cu invocarea orgolioasă a modelelor: „Am văzut îngerii -/ copiii teribili ai epocii noastre/ reali ca o desprindere sau un efect al tristeții/ pe trotuare/ sfidând rețetele” (García Lorca, Brecht, Neruda și alții). Obsesia orașului și o apăsătoare lehamite de cotidian, motive dominante, conduc către esența tragică a condiției umane într-o poezie cu certe accente bacoviene: „De câteva ceasuri prin oraș/ iubito ce singur/ înfășor
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
și între romanul În credința celor șapte sfeșnice al lui Papilian și Iléana la Possédée (1934), atât prin tema epică, cât și prin câteva elemente legate de psihologia personajelor. Ileana apare în fața sătenilor dând dovadă de un comportament ciudat, care sfidează legile comunității, și pe care tatăl ei, Ion Chiorul, se simte chemat să le restabilească. De fapt, fata respectă o seamă de norme impuse de iubitul ei, Serafim Corbu, care o amăgește mereu, dovedindu-se nesincer în sentimentele lui, un
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
a cărui egidă ține prelegeri. Se căsătorește, în noiembrie 1913, cu Silvia Cristescu, nepoata lui Ioan Bogdan, care în august 1917 va muri, împreună cu fetița adusă atunci pe lume. Tragedia îl zdruncină, dar îl și îndârjește în voința de a sfida cruzimea destinului printr-o muncă asiduă. Refugiat în timpul războiului la Dobrovăț, județul Iași, își continuă aici lucrul, apoi la Odessa și la Focșani. Întors la București, își reîncepe activitatea didactică, colaborează la „Arhiva pentru știința și reforma socială” a lui
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]