89,574 matches
-
bună parte din viață acestor probleme și că nu pot să rămîn țintuit ca un fluture dintr-o colecție, chiar și colecția ținută de Ernst Jünger. Am și alte proiecte care mă preocupă de mult timp (filosofia, teologia... bucuria vieții simple, «l’art de la joie») și care mă vor ajuta să înțeleg fenomenele la alte dimensiuni decît cele ale evenimentului istoric circumstanțial. Înainte eram de părere că ceea ce nu mă ucide mă face mai puternic, acum cred că ceea ce mă ucide
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
destinatarul. Una dintre scrisori, pe care o publicăm mai jos, este semnată de dl Ilarion Voinea, părintele pămîntesc al bustului care-l reprezintă aproximativ pe Yitzhak Rabin. Cea de-a doua este ireproductibilă și nu merită privilegiul tiparului. Este un simplu delir de tip România Mare. (P. Șușară) Stimată Redacție, În numărul 8 din 3-9 martie 2004 al revistei dumneavoastră apare la rubrica “Polemici”, pp 24-25, un amplu material al cărui subiect, fără voia mea, sunt eu. M-a surprins neplăcut
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
mea de mârlan, cum îi place finului analist să mă numească, este făcută, dintr-un exces de noblețe, publică, deși eu i-am trimis scrisoarea în mod pur personal, pe cel mai firesc traseu și (în umila mea ipostază de “simplă persoană cu identitate civilă”) de la o adresă concretă și precizată. Sunt nevoit, în consecință, să-i răspund și eu pe calea aleasă de dânsul și, totodată, să vă pun pe dumneavoastră în situația de a-mi acorda dreptul la replică
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
ziarul “Ziua”, de nu mai aveam îndrăzneala să mai trec prin centru, iar la periferie ieșeam doar cu basca trasă pe ochi de rușine, mai folosește o doză de noroi și mai scuipă o dată către mine, implicând săptămânalul dumneavoastră. Ca “simplă persoană cu identitate civilă” privesc nedumerit la cascada de cuvinte neelegante emise printre dinți “de cea mai autorizată voce din critica contemporană”... Derutat, îmi reestimez convingerea că denigrările vehemente apar doar în lipsa argumentelor și iau în calcul că, fiind la
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
unui bust, despre disponibilitățile și identitatea subsemnatului în plan artistic, fără să știe nimic altceva despre mine. Să știți că eu nu înjur decât în gând, în perioada postului deloc, iar în gândurile scrise pe hârtie, niciodată. Fie și pentru simplul motiv că... nu e frumos să vorbești urât! În rest, adunând la un loc tot ce am afirmat până acum prin presă în legătură cu bustul lui Yitzhak Rabin și referitor la toată agitația din jurul acestei teme rămâne valabil și totodată asumat
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
tot ce am afirmat până acum prin presă în legătură cu bustul lui Yitzhak Rabin și referitor la toată agitația din jurul acestei teme rămâne valabil și totodată asumat. Eu, oricum, nu vă voi mai deranja săptămânalul, păstrându-mi doar discreta calitate de simplu cititor al lui. Iar, în cazul în care pe domnul Șușară îl va scoate din nou vanitatea la rampă și-și va obloji patimile, folosindu-se de spațiul publicației dumneavoastră, eu îi răspund de pe-acuma pentru totdeauna: rămâne cum
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
tip cu expeditorul și nici nu-i conferea acesteia un caracter confidențial, cu atît mai mult cu cît ea se referea explicit la niște opinii apărute deja în ziarul Ziua. În rest, așa cum ușor se poate constata cu ochiul liber, simplă retorică de om cu o gîndire narativă sincopată, în mod vădit nedeprins nici cu expresia articulată, nici cu înlănțuirea logică a unor gînduri, în cel mai bun caz, răzlețe. Dar ceva, ceva, tot se găsește în această lungă și indigestă
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
din vreo mie de oameni” să devină, aproape peste noapte, un partid de mase care s-a menținut la putere uzând de aceleași și aceleași lozinci ale unui marxism-leninism contondent, combinate când cu un internaționalism găunos, când cu naționalism deșănțat? Simpla invocare a ocupației sovietice nu motivează demența la care se ajunsese în anii ’80, adică mult după retragerea tancurilor lui Hrușciov din România. Dictaturile lui Dej și Ceaușescu au fost, fără îndoială, nemiloase, dar ele n-ar fi fost posibile
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
situație, caracterizând secolul care s-a scurs de la apariția ediției princeps drept un „mod în care șcultura românăț nu s-a raportat, a făcut abstracție de existența” acestei cărți (vol I., p. 15). Nu cred până la capăt acest lucru, pentru simplul fapt că, măcar de circumstanță, Zanne a fost citat mereu. Desigur, de la a fi citat reverențios până la a fi citit cu interes, comentat cu competență și înțeles cu profit pentru evoluția folcloristicii românești în general este o cale lungă și
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
o prudență distantă; cultul excesiv al formei e condamnabil. Conținutul se cuvine a fi așezat mai presus de cuvinte după cum sufletul este mai presus de trup. Și, la urma urmei, elocința creștină va egala elocința păgână. Era, la început, o simplă problemă de timp, acum este, poate, în acest loc un dublu comandament: preotul trebuie să posede și elocință, un alt fel de elocință, dar nu mai puțin eficace (pragmatică), după cum are a practica și asprimea. Lui Deogratias îi atrage Augustin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea adevărurilor de credință și pentru faptul că operele lor nu corespundeau regulilor a ceea ce, în general, era socotit a fi un stil rafinat<footnote Or., Comm. in Jo., 7: „limbajul simplu al Scripturii, pe care grecii sunt înclinați să-l disprețuiască, arată puterea cea nemărginită a lui Dumnezeu” (PSB 7, 333-334). footnote>. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme, și anume cea a modului în care trebuie făcute
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lupi răpitori, îmbrăcați în piei de oaie; fac sclavi din oameni liberi; cu măiestria limbii lor corup sufletele; fură pe nevăzute, dar sunt vădiți ca hoți; se străduiesc să pună, prin viclenie și forță, mâna pe noi, socotindu-ne oameni simpli, pentru că nu putem vorbi ca ei” (PSB 5, 33; PG 8, col. 738); 1, 1, 11, 1 (PSB 5, 16; PG 8, col. 699); 1, 8, 48, 1 (PSB 5, 37; PG 8, col. 746); 2, 1, 3, 1-3 (PSB
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și fixat, atunci ne vom convinge și mai sigur. Căci Vasile nu s-a angajat într-o luptă de cuvinte înalte și nici nu s-a încurcat în discuții pătimașe pentru rezolvarea cine știe căror probleme, ci prin cea mai simplă explicare a cuvintelor și-a potrivit în așa fel vorbirea apropiindu-se de puterea modestă de înțelegere a ascultătorilor săi încât, ținând seama, pe de o parte, de unele teze ale învățăturii filosofice profane, pe de altă parte să ridice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ale învățăturii filosofice profane, pe de altă parte să ridice la sine și pe cei cărora se adresa, mulțumind în felul acesta până și pe cei mai pretențioși, pentru că felul lui de a vorbi îl gustau deopotrivă atât mulțimile celor simpli, dar determina și admirația celor învățați” (PSB 29, 94; PG 44, col. 67); Infant.: „Dar să lăsăm și acestea pe seama celor care au darul de a grăi mai convingător... Despre aceste lucruri să ne vorbească scriitorii și sofiștii, a căror
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
retorice profane cer ca asemenea podoabe străine să fie cuprinse în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă, cere ca meritele proprii ale fiecăruia să formeze izvorul cu vântărilor de laudă” (PSB 17, 583-584; PG 31, col. 592); Hex., 1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele logice” (PSB 17, 82); 3, 8: „Nimeni să nu compare duhovniceasca noastră învățătură, care este simplă și nemeșteșugită, cu curiozitățile celor care au filosofat despre cer. Pe cât de frumoasă este frumusețea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
izvorul cu vântărilor de laudă” (PSB 17, 583-584; PG 31, col. 592); Hex., 1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele logice” (PSB 17, 82); 3, 8: „Nimeni să nu compare duhovniceasca noastră învățătură, care este simplă și nemeșteșugită, cu curiozitățile celor care au filosofat despre cer. Pe cât de frumoasă este frumusețea femeilor cinstite față de a curtezanelor, pe atât este de mare și deosebirea dintre învățăturile noastre și învățăturile filosofilor profani. Aceștia prezintă în învățăturile lor probabilități
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ed. rom., 508; PG 56, col. 165). footnote>. Așadar, deși Ioan Hrisostom a permis apelul la mijloacele oratoriei clasice în anumite situații, totuși, admirând stilul scrierilor vetero și neotestamentare, a susținut expunerea adevărului de credință într-o formă elegantă și simplă. Mai mult, nefiind impresionat de stilul pompos și prefe rând vorbele puține, dar care spun mult, a arătat cu insistență că mesajul creștin trebuie să urmărească simplitatea adevărului, întrucât a respecta acest adevăr în toată simplitatea lui poate să-i
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a lui Aurelius Victor, nu fac nici o trimitere la ediția noastră (pentru care vezi nota 589 de la p. 391 și 592 de la p. 392-393). Că, într-o formă sau alta, autorul lor a preluat, se observă din următorul fapt foarte simplu: el citează întocmai ca noi - respectiv „Dexippus, Hist., frg. 22 (16)” (vezi nota 589, p. 391 din ediția noastră) și „Dexippus, frg. 22 (16) apud George [sic!] Syncellus /noi scriem Syncellos/” (vezi nota 592, p. 392 din ediția noastră). În
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prezintă unele inadvertențe, inerente unei lucrări de această amploare, existând trimiteri greșite în cazul unor surse epigrafice (p. 165, p. 169). Concluziile autorului sunt succinte, ele nereușind să surprindă aspectele profunde ale vieții militare din Dacia romană; desigur, explicația este simplă ― absența, la momentul redactării, a unui consistent corpus de inscripții și a unor săpături arheologice vaste în așezările militare. În Addenda, editorii completează datele oferite de autor și de sursele literare, epigrafice, iconografice și arheologice cunoscute la momentul respectiv, oferind
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
promovat și l-a impus în mediul francez prin contribuții devenite clasice (De l’illusion de la décadence à l’invention de l’Antiquité tardive: ce que nous devons à Henri Irénée Marrou, p. 1120): Antichitatea târzie nu este decât „une simple étiquette, une pure commodité de l’enseignement et la vulgarisation..., une construction intellectuelle aux contours chronologiques somme toute assez labiles, un contenant dont le contenu reste sans cesse à préciser, à affiner, à discuter” (p. 19). Contribuțiile reunite între paginile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
uimit de starea fizică a lui Miron Radu Paraschivescu, îi va fi dat vreodată prin minte că, pe lângă graniță, pe lângă cortina interioară a pacientului român, - cortina istorică de fier, propriu-zisă, greu de uitat, era, la urma urmelor și în definitiv, simplă joacă.
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
minte”) și - cum se vede chiar din ultimul exemplu - renunțarea la punctuație, cu excepția semnelor de exclamație și de întrebare, prezente chiar în exces - ?, !!, ???. Textul se derulează fără punctuație și fără majuscule - “mai deea eu am o vilă” - incluzînd uneori și simple greșeli de tastare - confuzia i/a: “pe prost al omorî cu tăcerea”. Unele forme pot fi erori grave, dar s-ar putea explica și prin intenția transgresivă de a accentua aspectului oral-colocvial al mesajului: “ejti un cerșetor”, “vriau și io
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
Romaniae (Minerva, 1972; Teora, 1998, primul volum), Istoria critică a românilor (Minerva, 1984; Teora, 1999), Studii de lingvistică și filologie (Minerva, 1985). Între contribuțiile sale de referință trebuie amintite caracterizarea graiului oltenesc - mai ales a valorilor specifice atribuite regional perfectului simplu -; analiza valorilor unor forme lingvistice în poezia populară (că narativ, interogativa narativă) și atîtea altele. Opinia sa în disputele privind tendințele de evoluție a neutrului românesc (oscilația pluralului -e/-uri: ideea că -uri e prima și cea mai frecventă formă
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
din mai multe ministere este mai puțin eficient în actul de guvernare decît unul mai restrîns. Este o posibilitate, dar nu o regulă. În mod sigur, un guvern de coaliție va avea mai multe cabinete decît unul monocolor. Explicația este simplă: pentru bunul mers al lucrurilor trebuie ca toți cei care compun coaliția și clientela pe care ei se sprijină să fie mulțumiți. De aceea, este nevoie de mai multe fotolii ministeriale decît într-un guvern monocolor. Riscurile de destabilizare a
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
nu e însă nelimitată, subiectivitatea lui e supusă unor reguli. Cele două concepte propuse se cuvin explicate aici măcar în linii generale. Prin autonomizare, Petru Creția înțelege acordarea de statut autonom unor texte pe care Perpessicius l-a socotit o simplă versiune anterioară a unor poezii date ca forme finale în ediția sa. E cazul, de pildă, al Odei către Napoleon, mult prea diferită de Oda (în metru antic) pentru a-i putea fi subordonată. Comparația e cît se poate de
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]