1,571 matches
-
lansat de Electronic Arts în toamna anului 2009. Shift este dezvoltat de Slightly Mad Studios, cunoscuți pentru GT Legends și GTR 2, împreună cu Michael Mann de la EA Black Box și Patrick Soderlund de la DiCE. Jocul este mai degrabă un racing simulator, accentul fiind pus pe abilitățile jucătorilor de a lua parte la cursele auto și pe experiența din spatele volanului. Jucătorii vor fi puși în cockpit-ul bolizilor de curse, participând la joc din modul first-person view. Need for Speed: World Online
Need for Speed (serie) () [Corola-website/Science/303989_a_305318]
-
Road Block.Toate aceastea au câte 3 niveluri fiecare fiind mai puternice și mai folositoare. EA Games readuce în serie un "Shift" nou și cu totul dedicat persoanelor care vor să devină piloți de curse legal. Este mai mult un simulator. A apărut pe 15 noiembrie 2011 și este primul joc cu „quick-time events”. Pe langă mașinile puternice și aventură vitezei, are o poveste cu totul captivantă. Motto-ul :"Race for nothing" Produs și distribuit de EA Games și Criterion Games
Need for Speed (serie) () [Corola-website/Science/303989_a_305318]
-
producere Anexa II Teste de frânare și performanța sistemelor de frânare Apendice: Distribuirea efortului de frânare între osiile vehiculului Anexa III Metoda de măsurare a timpului de reacție la vehiculele cu sisteme de frânare cu aer comprimat Apendice: Exemplu de simulator Anexa IV Rezervoare de combustibil și surse de energie A: Sisteme de frânare cu aer comprimat B: Sisteme de frânare cu vacuum C: Sisteme de frânare hidraulică cu energie înmagazinată Anexa V Frâne cu resort Anexa VI Frânare de staționare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
2 secunde, conform descrierii de la punctul 2.3. 3. REMORCI (inclusiv semiremorci) 3.1. În cazul remorcilor timpii de reacție trebuie să fie măsurați fără vehicul de tractare. Pentru a simula vehiculul de tractare este necesar să se asigure un simulator la care urmează să se conecteze capetele de cuplare ale circuitului de comandă a remorcii. 3.2. Presiunea în conducta de alimentare trebuie să fie de 6,5 bari. 3.3. Simulatorul trebuie să aibă următoarele caracteristici: 3.3.1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de tractare este necesar să se asigure un simulator la care urmează să se conecteze capetele de cuplare ale circuitului de comandă a remorcii. 3.2. Presiunea în conducta de alimentare trebuie să fie de 6,5 bari. 3.3. Simulatorul trebuie să aibă următoarele caracteristici: 3.3.1. El trebuie să aibă un rezervor cu o capacitate de 30 litri, care trebuie să fie încărcat până la o presiune de 6,5 bari înaintea fiecărui test și care nu trebuie să
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
un rezervor cu o capacitate de 30 litri, care trebuie să fie încărcat până la o presiune de 6,5 bari înaintea fiecărui test și care nu trebuie să fie reîncărcat în timpul fiecărui test. La ieșirea dispozitivului de comandă a frânei simulatorul trebuie să încorporeze un orificiu cu un diametru variind între 4,0 și 4,3mm inclusiv. Volumul conductei măsurat de la orificiu până la inclusiv capul cuplajului trebuie să fie de 385 ± 5cm3 (care se consideră a fi echivalentul volumului unei conducte
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
3.3 trebuie să fie măsurate imediat în avalul orificiului. 3.3.2. Comanda sistemului de frânare trebuie să fie proiectată în așa fel încât randamentul său la utilizare să nu fie afectat de dispozitivul de testare. 3.3.3. Simulatorul trebuie să fie stabilit, spre exemplu prin alegerea unui orificiu în conformitate cu punctul 3.3.1, în asa fel încât, dacă la el se cuplează un rezervor de 385± 5cm3, timpul necesar ca presiunea să crească de la 0,65 la 4
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
la capul de cuplaj fără a se utiliza conducte flexibile și trebuie să aibă un diametru interior nu mai mic de 10mm. 3.3.4. Schema din Apendicele Anexei prezintă un exemplu de configurație corectă și de utilizare a unui simulator. 3.4. Timpul, care trece între momemtul în care presiunea produsă în circuitul de comandă de către simulator atinge 0,65 bari și momentul în care presiunea din dispozitivul de comandă a frânei remorcii atinge 75% din valoarea sa asimptotică, nu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
nu mai mic de 10mm. 3.3.4. Schema din Apendicele Anexei prezintă un exemplu de configurație corectă și de utilizare a unui simulator. 3.4. Timpul, care trece între momemtul în care presiunea produsă în circuitul de comandă de către simulator atinge 0,65 bari și momentul în care presiunea din dispozitivul de comandă a frânei remorcii atinge 75% din valoarea sa asimptotică, nu trebuie să depășească 0,4 secunde. 4. CUPLAJELE DE TESTARE A PRESIUNII 4.1. Pe fiecare circuit
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
presiunii în poziția cea mai accesibilă față de cilindrul frănei, care este cel mai prost plasat în ceea ce privește timpul de reacție. 4.2. Cuplajul de testare a presiunii trebuie să se conformeze clauzei 4 din Standardul ISO 3583 - 1084. Apendice EXEMPLU DE SIMULATOR (vezi Anexa III, punctul 3) 1. Montarea simulatorului Catre cronometrul electric 2. Testarea sistemului de franare a remorcii cu ajutorul simulatorului REMORCA TESTATA Catre cronometrul electric A = cuplaj de alimentare cu supapă obturatoare C1 = manometru de contact al simulatorului fixat la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
frănei, care este cel mai prost plasat în ceea ce privește timpul de reacție. 4.2. Cuplajul de testare a presiunii trebuie să se conformeze clauzei 4 din Standardul ISO 3583 - 1084. Apendice EXEMPLU DE SIMULATOR (vezi Anexa III, punctul 3) 1. Montarea simulatorului Catre cronometrul electric 2. Testarea sistemului de franare a remorcii cu ajutorul simulatorului REMORCA TESTATA Catre cronometrul electric A = cuplaj de alimentare cu supapă obturatoare C1 = manometru de contact al simulatorului fixat la 0,65 bari și la 0,49 bari
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
2. Cuplajul de testare a presiunii trebuie să se conformeze clauzei 4 din Standardul ISO 3583 - 1084. Apendice EXEMPLU DE SIMULATOR (vezi Anexa III, punctul 3) 1. Montarea simulatorului Catre cronometrul electric 2. Testarea sistemului de franare a remorcii cu ajutorul simulatorului REMORCA TESTATA Catre cronometrul electric A = cuplaj de alimentare cu supapă obturatoare C1 = manometru de contact al simulatorului fixat la 0,65 bari și la 0,49 bari C2 = manometru de contact ce urmează a fi cuplat la dispozitivul de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
EXEMPLU DE SIMULATOR (vezi Anexa III, punctul 3) 1. Montarea simulatorului Catre cronometrul electric 2. Testarea sistemului de franare a remorcii cu ajutorul simulatorului REMORCA TESTATA Catre cronometrul electric A = cuplaj de alimentare cu supapă obturatoare C1 = manometru de contact al simulatorului fixat la 0,65 bari și la 0,49 bari C2 = manometru de contact ce urmează a fi cuplat la dispozitivul de comandă a frânei, care urmează să funcționeze la 75% din presiunea asimptotică a dispozitivului de frânare CF CF
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
este o companie americană care produce și comercializează jocuri video pentru computere și console de jocuri. Cele mai cunoscute jocuri din portofoliul sunt simulatoarele sportive precum FIFA Soccer, alături de Need for Speed, Medal of Honor, The Sims, Battlefield și jocurile apărute mai târziu ca Burnout și seria Command&Conquer. Înființată în 1982 de Trip Hawkins, compania a fost o pionieră în industria primelor jocuri
Electronic Arts () [Corola-website/Science/309047_a_310376]
-
lungul timpului, forma circuitului a fost modificată de câteva ori: Virajele sunt denumite astfel (numerele din paranteză corespund celor din imaginea de mai sus): Diferența de nivel este de 15 metri. Vechiul circuit 'Clasic' Zandvoort, din 1967, se regăsește în simulatorul video Grand Prix Legends. Ulterior, el a fost utilizat și în jocurile NASCAR 4, NASCAR 2002, NASCAR 2003, dar și în alte simulatoare auto. Circuitul actual este folosit în jocul RACE 07 - Official WTCC Game al celor de la SimBin.
Circuitul Park Zandvoort () [Corola-website/Science/309316_a_310645]
-
sus): Diferența de nivel este de 15 metri. Vechiul circuit 'Clasic' Zandvoort, din 1967, se regăsește în simulatorul video Grand Prix Legends. Ulterior, el a fost utilizat și în jocurile NASCAR 4, NASCAR 2002, NASCAR 2003, dar și în alte simulatoare auto. Circuitul actual este folosit în jocul RACE 07 - Official WTCC Game al celor de la SimBin.
Circuitul Park Zandvoort () [Corola-website/Science/309316_a_310645]
-
este un simulator de zbor spațial gratuit pentru Windows creat de Dr Martin Schweiger, specialist în computere la University College, Londra. Prima versiune a apărut pe 27 noiembrie 2000, simulatorul ajungând în prezent la versiunea 060929 (29 septembrie 2006). este un simulator de
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
este un simulator de zbor spațial gratuit pentru Windows creat de Dr Martin Schweiger, specialist în computere la University College, Londra. Prima versiune a apărut pe 27 noiembrie 2000, simulatorul ajungând în prezent la versiunea 060929 (29 septembrie 2006). este un simulator de zbor spațial, care permite entuziaștilor zborurilor spațiale să iși realizeze visul de a zbura. Deși Orbiter nu este eliberat sub o licență tip open source, autorul reținându-și
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
un simulator de zbor spațial gratuit pentru Windows creat de Dr Martin Schweiger, specialist în computere la University College, Londra. Prima versiune a apărut pe 27 noiembrie 2000, simulatorul ajungând în prezent la versiunea 060929 (29 septembrie 2006). este un simulator de zbor spațial, care permite entuziaștilor zborurilor spațiale să iși realizeze visul de a zbura. Deși Orbiter nu este eliberat sub o licență tip open source, autorul reținându-și codul sursă, un mare număr de utilizatori contribuie la dezvoltarea proiectului prin
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
entuziaștilor zborurilor spațiale să iși realizeze visul de a zbura. Deși Orbiter nu este eliberat sub o licență tip open source, autorul reținându-și codul sursă, un mare număr de utilizatori contribuie la dezvoltarea proiectului prin numeroase addon-uri și documente. În simulator, accentul cade asupra pilotării unei nave spațiale, fie ea ficționala sau nu. Utilizatorul poate străbate sistemul solar cu ajutorul a numeroase nave, printre care se numără naveta spațială americană Atlantis sau navă SF Delta-glider, "mascota" programului. Orbiter este capabil să recreeze
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
de la pânze solare, motoare de rachetă obișnuite, până la nave cu motoare ionice dintr-un viitor îndepărtat. Orice tip de zbor poate fi simulat, de la planarea în atmosferă Pământului sau a lui Marte până la zboruri suborbitale și călătorii interplanetare. De asemenea, simulatorul permite andocarea cu o Stația Spațială Internațională (sau orice altă navă), sau se poate simula recuperarea unui satelit. Cu ajutorul addon-urilor utilizatorul își poate construi propria stație spațială. Sistemul solar din Orbiter este format din Soare și cele 8 planete. Pluto
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
de la o anumită distanță față de obiect, în funcție de tipul acestuia. Un ultim artificiu ar fi poziționarea acestor etichete pe suprafața unei planete, putând fi vizualizate astfel aspecte interesante (geografice, geologice etc.) După cum însuși autorul lui declară, Orbiter tinde să fie un simulator cât mai realist, diferit de jocurile gen "arcade". Mișcarea planetelor și a sateliților lor, efectele gravitaționale, spațiul și zborul atmosferic sunt modelate adecvat. Fizică spațială și mecanică orbitala pot fi complicate, iar "pantă" învățării poate fi foarte abruptă pentru cei
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
jocurile gen "arcade". Mișcarea planetelor și a sateliților lor, efectele gravitaționale, spațiul și zborul atmosferic sunt modelate adecvat. Fizică spațială și mecanică orbitala pot fi complicate, iar "pantă" învățării poate fi foarte abruptă pentru cei neobișnuiți cu fizică sau cu simulatoarele de zbor. Pentru că simulatorul are la bază fizică newtoniana, călătoria cu viteza luminii nu ține cont de efectele relativiste. În plus, unele experimente au arătat că programul devine mai puțin stabil la asemenea viteze exorbitante, imposibil de atins cu mijloacele
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
planetelor și a sateliților lor, efectele gravitaționale, spațiul și zborul atmosferic sunt modelate adecvat. Fizică spațială și mecanică orbitala pot fi complicate, iar "pantă" învățării poate fi foarte abruptă pentru cei neobișnuiți cu fizică sau cu simulatoarele de zbor. Pentru că simulatorul are la bază fizică newtoniana, călătoria cu viteza luminii nu ține cont de efectele relativiste. În plus, unele experimente au arătat că programul devine mai puțin stabil la asemenea viteze exorbitante, imposibil de atins cu mijloacele actuale. În Orbiter, interfața
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
etc. De-a lungul anilor Orbiter a atras un numar apreciabil de oameni, care se întâlnesc pe diferite forumuri. Deși codul-sursă nu este divulgat, un API (Application Programming Interface) complex permite pasionaților să contribuie, prin addon-uri, la îmbunătățirea experienței în simulator. Multe nave spațiale sunt astfel realizate: satelitul rusesc Vostok, misiunile Apollo, etc.
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]