1,488 matches
-
ne vom opri. Mai mult chiar, în titlurile capitolelor apare forma latină a cuvântului. Deși volumul anunță un anumit reper temporal, dificil de delimitat și cu o "stilistică" aparte, evul mediu, scrierile la care voi trimite, fiind redactate majoritar în slavonă, greacă, română, ar fi putut da un alt echivalent pentru "oglindă". [O excepție în perioada respectivă în ce privește limbile de redactare o constituie, indiscutabil, Dimitrie Cantemir; interesat în mod real de circulația în Europa a scrierilor sale despre români, le redactează
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
perioadă. Mitul ajunge să se infiltreze în "realitate" foarte ușor, ca o modalitate de legitimare a identității colective, prin simpla povestire sau legendă. Confuzia dintre mit și istorie începe să prindă contur, în cultura scrisă, încă din etapa cronicilor în slavonă și germană; imaginarul colectiv absoarbe faptul istoric, (re)povestit ca o legendă; ajunge să simbolizeze concretul și să-l constrângă în timp să se asemene trecutului exemplar. Mecanismul imaginativ de suprapunere a nucleului epic cu circulație orală peste evenimentul istoric
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
istoric, (re)povestit ca o legendă; ajunge să simbolizeze concretul și să-l constrângă în timp să se asemene trecutului exemplar. Mecanismul imaginativ de suprapunere a nucleului epic cu circulație orală peste evenimentul istoric este "perfecționat" cu ajutorul cronicilor redactate în slavonă în secolul XVI (de tipul lucrărilor lui Macarie, Eftimie și Azarie, clerici cu înaltă poziție și cu influență la curtea domnească a Moldovei, dar și a scrierii lui Gavriil Protul, Viața patriarhului Nifon). Literatura hagiografică adaugă și ea un exercițiu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
deplin nevoii resimțite de cărturari de a recupera începuturile, de a opune presiunilor externe un arhetip și o identitate națională apărată și prin prestigiul originii latine. Asumarea descendenței, în scrierile polone ale lui Miron Costin, consonante cu fragmentul din Analele slavone cuprinse în Letopisețul Cantacuzinesc și cu cronica lui Ureche, configurează în palierul culturii scrise perimetrul sacru al mitului etnogenezei, dat de "descălecatul" lui Traian (numit sau nu), cu totul diferit de vaga întemeiere datorată fraților eponimi. Acest din urmă motiv
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
supranumite "didascălele", fiind selectate pe criteriul erudiției, a căror primă stareță a fost însăși Soltana, una dintre fiicele domnitorului. Aceste păsări rare, vestite și mult râvnite, distinse ca specie din categoria șoimilor, erau cunoscute sub numele de "socoli", conform etimologiei slavone. Numele este preluat și păstrat până astăzi de la așezământul monahal Mănăstirea Socola la așezământul spitalicesc "Spitalul nr. 7 Socola. Capul vulturului, "socol", este prezent atât în emblema antetului instituției, cât și în placheta distincției de merit a acestui spital. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a complementului intern al verbelor intranzitive [deopotrivă inacuzative și inergative], Creția (1956: 119−120) arată că fenomenul este izolat în limbă, legat de vorbirea populară și de scrierile religioase, unde poate fi interpretat ca un calc după greacă și după slavonă. La scriitorii moderni, apare ca influență populară, având un iz cronicăresc și biblic. În limba literară actuală au pătruns numai a visa un vis, a-și trăi traiul. Dintre structurile inventariate de Creția sunt relevante pentru problema distincției inacuzativ/inergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trasarea pe teren a hotarului, în 1776, din trupul Moldovei a fost ruptă o suprafață de 10.441 km2, cu o populație românească în majoritate zdrobitoare. Teritoriul anexat a primit denumirea de Bucovina (Buchenland), de la vestitele păduri de fag (în slavonă, buk), ce se întindeau de-a lungul ei. Un alt imperiu se apropia de Moldova, mai ales că, prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi, Rusia își întindea dominația până la Bug. În timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, când armata rusă a ajuns să controleze
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
depindea deja care fugeau din țara lor cucerită de turci. De atunci datează în Rusia practica de origine bizantină a vălului și a claustrării femeilor, confirmată mai tîrziu și de invadatorii tătari.74 Tot acum începe a se răspîndi liturghia slavonă cu alfabet chirilic, iar mitropolitul de Vladimir și apoi al Kievului cere titlul de patriarh al Bizanțului tocmai pentru a i se opune acestuia din urmă. În acest context se edifică o monarhie militară la început supusă mongolilor căci, în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
două partide, unul elen, iar altul deja național. În ceea ce-l privește, clerul l-a ales pe cel de-al doilea. Apropiindu-se mai întîi de ortodoxia rusă pentru a juca o festă patriarhului grec din Constantinopol, clerul românesc abandon-nează slavona liturgică urmînd să celebreze cultul în românește în Moldova și în Valahia. Acest mecanism prin care bisericile ortodoxe oferă aparatul și competențele ce permit crearea bazelor culturale ale expansiunii ulterioare a micronaționalismelor situate în cîmpul inteferențelor rivale austro-ruse-turce, este capital
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Astrei (1861), al cărei întâi președinte a fost (până în 1867). În 1850 înființează la Sibiu Tipografia Arhidiecezană, unde îi vor apărea broșuri politico-bisericești, lucrări canonice, studii pastorale, scrieri omiletice. Sub îngrijirea lui, ies de sub teascuri cărți de ritual, traduse din slavonă și sârbă, cărți bisericești, cărora le întocmește prefețe, manuale pedagogice. Între 1856 și 1858, sub privegherea și cu o frumoasă prefață a lui Ș., se tipărește Biblia. Va urma, în această chestiune, o înfruntare cu I. Heliade-Rădulescu, care începuse la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele au pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de- a lungul ultimelor secole. O boacănă care trebuie demistificată este «Cântecul cneazului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele au pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de- a lungul ultimelor secole. O boacănă care trebuie demistificată este «Cântecul cneazului Igor» care însuflețește pornirile expansioniste de esență slavă. Numai că povestea asta este cântată pe strune neacordate la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu trupul, ca să nu cadă-n excese îmbolnăvitoare, Gromovnicul cu sfaturi agricole pentru recolte bune și altele de inițiere în înțelepciune ca Esopia, Sindipa, Arhirie filosoful etc. Sunt în acest secol biblioteci mănăstirești, boierești și ale Colegiilor. Circulă limbile: greacă, slavonă, ale popoarelor din jur și pentru studiu și latina. Slavona pierde vertiginos terenul. în Colegii și învățământul particular boieresc ajung și profesori străini ca secretari, cum a fost Del Chiaro la Curtea Brâncoveanului. În sec. XVII, ecoul umanismului occidental ajunge
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sfaturi agricole pentru recolte bune și altele de inițiere în înțelepciune ca Esopia, Sindipa, Arhirie filosoful etc. Sunt în acest secol biblioteci mănăstirești, boierești și ale Colegiilor. Circulă limbile: greacă, slavonă, ale popoarelor din jur și pentru studiu și latina. Slavona pierde vertiginos terenul. în Colegii și învățământul particular boieresc ajung și profesori străini ca secretari, cum a fost Del Chiaro la Curtea Brâncoveanului. În sec. XVII, ecoul umanismului occidental ajunge și în țările Române, contopindu-se cu cel structural românesc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; După al doilea război mondial apar în România și Ungaria teoriile staliniste despre caracterul “imperialist” al stăpânirii sclavagiste romane; limba slavonă a devenit limbă liturgică în secolul XIII în spațiul românesc. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantin al VII- lea Porfirogenetul scrie “Despre administrarea imperiului” B) apare un tratat militar bizantin “Strategikon” C) cronicarul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (1970), realizată împreună cu Florica Moisil și G. Mihăilă, ca și în lucrarea Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Problemele controversate (1973). În 1996 tipărește în facsimil color manuscrisul versiunii originale slavone a Învățăturilor..., păstrat parțial la Biblioteca Națională din Sofia, transcrierea și traducerea în română aparținând lui G. Mihăilă. Puncte de vedere originale, interpretări noi și date istorico-literare inedite se află și în antologia Literatura română veche (1402-1647), alcătuită împreună cu G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
influențat cultura rusă și spiritualitatea europeană în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea. Demonstrația este realizată pe baza unor texte filocalice - Z. a și tipărit în 1990 Dobrotoliubie, ediție anastatică a filocaliei slavone a lui Paisie Velicikovski -, ca și prin utilizarea unor date de istorie literară, istorie bisericească și istorie a mentalităților. SCRIERI: Studii și articole de literatură română veche, București, 1967; România - pământ de civilizație și sinteză, București, 1969; Atitudini, București, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
a devenit călugăr, desigur în aceeași mănăstire. Este autorul unor scurte tropare (imnuri), numite Pripeale, incluse, alături de „psalmii aleși” (alcătuiți de Nicephoros Vlemmides în secolul al XIII-lea), în slujba utreniei la unele sărbători creștine. Scrise în jurul anului 1400, în slavona mediobulgară, acestea s-au răspândit curând nu numai pe teritoriul românesc, ci și la slavii sudici și răsăriteni, câteva manuscrise dintre cele mai vechi menționând clar numele și calitatea autorului: Pripeale la toate sărbătorile împărătești și ale Născătoarei de Dumnezeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
sărbători, precum și pe unii sfinți; de exemplu, La Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos: „Veniți, împreună cu cetele îngerești, să cântăm slavă celui dintru înălțime, lui Dumnezeu, zicând: Celui ce s-a născut în peșteră.” Cunoscute până în prezent în douăzeci și cinci de manuscrise slavone copiate în țară și în străinătate, din secolul al XV-lea până în al XVII-lea, acestea au fost incluse în cărți tipărite, mai întâi în Sbornicul lui Bozidar Vuković, apărut la Veneția, în 1536, și reprodus de Coresi la Sas-Sebeș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694 apare Psaltirea, prima carte imprimată numai de el în românește. Egumen la mănăstirea Snagov, tipărește aici, până în 1701, paisprezece cărți (în românește, grecește, în arabă, în slavonă). În jurul lui A.I. se formează, treptat, o adevărată școală tipografică: Mihail Ștefan (sau Iștvanovici), Gheorghe Radovici, ieromonahul Dionisie Floru. Părăsind Snagovul, poate și în urma unor intrigi, A.I. revine la București, unde timp de patru ani, până în 1705, face să apară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
extindere ale catolicismului și calvinismului, decis să apere puritatea doctrinei de imixtiunile heterodoxe. Convins că limba română este în stare să exprime conceptele teologice și poate servi la oficierea serviciului divin, episcopul nu șovăie să o introducă în biserică, unde slavona începuse a-și pierde supremația. La Râmnicu Vâlcea, ca și la Târgoviște, publică, în românește, scrieri de bază pentru slujbele bisericești. Contribuția sa ține mai mult de prezentarea artistică (ilustrarea cu gravuri, realizarea unor frontispicii, de asemenea majusculele, vinietele, executate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
pămîntul sfînt al naționalismului. În mijlocul suferințelor și degradărilor, deșteptarea națională a românilor a venit din afară, din Grecia, Serbia și Bulgaria. Ea a venit din Transilvania, unde a fost adoptat alfabetul latin, care îl înlocuia pe cel chirilic al Bisericii slavone. Biserica unită a Transilvaniei i-a dat României o șansă de a călători la Roma ca să contemple Forul și Columna lui Traian și să-și restabilească identitatea națională. În 1848 au fost două revoluții: în Valahia și în Transilvania. Rușii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și-a croit cu trudă drumul spre opera originală danezonorvegiană a lui Bjornsterne Bjoernson. Se descurca bine în orice limbă, cu excepția celor slave și turanice. Era păcat, pentru că documentele românești de pînă în secolul al XVII-lea erau scrise în slavona bisericească un handicap pe care Iorga l-a recunoscut de bunăvoie 72. Cercetările sale în legătură cu Philippe de Mézières l-au dus la arhivele Vaticanului și în Anglia. Londra l-a impresionat pe Iorga: "L'Avenue de l'Opéra de la Paris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu bulgarii și macedonenii, care nu erau de origine slavă. Cel mai important instrument al slavizării, Biserica ortodoxă, ar fi putut deveni utilă în acest proces (așa cum fusese pentru bulgari și pentru macedoneni). Românii au folosit limba scrisă a Bisericii slavone pînă în secolul al XVIII-lea, iar alfabetul chirilic aproape încă un secol. Nu trebuie să ignorăm influența grecească în Principatele Române, nici cea maghiară sau chiar germană în Transilvania (sau cea poloneză din partea de nord a Moldovei). În ciuda tuturor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios românii stăruind în ortodoxia lor strămoșească măsura a avut drept consecință neplanificată inițierea procesului de înlăturare a slavonei și de instituire simultană a românei ca limbă cultă, fapt ce a contribuit mai departe la limpezirea unei forme incipiente a conștiinței identitare românești. Secolele al XV-lea și al XVI-lea sunt martorele succesive ale Începuturilor și biruinței scrisului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]