2,760 matches
-
ci și pentru ale lumii întregi.” (1In 1,1-2) Actualizarea acestei iertări de-a lungul istoriei omenirii însă este încredințată acțiunii Duhului Sfânt, care este Spirit al lui Dumnezeu și al lui Cristos, cel care le va înmâna apostolilor o slujire specială: „Primiți pe Duhul Sfânt. Cărora le veți ierta păcatele vor fi iertate; cărora le veți ține, vor fi ținute.” (In 20,22-23) Datorită prezenței Duhului Sfânt, Cristos îi face pe apostolii săi asociați la opera măreață a mântuirii, încredințându
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
propria convertire, la creșterea sfințeniei întregii comunități ecleziale. Preoția confesorului este însă o preoție ministerială. El acționează nu doar „in persona Christi” ci și „in persona Ecclesiae”. Prin exercitarea ministerului său, confesorul nu face altceva decât să-și îndeplinească o slujire în folosul comunității ecleziale. Aceasta înseamnă că sacramentul este un act al întregii Bisericii, care se manifestă prin exercițiul preoției ierarhice. Aprofundarea dimensiunii liturgice a dat naștere unor discuții importante cu privire la legătura dintre formulă, credință și sacrament. S-a ajuns
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care el o manifestă nu transformă dialogul în unul de prietenie, căci el nu urmărește să ofere penitentului un simplu afect pozitiv, ci caută cu intenție doar creșterea spirituală a acestuia. Dat fiind faptul că preotul-confesor ascultă mărturisirea penitentului în virtutea slujirii sale obiective, dar acționează în îndeplinirea aceleiași slujiri în mod subiectiv, harul manifestat este dublu: un har obiectiv și un har subiectiv. Unii autori afirmă că relația care se creează între confesor și penitent trebuie să respecte anumite principii: a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unul de prietenie, căci el nu urmărește să ofere penitentului un simplu afect pozitiv, ci caută cu intenție doar creșterea spirituală a acestuia. Dat fiind faptul că preotul-confesor ascultă mărturisirea penitentului în virtutea slujirii sale obiective, dar acționează în îndeplinirea aceleiași slujiri în mod subiectiv, harul manifestat este dublu: un har obiectiv și un har subiectiv. Unii autori afirmă că relația care se creează între confesor și penitent trebuie să respecte anumite principii: a) confesorul să aibă în centrul atenției penitentul și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-se pentru a se împotrivi păcatului. 5) Dezlegarea și primirea iertării. Dumnezeu a acordat confesorului demnitatea de a acționa „în persona Christi”, iar el va trebui să decidă dacă penitentul este pregătit să accepte sau nu mesajul lui Cristos. Propria slujire îl va obliga pe confesor să împlinească această datorie, folosindu-se de mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a găsi cuvintele potrivite, pe care să le rostească sincer penitentului. Intenția sa este și aceea de a-și forma
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adevărat o „vindecare a sufletului”, indiferent dacă se manifestă sau nu și experiența sensibilă a acestui fapt. Prin dialogul său și prin vocabularul folosit, „confesorul trebuie să îl educe pe penitent la sfințenie”, pentru că „este firesc ca preotul, chemat la slujirea mărturisirii, să nu piardă ocazia de a ajuta credinciosul, care stă înaintea sa, să parcurgă un drum de credință”. Confesorul își va orienta efortul său pentru a-l ajuta pe penitent să conștientizeze injustiția cauzată prin păcatul său și ofensa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lucruri despre viața sa personală și socială. Constă în prezentarea anumitor aspecte ce țin de „starea sa socială, precum și timpul ultimei mărturisiri, dificultățile pe care le întâmpină în viața creștină și altele care sunt folositoare duhovnicului pentru a-și exercita slujirea sa”. Este un moment ce impune cu adevărat o privire spre viața de zi cu zi a penitentului, mai ales dacă îi este necunoscut confesorului. Deși nu face parte din mărturisire, acest moment este folositor confesorului din motive pertinente: pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fără a eluda însă rolul esențial nici al confesorului și nici al penitentului. Alți autori spirituali scot în evidență și alte modele de relaționare a confesorului cu penitentul la fel de semnificative. Catehismul Bisericii Catolice spune că, în sacramentul reconcilierii, „preotul împlinește slujirea Bunului Păstor care caută oaia pierdută, a Bunului Samaritean care oblojește rănile, a Tatălui care îl așteaptă pe Fiul risipitor și îl primește când se întoarce, a dreptului judecător care nu caută la fața omului și a cărui judecată este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru că știe că acest moment este „o renaștere spirituală” care îl transformă „într-o nouă creație și îl unește în prietenie cu Cristos”. Implicarea confesorului în dialog cu penitentul este motivată de datoria pe care el însuși o are prin slujirea sa, de a însoți persoana umană în efortul acesteia de a se conforma cu Cristos. Pentru ca acest lucru să se întâmple, confesorul va celebra sacramentul într-o atmosferă de iubire profundă, orientând penitentul să contemple infinita milostivire a lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrare corectă a reconcilierii și să poată primi roadele acesteia. Acest lucru nu este deloc ușor. Dar, dacă își păstrează convingerea că el se află în confesional „in persona Christi” și că Duhul Sfânt îl conduce și îl luminează în slujirea sa, atunci misiunea sa e facilitată. Alături de aceasta, el este invitat să pună în joc și potențialul său personal, făcându-se disponibil ca Dumnezeu să îl poată folosi în beneficiul penitentului. Obiectivele pe care și le poate adopta pot fi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Nu putem însă nega posibilitatea ca oricând să fie atins de anumite stări de depresie, anxietate sau de alte conflicte interioare, sau chiar de diferite tulburări de personalitate, în funcție de constituția sa, de experiențele sale și de întreaga implicare emoțională în slujirea sa. Structurarea diferitelor tipuri de personalitate religioasă, în funcție de tulburările pe care o persoană le poate avea, face să se concretizeze diferite tipuri de penitenți. Raportându-se fiecare în mod diferit față de sacramentul reconcilierii și având posibilități diferite de a intra
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încerca să îi recupereze dimensiunea afectivă, să îl facă pe penitent „să simtă” că poate avea încredere în Dumnezeu și că se poată abandona. Îi va arăta că și el este o persoană previzibilă și că poate avea încredere în slujirea sa din confesional. Va încerca să îi stingă ideea pe care o are despre perfecționism, să îl ajute să nu mai fie „sclavul perfecțiunii”, dar fără a alimenta sentimente de vină. În acest sens nu va acorda o atenție exagerată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simte uneori pierderea încrederii tinerilor în autoritatea morală a Bisericii, alimentându-se greșit ideea că Biserica este anacronică, exagerat de autoritară, sau că nu se interesează de adevăratele probleme ale adolescenților și ale tinerilor. În pofida acestor aspecte, Biserica rămâne fidelă slujirii tânărului, încercând ca, prin întreaga sa activitate pastorală, să îl ajute să rezolve tensiunea în care se află. Ea îl va însoți în căutarea binelui și în împlinirea acestuia, ca posibilitate și ca opțiune proprie și liberă, și nu ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a sa cu Dumnezeu, cu care poate stabili un raport dialogic în vederea sfințirii sale. În acest raport un rol important îl are și confesorul, fapt pentru care, la rândul său, este chemat la pregătire, la responsabilitate și la trăirea acestei slujiri în mod rodnic, cu toată ființa sa. 2.Pregătirea confesorilor Fiind urmași ai ucenicilor lui Isus Cristos și având misiunea de a vesti împărăția lui Dumnezeu și de „a lega și a dezlega păcatele”, preoții confesori au un rol esențial
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajuta pe confesor să colaboreze cu planul lui Dumnezeu. Există, așadar: o pregătire inițială, o pregătire permanentă și o pregătire imediată. 2.1 Pregătirea inițială Întreg itinerariul spiritual și intelectual, pe care persoana confesorului îl parcurge înainte de a-și începe slujirea de preot și de confesor, constituie pregătirea sa inițială, sau itinerariul său formativ. Deși acest itinerariu poate debuta în mod indirect, chiar din copilăria sa, când viitorul candidat la preoție începe să își însușească primele atitudini umane și primele trăiri
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu privire la Dumnezeu, la viața Bisericii și la viața spirituală, așa cum o propune Sfânta Scriptură și Magisteriul Bisericii. Pregătirea intelectuală în diferitele domenii îl ajută pe confesor să își însușească știința și prudența necesare pentru a-și împlini în mod corect slujirea. Prin dreptul canonic, el este ajutat să cunoască limitele, obligațiile și propriile facultăți la care apelează pentru a formula un dialog cu penitentul. Morala îl ajută în realizarea unui discernământ asupra mărturisirii penitentului, în timp ce dogmatica îi este utilă în vederea păstrării
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestea, sunt utile și cunoștințele filozofice, psihologice, sociale și antropologice, nu pentru a face psihoterapie sau psihanaliză în confesional, ci pentru a putea ajuta penitenții să își mărturisească mai ușor păcatele, mai ales cei timizi, dar și pentru a apăra slujirea sa, fiind capabil să recunoască și diferite boli psihice, distingându-le de bolile spirituale. O astfel de pregătire intelectuală se înfăptuiește în timp, atât în mediul scolastic, în anii de formare seminarială, cât și în perioada ulterioară, în mod personal
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trăind și interpretând totul într-o astfel de perspectivă. 2.2 Pregătirea permanentă Cu toate că de-a lungul pregătirii inițiale a dobândit o formare umană, spirituală, intelectuală și pastorală, preotul-confesor trebuie să continue pregătirea sa multidimensională, chiar să se „specializeze în slujirea reconcilierii (...), slujire delicată și onorantă”. Formarea permanentă este înțeleasă ca fiind acea pregătire la care preotul-confesor ia parte după ce a finalizat formarea inițială, seminarială, având deja treapta a doua a preoției și fiind implicat în exercitarea slujirii sale sacramentale. Această
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
interpretând totul într-o astfel de perspectivă. 2.2 Pregătirea permanentă Cu toate că de-a lungul pregătirii inițiale a dobândit o formare umană, spirituală, intelectuală și pastorală, preotul-confesor trebuie să continue pregătirea sa multidimensională, chiar să se „specializeze în slujirea reconcilierii (...), slujire delicată și onorantă”. Formarea permanentă este înțeleasă ca fiind acea pregătire la care preotul-confesor ia parte după ce a finalizat formarea inițială, seminarială, având deja treapta a doua a preoției și fiind implicat în exercitarea slujirii sale sacramentale. Această formare consolidează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se „specializeze în slujirea reconcilierii (...), slujire delicată și onorantă”. Formarea permanentă este înțeleasă ca fiind acea pregătire la care preotul-confesor ia parte după ce a finalizat formarea inițială, seminarială, având deja treapta a doua a preoției și fiind implicat în exercitarea slujirii sale sacramentale. Această formare consolidează pregătirea din seminar, menținând o legătură coerentă cu conținutul acesteia. Angajarea în pregătirea permanentă „își află fundamentarea proprie și motivația originală în dinamismul sacramentului preoției”, care este un dar divin ce se vrea trăit din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și motivația originală în dinamismul sacramentului preoției”, care este un dar divin ce se vrea trăit din plin. Acest dar însă responsabilizează și îi cere preotului seriozitate în formarea și în pregătirea sa permanentă cu scopul de a-și împlini slujirea pastorală într-un mod eficient. Celebrarea sacramentului reconcilierii, cu exigențele pe care le implică, confirmă această necesitate. Formarea urmărește astfel continuarea procesului de structurare a personalității preotului-confesor și însușirea calităților necesare misiunii pe care o are, lucru ce presupune din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
intrat într-un sat. Și o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei. 39. Ea avea o soră numită Maria, care s-a așezat jos la picioarele Domnului, și asculta cuvintele Lui. 40. Marta era împărțită cu multă slujire, a venit repede la El, Și I-a zis: "Doamne, nu-Ți pasă că soră-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute." 41. Drept răspuns, Isus i-a zis: "Marto, Marto, pentru multe lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
vidanjă a mizeriilor hiperetalate de literatura la zi, de la noi și de aiurea. O literatură alergică la normalitate, la tot ce ține de firescul sentimentelor, valorile tradiționale, patrimoniul psihosocial, pe scurt: de suflet și forță reflexivă - și aprig nesățioasă întru slujirea cultului devianței: erezie, abjecție, patologic. Unde întorci pagina, dai de copii abuzați, sinucigași, felații, lesbianism, fetișism, narcomanie, alcoolism, transsexualitate, demonism, necrofilie. Când ai, de peste zece ani, obligația să citești cel puțin o carte pe zi, dând seamă public de efectele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
roase la gât și teniși găuriți, total in diferent la sfintele cutume ale micii bur ghezii inter belice. Tot așa, n-am fost deprins cu buna cumpătare (care nu e totuna cu sărăcia resemnată), cu chibzuința în toate, cul tul slujirii și al economisirii. Când, în 1990, m-am împrie tenit cu niște francezi, m-a siderat naturalețea cu care ei își făceau planuri de vacanță pe trei, patru ani înainte, în timp ce noi, în iulie, habar n-aveam unde-o să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la români, alături de absența culturii (britanice) a victoriei, lipsa colocvialității (franco) salonarde și crunta carență a disciplinei (ger mane) a muncii în spațiul valah. De unde atâta Max Weber și „ethosul protestant al muncii“, atâta cult al economiei, prudenței, eficienței și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxală, deopotrivă slavizată, turcizată și țigănizată, variat colonizată și incandescent parohială
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]