2,424 matches
-
În Încheiere. Spune-mi ce crezi tu despre ea. Nu știu ce să spun, răspunde Lisa. Adică, Înțeleg ce simți, chiar Înțeleg, și poate că m-aș simți și eu așa dacă aș fi măritată, dar eu nu știu cum e să ai o soacră, pentru că părinții Dezertorului locuiau În America și nu-i cunoșteam aproape deloc. Se uită la mine și vede expresia de pe chipul meu. — Bine, se pare că Dan ar putea, și chiar ar trebui, să-ți ia apărarea mai mult, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mult, dar Ellie, nu sînt Într-atît de răi. Nu ei, ci ea. Da, bine, fie. Ea. Pur și simplu nu cred că e chiar atît de rea. Doamne, ar putea fi mult mai rău. Nu Încearcă decît să fie o soacră și o bunică bună. Te-ai lăsat antrenată de ura pe care i-o porți și-acum Îi sari la beregată din orice fleac pe care-l spune. — Mulțumesc pentru sprijin, mormăi eu, Într-un mod care pînă și mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
lor, nu știe cum să procedeze. Poate că de-asta se amestecă atît de mult. În loc s-o urăști, poate ar trebui să-ți pară rău pentru ea. GÎndindu-mă la Linda, fruntea mi se Încruntă. Ar fi oare posibil ca soacra mea să fie nefericită? Să se simtă singură și vulnerabilă? Pentru mine, Linda e mereu o persoană puternică, căci imaginea mentală pe care mi-am construit-o mi-o arată ca pe o Super-mamă-soacră, o siluetă imensă și capabilă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Tom Cooper, spune Dan, pe un ton insistent, unei asistente aflate În spatele unui birou. Mon fils. Nous cherchons notre fils.1 Apoi, auzim: — Dan? Ne Întoarcem și Îi vedem pe Linda și Michael venind grăbiți de după colț, iar pe obrajii soacrei mele șiroiesc lacrimile. — L-am rugat pe vecin să aibă grijă de Amy, explică ea plîngînd. Am venit direct aici. — Unde e Tom? Întreabă Dan. Unde e? Ce se petrece? — Îmi pare rău, zice maică-sa și continuă să repete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
externare și rezolvînd cu asigurarea. Eu Îl duc pe Tom În brațe și sînt pe cale să cobor la parter, de unde vom lua mașina Închiriată și ne vom duce direct la aeroport, ca să ne Întoarcem acasă. Nu o observ imediat pe soacră-mea. Vine ea către noi și Întinde mîna spre Tom, dar eu Îmi așez trupul ca un scut Între ea și copil. N-o să-i mai permit vreodată să-l atingă, căci acum știu ce s-a petrecut. Tom era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
putusem să-i ascund ceva atît de important? Așa că i-am spus, iar reacția ei a fost foarte asemănătoare cu a lui Trish, doar că ceva mai reținută. O vreme, mi-am amintit de conversația pe care o avusesem cu soacră-mea, pe vremea cînd Încă mai vorbeam. M-am gîndit la faptul că Linda mă avertizase asupra Lisei, sugerînd că aceasta era genul de femeie care ar putea avea o aventură cu Dan. Dan ar fi putut să aibă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Michael și Linda? Întreabă Lisa, iar eu dau din cap. Ai vorbit cu ei? — Doamne, nu! pufnesc eu. Nu am nimic să le spun. O să-l las pe Dan să le explice. Oricum, amîndoi mă urăsc deja. SÎnt sigură că soacră-mea va fi Încîntată că am ieșit din peisaj. — Eu nu cred, mă contrazice Lisa, clătinînd din cap. Nu cred că te urăsc. Cred pur și simplu că nu au știut cum să fie socri și, desigur, după accident, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
din urmă, spune: Probabil că-mi fac griji degeaba. Oricum, nu mi-a răspuns la telefoane. Chiar ai rupt definitiv orice relație cu ea? — Da, definitiv și iremediabil, răspund, cu aerul că e o decizie finală. În ce mă privește, soacră-mea a avut dreptate. — Și socrul tău? Întreabă Trish. Ce crezi că se va Întîmpla cu el? Din Întîmplare, chiar știu ce se va petrece În privința lui. Știu, pentru că, la trei zile după ce am dat peste el și Lisa, Michael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
asta nu-i stă În fire. Linda sosește mereu devreme, În orice Împrejurare. Mă uit spre ușă și o zăresc. Mă ridic și Îi fac cu mîna. Inima Îmi bate cu putere. O, la naiba, liniștește-te. Nu e decît soacră-ta. Pare bătrînă. Mai bătrînă decît mi-o aminteam. E fardată la fel de mult ca de obicei, dar nu țin minte să fi avut acele riduri sau, poate, să fi fost așa de adînci. Pe cînd se strecoară ca să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
deteste, pentru că nu mă prind În joc. Am găsit o cale de mijloc. Linda nu este și nu va fi nicicînd mama de care n-am avut parte, iar eu nu intenționez cîtuși de puțin să fiu fiica ei. SÎntem soacră și noră și, astfel, am devenit prietene. Nu Îi fac confidențe și nici nu-i cer sfatul, deși sînt convinsă că i-ar face mare plăcere să mi-l ofere. Dar ne Întîlnim să luăm prînzul Împreună, de regulă o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
actor englez, celebru mai ales pentru rolurile sale de comedie. (n.t.) 1 Fiul meu. Îl căutăm pe fiul nostru. (fr.) (n.t.) 1 Magazin specializat În mobilierul de interior și exterior (n.t.) FILENAME \p H:\lucru\Eu si soacra-mea.doc PAGE 223
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
la care, la Începutul acestui haos, mersese doar ca să discute cu cineva, care era mai apropiat de Dumnezeu, care poate ar fi putut să-i arate secretul prin care putea să pună iar lucrurile În ordine. Biserica aceea - din parohia soacrei - era Însă foarte diferită. Făcută din beton armat, prin anii optzeci, era complet lipsită de decoruri: rândurile de bănci erau făcute din fotolii lipite Între ele, furate de la un cinematograf de periferie, Închis de mult timp. Nu erau altare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu vânduse bilete unui bărbat cu doi copii. Se Întoarseră din nou la mașină, dar aceasta era tot acolo unde o lăsase Antonio. De ce nu venea să o ia? Unde s-au dus? A treia oară, Emma o sună pe soacra ei. Poate că Antonio Îi ducea la Santa Caterina, voia să se refugieze În orașul copilăriei sale, al vacanțelor, unde Îl considerau un om important, unde Încă se simțea ca un rege. Sasha privea Împietrit geanta ei cu mânerul rupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Jos în codru Jos în codrul înverzit Mare nuntă s-a pornit Lăutarii greierașii, iar nuntașii fluturașii. Au dat drumul la cântare Cu o mare nerăbdare Și-au întins o horă mare De la mic până la mare. Toți mănâncă, se distrează Soacra mirelui dansează, În sfârșit fata aleasă Din codru veni voioasă. Pop Ariana, clasa a VIII-a Școala Gimnazială Măru Caraș-Severin profesor îndrumător Herman Tiana-Mihaela Dialog cu un foc Născut din geamăt de scânteie Și din trei frunze ruginite Ridică-și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să atace el primul sau să trimită o solie la Esau. N-ar fi fost bine să vorbească mai întâi cu Isaac, tatăl său? Sau poate femeile ar fi trebuit să-i trimită un semn Rebecăi, care era nu doar soacra, dar și mătușa lor. Nu vorbeau însă deloc despre faptul că Iacob se schimbase. Omul plin de curaj și încredere devenise nesigur și suspicios. Tatăl pe care îl știam cald și tandru, devenise poruncitor și rece. Poate credeau că i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
un surâs atoateștiutor: - Știi că membrul bărbaților e mult mai frumos fără cămașă? Dar mie nu mi se părea nimic amuzant în toată povestea asta cu testul pe care trebuia să-l dea Shalem și nu i-am zâmbit înapoi soacrei mele. Cele trei zile s-au scurs. M-am agățat de soțul meu ca o sălbatică în acele nopți și lacrimile îmi curgeau pe obraji, chiar dacă plăcerea era mai mare ca niciodată. Bărbatul meu îmi lingea apa de pe obraji și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să-i întâlnesc buzele. Stăteam acolo întinsă și-mi socoteam ura. Îl uram pe tata pentru că ceruse un preț așa teribil. Îl uram pe soțul meu și pe tatăl lui pentru că fuseseră de acord să-l plătească. O uram pe soacra mea pentru că făcuse ca lucrurile să pară mai ușoare. Mă uram pe mine pentru că eu eram cauza tuturor acestor lucruri. Am stat întinsă pe pat, înfofolită în pături, tremurând de furie și de frică și de o presimțire necunoscută, până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
îmi mirosea a orz. După câteva zile, somnul nu mi-a mai fost așa febril. Am mâncat supa pe care mi-o aducea Re-nefer și i-am strâns degetele în semn de mulțumire. În ziua în care urma să acostăm, soacra mea a venit, mi-a pus degetele pe buze cu un gest ferm și mi-a vorbit pe un ton hotărât, care n-avea nici o legătură cu starea mea de sănătate: - Ne întoarcem pe pământul mamei și al tatălui meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fiind drăguță, dar distantă - mereu cu vasul de kohl, cea mai fericită atunci când servitorii îi turnau pe spate bol după bol de apă parfumată în frumoasa ei baie. Dar Nebettany murise la naștere pe când Re-nefer purta încă zulufii de fetiță. Soacra mea își rememora viața cu povești pline de farmec, din copilărie până în săptămâna când părăsise Egiptul ca să se mărite. Pregătirile fuseseră minuțioase și avusese o zestre foarte mare. Re-nefer își amintea cantitățile de pânză din cufere, bijuteriile de pe degete și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de agitație. Se întorsese Re-mose! Ajunsese imediat după ce plecasem eu. Servitorii fuseseră trimiși să mă caute și cum eu nu mai plecasem niciodată fără să o anunț pe Re-nefer, se alarmaseră și chiar îi trimiseseră vorbă prietenei ei Ruddedit. Când soacra mea m-a văzut intrând în curte mâncând dintr-o turtă luată din piață, s-a înfuriat deodată și s-a întors pe călcâie fără să spună o vorbă. Bucătăreasa a fost cea care mi-a spus să mă grăbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o nouă zi. La început, Shif-re nu ne-a lăsat pe mine și pe Meryt să facem nimic în bucătăria sau în grădina ei, așa că amândouă stăteam degeaba și ne uitam cum muncea ea. Meryt avea oroare să devină o soacră băgăcioasă, dar mâinile îi tânjeau după o ocupație. - Măcar lasă-mă să storc eu berea, zicea ea. - Eu aș putea să mătur acoperișul, mă ofeream eu. Dar Shif-re părea jignită de propunerile noastre. După o sptămână de stat, n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de sexy ca Gwenaëlle, mai mare ca el cu șase ani. O luase de nevastă cînd era Însărcinată cu fiul lor Ronan, acceptase locul de contabil la fabrica de faianță și pricepuse foarte curînd că În zestre intra și mama soacră. Philippe nu era În stare să lupte și capitulase Înainte chiar de a fi dat vreo bătălie. Se Întrebase adesea de ce Își aruncase Gwen ochii asupra lui, apoi, cunoscînd-o mai bine pe Yvonne, Își spusese că nu făcuse decît să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nu Înseamnă că trebuie să te socotești altceva decît un slujbaș, scuipă Yvonne cuvintele, disprețuitoare. Iar eu aștept bilanțul promis! Philippe bătu În retragere fără ca Gwen să se fi gîndit măcar să-i ia apărarea. CÎnd Închidea ușa, o auzi pe soacră-sa, care deja nu mai făcea caz de el, decretînd: - Trebuie neapărat ca Loïc să-și țină gura. Crezi că o să reziste? - N-o să facă niciodată nimic Împotriva mea, răspunse Gwen. - Să sperăm. Philippe Îngheță. Noaptea precedentă se sculase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ea, Philippe, interogat În paralel de către Marie, se arătă mult mai puțin categoric. Soția sa și cu el dormeau În camere separate. - Yvonne decretase că așa se făcea În familiile „oamenilor de bună condiție“, explică el cu un zîmbet dezamăgit. Soacra mea spunea că doar din lipsă de bani și de spațiu acceptau cuplurile această promiscuitate, nu din dragoste. În mod foarte sincer, el nu Încerca să știe dacă Gwen Își petrecea nopțile În altă parte, dar se Întîmplase de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de raportul necesar al literaturii culte cu literatura populară. Printre scriitorii care au însumat valori estetice și etice în creațiile devenite mărturii ale “Marelui Timp” ( Mircea Eliade), se număra și Ion Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap-Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII lea cu formele de “basna”, “basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]