1,921 matches
-
PSE nu a fost un actor proactiv, deși a încercat să promoveze elemente substanțiale din programul său. A fost, în schimb, un actor reactiv, în măsura în care a susținut agenda instituțiilor UE. Dimpotrivă, prim-ministrul portughez Guterres urmărea să-i mobilizeze pe social-democrați în susținerea strategiei de la Lisabona. PS portughez a luat inițiativa, fiind vîrful de lance al atitudinii proactive a PSE. Bazîndu-se pe forța rețelei PSE, a făcut din nou apel la Comisia Europeană, în persoana lui Allan Larsson, pentru a o
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
1994. CUPRINS Prefață 3 1. Introducere. Europartidele și Uniunea Europeană 3 1.1. Despre interesul studiului partidelor europene 3 1.2. Problematica și subiectele cercetării 3 1.3. Metodele, datele și planul lucrării 3 Partea întîi. Natura partidelor europene cazul europartidului social-democrat 3 2. Între națiune și europenizare: dezvoltarea partidelor europene 3 2.1. Introducere 3 2.2. Conceptul de europartid: contestarea naturii unui actor partinic european 3 2.3. Variabilele dependente: domeniile și măsura schimbării 3 2.4. Variabilele europene ale
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Faza de contact 3 5.3. Faza de cooperare 3 5.4. Concluzii 3 6. Dezvoltarea funcțiilor 3 6.1. Introducere 3 6.2. Funcțiile suprastructurale 3 6.3. Funcțiile infrastructurale 3 6.4. Limitele interne ale funcțiilor PSE: raportul social-democraților europeni cu integrarea europeană 3 6.5. Concluzii 3 Partea a doua. Politicile partidelor europene: partidul socialiștilor europeni și problema șomajului 3 7. Cadrul de analiză a politicilor europartidelor 3 7.1. Introducere 3 7.2. Conceptul de politică a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
înapoiată nu poate aștepta crearea și prăbușirea ulterioară a capitalismului; era de datoria partidului comunist să facă revoluția de sus în jos. Deși schimbarea proprietății asupra mijloacelor de producție a fost un scop pe care l-au urmărit și mulți social-democrați din Vest, partidele comuniste nu au respectat democrația. Nu numai că au respins ideea organizării de alegeri libere, dar au subliniat "centralismul democratic", controlul asupra statului și partidului exercitat de către o elită de lideri de partid. Partidul cerea supunere, iar
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
înainte de către Lenin) pentru oportunismul său, care ar fi facilitat venirea lui Hitler la putere. Învinuirea aceasta, zicea Petrică, avea să se extindă și asupra social-democrației contemporane, deci și asupra celei românești, așa, din principiu: prin simplul fapt că ești social-democrat ești oportunist. Ce s-ar cere ca această învinuire să fie redusă la neant? Să se unească partidul social-democrat cu cel comunist! Ei, strigă Petrică triumfător, pe stradă. Se va uni! N-am fost mirat mai târziu când previziunea politică
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de manifestări, comunicarea devine aparentă, ea fiind înlocuită cu un atac care nu mai lasă posibilitatea de manifestare a opiniei interlocutorului. Fie exemplu următor: "Totuși, dumneavoastră, dintr-un capriciu al unor jocuri politice care v-au transformat din comunist în social-democrat și de acolo în liberal, aduceți lipsa de logică, de bun simț și de percepție corectă a realității în prim planul luptei electorale din România". (Adrian Năstase, Scrisoare deschisă, Independent, 19 august 2004) Astfel, în textul de mai sus, comunicarea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a mișcării muncitorești greva generală din 1920, la care au participat "peste 200.000 de lucrători" (p. Roller, 1952, pp. 549, 551). În ciuda faptului că greva generală a fost o demonstrație a forței clasei muncitoare, aceasta a eșuat datorită "trădătorilor social-democrați" care au tratat cu guvernul. Lipsa unei conduceri revoluționare avea să fie suplinită prin crearea Partidului Comunist din România la 8 mai 1921, moment semnificând "victoria simbolică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din România" (Roller, 1952
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lungul ciclurilor electorale succedate. Județele Tulcea și Constanța au comportamente electorale total diferite. Pe de o parte, județul Tulcea, care evoluează dinspre un vot preponderent pentru FSN și succesoarele acestuia, PDSR și PSD (în primul deceniu postcomunist), către unul opus social-democraților (perioada de după alegerile locale și generale din 2000), pe de altă parte, județul Constanța, cu un comportament electoral perfect invers. De exemplu, la alegerile generale din septembrie 1992, FDSN a fost net superior CDR în județul Tulcea (37.67% pentru
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
PSD actual obținea scoruri electorale modeste, mult sub media națională. De altfel, la alegerile generale din 1996, doar Banatul și Bucureștiul egalau județul Constanța în proporția votului pentru CDR. După 2000, harta electorală a județului sud-dobrogean se schimbă eminamente, supremația social-democraților fiind una de necontestat: majoritatea localităților din județ au avut la alegerile din 2004 și din 2008 primari PSD, însuși orașul Constanța fiind un fief social-democrat redutabil. În județul Tulcea, evoluția electorală a fost una inversă: de la un județ fidel
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
ochioasa, creola), aspecte legate de vârstă (micuța, tânărul) sau statutul social/profesional (săracii, bogatul, amărâta, publicitarii), rase umane (albii, negrii), orientări și ideologii (liberalii, regaliștii, comunistul)9 etc.: Blondele și roșcatele din concurs au fost devansate de o frumoasă brunetă Social-democrații erau prezenți la conferința de presă Bogații planetei au pus ochii pe țara noastră (EZ, 2007). Foarte frecvente în limba actuală sunt adjectivele substantivizate provenite din verbe la participiu 10 (invitați, sinistrați, travestiți, nominalizați, disponibilizați, admiși, debranșați etc.): Aflat în
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
27-28) prezintă aspectele legate de substantivizarea adjectivelor determinative (individualizatoare/clasificatoare) și calificative (evaluative), semnalând și testele caracteristice pentru statuarea celor două mari clase de termeni. 9 Membrii organizațiilor politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu Ichim, 2006a: 275-276). 10 Pană Dindelegan (2003c: 35) consemnează o serie de constrângeri în clasa participiului și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă numeroase exemple
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
fost că Austria nu a primit nicio sancțiune, motivul fiind acela că nu s-a atentat la vreo valoare comună enunțată de tratatele europene. Ulterior, în cazul Slovaciei, ascensiunea unui partid extremist la guvernare în 2006 (Partidul Național Slovac), alături de social-democrații conduși, ca și în prezent, de premierul Robert Fico, a ridicat aceeași problemă, dar invocarea precedentului austriac a oprit orice încercare de a sancționa în vreun fel această țară. Este foarte adevărat că în cele două cazuri prezența la guvernare
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
lung”. în Europa Răsăriteană, pe drumul larg deschis de Armata Roșie - în furgoanele căreia se întorc în țările lor cadre comuniste care și-au petrecut anii de război în URSS -, PC constituie guverne de coaliție - fronturile naționale -, în principal, cu social-democrații* și cu partidele agrariene. Dar, în cea mai mare parte dintre cazuri, ele își asigură posturile-cheie (apărarea, justiția, afacerile interne), care le vor permite, la momentul potrivit, să pună integral mâna pe putere. El inițiază reforme agrare sinonime cu redistribuirea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu pot spera nicăieri obținerea majorității. și totuși, manipularea rezultatelor, arestările și eliminarea opozanților în ajunul scrutinului - în Polonia, în Bulgaria sau în România - le permit să câștige aceste alegeri. Partidele membre ale coalițiilor își păstrează încă poziții importante, îndeosebi social-democrații, când nu sunt chiar majoritare, ca în România, la scrutinul din octombrie 1946. Doar PC cehoslovac a câștigat alegerile legislative din mai 1946, fără a obține totuși majoritatea absolută a voturilor și a fotoliilor de deputați. Chiar înainte de cotitura din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să „treacă la ofensivă”. în mod paradoxal, pe 20 februarie, miniștrii lor își înaintează demisia, având ca obiectiv izolarea PCC și pregătirea de alegeri anticipate. Această strategie comportă însă și niște neajunsuri care se vor dovedi a fi fatale. Partidul Social-Democrat neretrăgându-și miniștrii, demisionarii sunt minoritari - 12 miniștri din 26 ceea ce, constituțional, evită căderea guvernului. Moderații s-au situat astfel ei înșiși în afara jocului. Simultan, Gottwald și PCC își mobilizează trupele - Comitetele de acțiune ale Frontului Național, Congresul consiliilor de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în stadiul construirii socialismului, în care „autodeterminarea muncitorilor asociați” se substituie progresiv „statului reprezentativ burghez”. Cu toate acestea, mișcarea muncitorească și socialistă este curând agasată de chestiunea democratică; acest fapt grăbește apariția fracturilor interne, evidențiind mai ales marea ruptură dintre social-democrați și comuniști. Chiar dacă primii, după exemplul lui Jean Jaurès, Lîon Blum și Karl Kautsky, se reclamă în mod public de la doctrina lui Marx, ei evaluează pozitiv moștenirea rămasă de la democratismul „burghez”. Distincția specificată de Jaurès între „principii” și „metode” are
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PC ungar Rakosi, constă în a „secționa, zi după zi, felie cu felie, reacțiunea continuă în celelalte partide politice”: sunt astfel lichidate progresiv partidele de opoziție, apoi cele aparținând coaliției, începând cu interzicerea celor de dreapta și terminând cu absorbția social-democraților* de către PC în cadrul unei fuziuni forțate. în realitate, Stalin i se destăinuise încă din 1945 lui Tito: „Acest război nu seamănă cu cele din trecut: oricine ocupă un teritoriu, își impune acolo propriu sistem social”. Iar formula democrației populare, dacă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
direcției politice, chiar dacă Dimitrov propune o revizie a strategiei de front* unic, lărgită acum și la direcțiile social-democrate*, ceea ce presupune abandonarea „social-fascismului”, în vreme ce Stalin, conștient de ponderea democrației reprezentative în mentalul muncitoresc occidental, rămâne ferm în caracterizarea dată de el social-democraților („niște trădători”) și ar prefera un front unic la bază. Dimitrov nu este numit oficial secretar general decât la Congresul al VII-lea al IC, întrunit în august 1935; el este și cel care prezintă raportul principal, definind o politică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
estimează numărul acestor ruși la 1.126.000. Exilul lor poate fi temporar: în 1921, 121.000 de persoane se întorc în Rusia, și mai mult de 180.000 între 1921 și 1931. Este reprezentativ întreg spectrul opoziției la bolșevism: social-democrați din Georgia după anexarea țării lor de către URSS* în primăvara anului 1921; lideri menșevici care editează, la Berlin, Curierul socialist, difuzat în URSS până la sfârșitul anilor 1920; socialiști revoluționari ca Alexandr Kerenski; anarhiști ca Volin și Mahno, refugiați în Franța
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în Rusia, aspiră la preluarea puterii prin război civil* și preconizează instituirea „dictaturii proletariatului” - expresie utilizată punctual și de Marx. în materie de organizare, Lenin recurge la un element inedit: partidul nu mai este, așa cum era la Marx și la social-democrați*, emanația clasei muncitoare* ea însăși purtătoare a conștiinței de clasă revoluționare; pentru Lenin, partidul este format din intelectuali, revoluționari de profesie care îi aduc din afară clasei muncitoare conștiința revoluționară. în locul clasei, partidul este adevăratul actor istoric. Această inversare a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
SdRP) care dispare în 1999, Alianța Stângii Democratice (SLD) și Uniunea Muncitoare; ● Partidul Socialist Maghiar (MSZP), Partidul Social-democrat Maghiar (MszDP); ● Partidul social-democrat ceh; Partidul de Stânga Democratică din Slovacia (SDL); ● Partidul Social Democrat din România; ● Partidul Socialist Bulgar (BSP) și Social-democrații Bulgari (PBSD); ● în ex-RDG, Partidul Stângii (Linkspartei-PDS), devenit Stânga; ● Partidul Social Democrat (SDP) din Estonia; ● Partidul Muncitoresc Social Democrat din Letonia (LSDSP); ● Partidul Social Democrat Lituanian (LSDP); ● Partidul Socialist din Albania (PSA); ● în Slovenia, Lista de Uniune a Social-democraților (ZLSD
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Social-democrații Bulgari (PBSD); ● în ex-RDG, Partidul Stângii (Linkspartei-PDS), devenit Stânga; ● Partidul Social Democrat (SDP) din Estonia; ● Partidul Muncitoresc Social Democrat din Letonia (LSDSP); ● Partidul Social Democrat Lituanian (LSDP); ● Partidul Socialist din Albania (PSA); ● în Slovenia, Lista de Uniune a Social-democraților (ZLSD) și Social-democrații; ● Partidul Social Democrat din Bosnia și Herțegovina (SDP BiH) și Alianța Social-democraților Independenți; ● Partidul Socialiștilor Democrați din Muntenegru; ● în Serbia, Partidul Democrat și Partidul Social Democrat; ● în Ucraina, Partidul Socialist și Partidul Social Democrat. Toate aceste formațiuni
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PBSD); ● în ex-RDG, Partidul Stângii (Linkspartei-PDS), devenit Stânga; ● Partidul Social Democrat (SDP) din Estonia; ● Partidul Muncitoresc Social Democrat din Letonia (LSDSP); ● Partidul Social Democrat Lituanian (LSDP); ● Partidul Socialist din Albania (PSA); ● în Slovenia, Lista de Uniune a Social-democraților (ZLSD) și Social-democrații; ● Partidul Social Democrat din Bosnia și Herțegovina (SDP BiH) și Alianța Social-democraților Independenți; ● Partidul Socialiștilor Democrați din Muntenegru; ● în Serbia, Partidul Democrat și Partidul Social Democrat; ● în Ucraina, Partidul Socialist și Partidul Social Democrat. Toate aceste formațiuni - cu excepția Linkspartei-PDS - sunt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din Estonia; ● Partidul Muncitoresc Social Democrat din Letonia (LSDSP); ● Partidul Social Democrat Lituanian (LSDP); ● Partidul Socialist din Albania (PSA); ● în Slovenia, Lista de Uniune a Social-democraților (ZLSD) și Social-democrații; ● Partidul Social Democrat din Bosnia și Herțegovina (SDP BiH) și Alianța Social-democraților Independenți; ● Partidul Socialiștilor Democrați din Muntenegru; ● în Serbia, Partidul Democrat și Partidul Social Democrat; ● în Ucraina, Partidul Socialist și Partidul Social Democrat. Toate aceste formațiuni - cu excepția Linkspartei-PDS - sunt în 2007 membre sau observatori ai Internaționalei Socialiste și trebuie, prin urmare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
decolonizare, dezvoltare. Iar mișcarea este susținută de șeful statului-major și adjunctul său, generalii Spinola și Gomes, pe care guvernul i-a demis din funcții după publicarea unei cărți în care Spinola respingea orice rezolvare militară a problemei coloniale. MFA adăpostește social-democrați* ca Antunes și căpitanul Vasco Lourenșo, procomuniști ca Gonșalves, stângiști* ca de Carvalho și chiar conservatori caudiliști ca Spinola. Tensiunile sunt inevitabile, mai ales din cauza presiunii comuniste și radicale. Dar antagonismul dintre militari trebuie să se descurce în contextul întoarcerii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]